1,357 matches
-
lui Cercel”, este rezervație geologică de calcare eocene. "Turnu Roșu" este, la origine, o construcție militară defensivă, ridicată de sași în 1360, lîngă Boita, județul Sibiu. A fost terminată în 1370 sub regele Ludovic I al Ungariei, în scopul supravegherii defileului râului Olt, fiind situată în apropierea vechii frontiere cu Țara Românească. Prima atestare documentara apare în diplomă latină a regelui maghiar Ladislau al V-lea din anul 1453, prin care comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
nu s-au descoperit nici până în ziua de azi. Legenda spune că "Turnul Roșu" își datorează culoarea sângelui vărsat fără succes de armatele turce, care nu au reușit niciodată să îl cucerească. Prin extensie, trecătoarea situată în Carpații Meridionali, în defileul Oltului, a luat numele de "Pasul Turnu Roșu ( în , în )". Până în anul 1966 numele satului nu era "Turnu Roșu", numele era Porcești, gară în care staționau trenurile se numea "Turnu Roșu" dar numele localități era Porcești (în dialectul săsesc "Portschescht
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
Hunedoara, făcând parte din comuna Sântamaria-Orlea. Satul este străbătut de râul Valea Mare, afluentul drept al Streiului, în care se varsă aproape de confluența dintre Râul Mare și valea Streiului. Drumul antic roman care venea de la Sarmizegetusa Regia trecea prin acest defileu, străbătut acum și de calea ferată Simeria-Subcetate-Petroșani. Localitatea este menționată în 1451 cu numele "Balamer", iar în 1687, ca "Balomir", cuvânt de origine slavă. Balomir este un sat de mărime mică, dispunerea lui fiind una lineară, și având o populație
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
Maiorești (Huduc în trecut) este un sat în comuna Rușii-Munți din județul Mureș, Transilvania, România. Se află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Periș (în ) este un sat în comuna Gornești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Periș se află situată pe malul stâng al râului Mureș și este traversat de Drumul Național (DN) 15 care asigură legătură câmpiei Transilvane prin defileul Deda - Toplița cu Moldova și prin Bistrița cu Maramureșul și Moldova de Nord, aflându-se la o distanță aproximativ egală față de reședință județului Mureș, municipiul Târgu Mureș (21 km SSV) și față de orașul Reghin (12 km NNE). Satul Periș din
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Lunca Bradului (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea Lunca Bradului este situată pe râul Mureș în defileul Deda - Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatra Neamț, în partea vestică a Carpaților Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Mureș în defileul Deda - Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatra Neamț, în partea vestică a Carpaților Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Șaru Dornei din județul Suceava, situată dincolo de platoul Călimanilor, în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Șaru Dornei din județul Suceava, situată dincolo de platoul Călimanilor, în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
un ansamblu de conuri vulcanice îngemănate. Râul Mureș este principalul râu colector al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar minima în luna ianuarie. Pe sezoane primăvara are scurgerea maximă și iarna minimă 8. Temperatura medie anuală a apei Mureșului este de aproximativ 8 °C, oscilând de la un anotimp la altul, astfel încât
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
zeci de mii de iugăre, pe baza așa numitei proporționalizări (aranyasitas) și ieșiri din indiviziune. Numai în Ocolul Silvic Reghin, în care intră și comuna Lunca Bradului s-au expropriat 340 ha de la particulari 9. Odată cu începutul exploatărilor forestiere în defileul Toplița - Deda, de la mijlocul secolului al XIX-lea încep să apară și relațiile capitaliste în localitate. În această perioadă își fac apariția armenii, mari „ comercianți de lemne”, mai apoi germanii și evreii, care prin diferite mijloace reușesc să deposedeze populația
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
fapte deosebite la Lunca Bradului. Oamenii politici erau în anul 1915 pentru intrarea României în război,,Transilvania nu era inclusa in Romania regala. Imediat după ce armata română a luat decizia de a trece vechile granițe ce o despărțeau de Transilvania, defileul Toplița- Deda, a fost supus unor lucrări specifice razboiului urmele lor fiind vizibile și astăzi în zona tunelului. În 24 august 1916, România trimitea guvernului austro - ungar, nota de intrare a României în război alături de puterile Antantei. La 28 august
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în zona tunelului. În 24 august 1916, România trimitea guvernului austro - ungar, nota de intrare a României în război alături de puterile Antantei. La 28 august armatele române trec la ofensivă peste lanțul carpatic. Una dintre direcțiile de înaintare a fost defileul Toplița - Deda. Operațiunile de eliberare a defileului au fost conduse de generalul Paraschiv Vasilescu, în localitățile Toplița, Stânceni, lupte sangeroase dandu-se in tot defileul. Rezistența opusă de diviziile AV- Honvezi, pe valea Mureșului a făcut ca frontul să se
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
România trimitea guvernului austro - ungar, nota de intrare a României în război alături de puterile Antantei. La 28 august armatele române trec la ofensivă peste lanțul carpatic. Una dintre direcțiile de înaintare a fost defileul Toplița - Deda. Operațiunile de eliberare a defileului au fost conduse de generalul Paraschiv Vasilescu, în localitățile Toplița, Stânceni, lupte sangeroase dandu-se in tot defileul. Rezistența opusă de diviziile AV- Honvezi, pe valea Mureșului a făcut ca frontul să se stabilească la 4 octombrie 1916 pe aliniamentul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
armatele române trec la ofensivă peste lanțul carpatic. Una dintre direcțiile de înaintare a fost defileul Toplița - Deda. Operațiunile de eliberare a defileului au fost conduse de generalul Paraschiv Vasilescu, în localitățile Toplița, Stânceni, lupte sangeroase dandu-se in tot defileul. Rezistența opusă de diviziile AV- Honvezi, pe valea Mureșului a făcut ca frontul să se stabilească la 4 octombrie 1916 pe aliniamentul Munților Călimani, la est de Răstolița (undeva în zona Sălard, Androneasa). Linia inamică nu a putut fi străpunsă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
multă vreme din cauză că aceștia dețineau un tren blindat „ tren cu putere de foc”, și toate încercările de a-l arunca în aer au fost zadarnice 14. Totuși atacurile prelungite de baionete au făcut ca armata inamică să se retragă din defileu. Simultan cu înaintarea trupelor române pe valea Mureșului unele divizii românești au înaintat până la Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Orșova- Reșița, Sibiu, Ibănești, Hodac, Sfântu-Gheorghe. În noiembrie 1916 armatele române erau înfrânte; în perioada decembrie 1916 - ianuarie 1917, frontul a fost stabilit la
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de transport. Primele formațiuni care au pătruns în Transilvania au fost cele de cercetași, în seara zilei de 14 decembrie, grosul armatei urmând după o zi. Mulți locuitori ai satului s-au jertfit în timpul luptelor ce au avut loc în defileul Mureșului, dar și pe alte fronturi, mulți găsindu-și odihna pe pământuri străine, ajungând în vara anului 1919 până la Budapesta. Victoria Antantei, alături de care a luptat armata română a făcut posibilă unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, un
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
La toate acestea se adăugau condițiile mizere de locuit. Muncitorii stăteau în bărăci din scândură, insalubre, cu instalații igienice rudimentare în care bântuiau bolile. Mortalitatea infantilă era foarte ridicată. Aceasta se datora și lipsei de asistență medicală corespunzătoare. În întreg defileul nu exista nici un medic sau vreo unitate sanitară, doar la Toplița și Reghin exista câte un dispensar. Anul 1940 a însemnat pentru români cea mai neagră pagină din istoria modernă a României. După instituirea la putere a lui Hitler, dictatorul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de război. La începutul lui septembrie, trupele horthyste au evacuat cetățenii din localitate, deoarece trupele sovietice 7 de gardă ce au înaintat pe la Ghimeș- Palanca și Bicaz, spre Valea Mureșului Superior, se aflau la Toplița, localitate situată la intrarea în defileu la numai 20 km de estul comunei. Aceștia s-au refugiat în pădure pe Valea Ungurașului și Fântânelului, unde au construit „buncăre de pământ” pentru a se adăposti de bombardamentele ce aveau să se desfășoare între trupele sovietice și cele
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]