113,833 matches
-
a revenit unui film fără nici o vorbă: My country (sârbesc), de Milos Radovic. O comedie muta, la o barieră, pe un drum de țară, ăntr-un câmp. Succesiunea gagurilor și crescendo-ul catastrofelor șanț nu numai de un umor strălucitor, dar definesc, ăntr-adevăr, "țara mea" (țara lor): reacții brutale, totale, definitive; violență demențiala, născută din mai nimic... Au mai fost premiate și Maaz (Franța) pentru o imagine de basm, la propriu și la figurat; Mâncare pentru spirit (SUA), o satiră a mecanismului
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
grosiera ce se produce astfel între genialitate și celebritate. Printr-un vădit abuz, geniul apare că un echivalent al personalității accentuate ori numai bucurîndu-se, la un moment dat, de o extensie a renumelui. Să vedem însă cum ar putea fi definit geniul. Iată definiția lui Tudor Vianu: "Înțeleg prin geniu înzestrarea spirituală care permite creatorului de cultură soluții originale și fecunde, purtătoare de germeni ai unor creații noi, într-un domeniu de mare însemnătate socială.(...) Geniul este o categorie predicativa, în
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
a fost o opoziție infinită între cele două activități este o producere estetică și nu este posibilă decît grație geniului". Conform gînditorului german (a se observă și conotația să psihanalitica), geniul nu poate exista decît pe coordonată esteticului, care îl definește esențial, punînd în valoare "intuiția intelectuală devenită obiectivă", din așa-zisul "identic absolut": "Doar opera de artă reflectă pentru mine ceea ce nu este reflectat de nimic altceva: acel identic absolut care în eul însuși s-a scindat deja...". Grecii antici
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
de-a râul, dar știe multe despre el. Spune:a...șanț beat de decăderea meaă(143)". Sau anca o raportare, care dovedește că Livius Ciocârlie n-a coborât ștacheta exigentei nici față de gânditorul comentat, nici față de sine ănsusi: "Cioran se definește bine că unul ce are un ritm organic care-i vine din neliniște și isterie (cf. 333), formula ce i s-ar potrivi și lui Céline. Numai stilul, pe care și-l contesta, ai deosebește. Astfel se exprimă pentru amândoi
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
pasiunea adresării se ăntâlneste cu virtuozitatea ponderat ăncadrată improvizației jazzistice. Pasionat dar dovedind o puternică ăncărcătură spirituală, rafinat an căutarea timbrelor, a sonorităților abia șoptite, a subtilităților de ton ale pianului abordat an integralitatea să, acest minunat cuplu de muzicieni definesc portretul interior al cantului jazzistic britanic. Poate mai puțin expansiv dar atât de consistent an spiritul ănsusi al comunicării. an adevăr, Consiliul Britanic a făcut un mare cadou publicului bucureștean, ăn majoritate tânăr. Este doar un ănceput de stagiune, dar
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
le eram universul./ ămi urmăream târșâitul zilnic,/ firișorul de păr câinesc/ crescut pe vârful nasului/ timp de o săptămână și udat/ (al dracului!) cu lacrimi amare" (Al dracului!). Incapabilă a face abstracție de lume, prin prisma căreia se legitimează, se definește, chiar an actul violent al rupturii, o mimează cameleonic, extrage din sine trăsăturile peisajului abhorat. E un prim moment al repulsiei-atractie care pune an mișcare o atare poezie a ființei ce nu se poate exprima decât an impulsurile sale contradictorii
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
de monstruozitățile prin care ea ași asumă lumea an oglinzile concave ori convexe ale privirii sale sublimat-tendentioase. Distrugerea "frumosului" e o reflectare a distrugerii lumii, ultimul proces reflectând, la răn- du-i, distrugerea raporturilor acceptabile dintre eu și lume, care definesc solitudinea. Din izvorul idealului ultragiat se scurg purulentele concretului bolnav, putrefact: "Cu botul pe labe și an genunchi,/ cu pucioasa curgăndu-ti prin vene,/ distrugi și te autodistrugi/ crezând că e doar scriitura/ ceea ce anca scâncește an corpul tău/ rămas imobil
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
percepute de omul simplu, pare mai degrabă un soi de piesă suprarealista, o ănjghebare cinematografică ce pune laolaltă cioburi și simboluri a caror semnificație - presupunând că există vreuna - rămâne ascunsă. Tranziția românească și-a construit clișeele ănainte anca să-și definească esențele.(...) an 1989, omul de rând asculta odele cantate societății socialiste și se gândea la frigiderul gol. Astăzi, el aude discursuri despre economia de piață și privește cu jind rafturile inaccesibile ale magazinelor. Limbajul de plastic a ănlocuit limbajul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
scriitorilor consacrați, ce își începuseră activitatea încă înainte de primul război mondial și o continuaseră și între cele două războaie, si o generatie mai tânără de scriitori, care se apropiaseră de mișcarea revoluționară, nu prea numeroși, totuși înzestrați și de acum definiți în ceea ce privește atitudinea lor literară. Aceste generații - cu tot nivelul de care se bucurau - nu se credea totuși că ar putea să determine o miscare revoluționară în însuși procesul de formare a literaturii, având în vedere lipsa lor de experiență, mai
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe care le consideră perimate (subl.ns.)." Așadar, admiratorii Occidentului și ai altor lumi diverse - ne învățau luminații marxisti-leninisti, cu sîrg și ipocrizia de rigoare, sînt... trădători demni de oprobiul public, adică niște cosmopoliȚI, definiți în același DEX intens ideologizat drept: "...(în faza preimperialista) Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări sau tuturor țărilor." Temerarii lexicografi ajung, astfel, să includă în categoria citată - fără a-și da seama de ridicolul situației - adica
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
Tomis Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate în România înainte de 1985, când a ales drumul pribegiei, Irina Grigorescu se află într-o poziție avantajoasă pentru a defini exilul. El este, cum spune ea în subtitlul cărții, o experiență a tălmăcirii în engleză că a doua viața, prin care scriitorul este uneori obligat chiar să-și schimbe, imperceptibil, numele, să-și trădeze vechea identitate, să devină o umbră
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
anvergură. Peste o sută de participanți din cincizeci de țări, în medie câte două concerte susținute zilnic pe durata a două săptămâni, sute de instrumentiști ai orchestrelor simfonice, coriști, soliști, dirijori, peste o sută de lucrări simfonice, vocal-simfonice și camerale, definesc împreună un tablou amplu ce s-a dorit a ameliora, în exterior, imaginea țării. Nu în mod special a creației autohtone. Nu era nevoie în mod special. Căci personalitățile acesteia, nu multe dar importante, de aproximativ trei decenii configurează o
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
ale melodramei, unele valabile atît pentru aceea din teatrul și nuvelă romantică ale secolului XIX, cît și pentru specia modernă, mult mai diversă practic fără frontiere de gen. Problema mea, în acest articol, e mai puțin aceea de a o defini încă o dată și mai mult aceea de a descoperi, prin intermediul caracteristicilor ei, motivele care o fac atît de populară. Am în vedere toate categoriile de melodrama, de la cea literară la telenovelele care fac deliciul milioanelor de fani t.v. E
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
rămîne în preajma oricum intemporalelor "vetre", a "stelelor umflate de plîns", a "speranței care bate că un clopot", îndreptîndu-se spre derivațiile mai recente ale romantismului, pe care le reprezintă pozele insurgentei plebeiene, ale încrîncenării fantaste, ale sfidătoarei reverii exotice. Dacă Baudelaire definea romantismul drept "o binecuvîntare a cerului sau a infernului căreia îi datorăm stigmate eterne", să ni se permită a preciza că, deși "eterne" în sens moral, aceste "stigmate" suferă mutații de ordin estetic. Avem în vedere aici mai puțin producția
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
fiind în același timp și una și alta? M.L.: Daca titlul nu ar fi fost luat, mă gîndisem să intitulez cartea "Jurnalul unui Jurnal". Dar de fapt, pe mulți ani este și "Jurnalul absenței unui Jurnal". Cred că dumneavoastră ați definit substanță acestor pagini mai bine decît aș putea s-o fac eu. Nu e jurnal deoarece cotidianul nu e respectat. Nu sînt "memorii" deoarece cotidianul se impune totuși în filigran pe marginea comentariului asupra lui. Nu cred că există vreo
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
structurează narațiunea și o controlează printr-o regie mediata ideologic. Personajele sadoveniene de acest tip sunt caracterizate prin însăși naționalitatea lor. Un statut aparte îl are occidentalul, alteritatea absolută, complet neintegrat, purtând titlul generic de "neamț"; ocupația este cea care definește în acest caz: "Neamțul e mașinist, morar sau doftor". Cu totul altă viziune apare la Panait Istrati: "naționalitatea nu juca nici un rol, cu condiția ca curtezanii să fie tineri și frumoși, delicați, discreți și nu prea grăbiți" (Chira Chiralina). Un
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
o carte (simboluri ale activității), iar de cealalta o altă fecioara cu un buchet de flori (simbol al contemplativității). Sub această emblemă este așezat examenul autoscopic prin care scriitorul, într-o disputa dialogata, dintre Alter-Ego și Ego încearcă să-și definească personalitatea, biografia, cazul său. Caz interesant atât prin ceea ce are comun cu destinul generației sale (al acelei "corăbii cu ratați" despre care a scris altădată și pe care o caracterizau individualismul anarhic, respingerea valorilor consacrate, a idilismului, a inerției și
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
care sa reiasă, în cele din urmă, un program orientat. Este nevoie, pe de altă parte, să se iasă dintr-o a doua capcană întinsă de timp unor oameni care nu se cunosc pe ei înșiși și care nu se definesc: programele cele mai eficiente se sprijină nu pe comenzi (politice) intempestive, ci pe o tradiție și pe un confort al cercetării, în care dorințele nu sunt din principiu și din orgoliu profesional confundate cu exigențele realității. Este nevoie, de pildă
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
două cărți, propun însă cititorilor o ordine anume a citirii lor: mai întîi eseurile despre iudaism, și abia apoi Totalitate și infinit. În postfața să, Virgil Ciomos se întreabă care vor fi fiind acele repere intelectuale sau umane care au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o multimilenara tradiție rabinica. Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care îi confirmă convingerea, merge însă mai departe, sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o multimilenara tradiție rabinica. Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care îi confirmă convingerea, merge însă mai departe, sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas, reprezintă marca esențială a gîndirii sale, izvorul care dă claritate și adîncime și importurilor sale din filozofia occidentală. Citînd și alte lucrări ale lui Lévinas, mi se pare foarte plauzibilă ipoteza lui Ticu Goldstein. De altfel, poate că e
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
pe Silviu Purcărete și pe Cătălina Buzoianu. Cu Alexandru Tocilescu s-a întîlnit a teatral - în 1978 și au făcut Nevestele vesele din Winsdor la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț. O scrisoare pierdută este o comedie a puterii, cum a definit-o Dan C. Mihăilescu, adusă din 1883 în 1999, la sfîrșit de secol XX. Cu tot ce înseamnă asta. Tocilescu nu a intenționat o deschidere spre universal și universalitate, ci a contextualizat și particularizat lupta pentru puterea politică, pentru glorie
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
lui Jean Baudrillard face trimitere explicită, după cum își va fi dat probabil seama cititorul, la o altă carte celebra, Soi-même comme une autre, apartinîndu-i lui Paul Ricoeur. Raționamentele celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite: în vreme ce Ricoeur definește sinele ca entitate dublă, animat de două tendințe, una spre stabilitate și auto-regăsire, alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a dispărut cu totul, în măsura în care chipurile noastre sînt perfect uniforme și
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
și al substantivului condescendenta, invocarea originii și critica uzului actual mi se par totuși necesare. Din păcate, o lărgire semantica, bazată probabil pe o interpretare neriguroasă, aproximativa, a fost deja acceptată de principalele noastre dicționare. În DEX, adjectivul condescendent e definit (ediția a II-a, 1996, reia absolut identic explicația din prima ediție) "care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil"; în vreme ce condescendenta ar fi o "purtare plină de considerație și de bunăvoință față de cineva
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
e alcătuit și reportajul uneori diluat, pe care Truman Capote l-a extras dintr-un fapt divers (În Cold Blood)." Alții au căutat și au formulat definiții și explicații mai complexe, măi nuanțate: "Cu sînge rece este, după cum l-a definit autorul sau, ăun român nonfictivă" (J.K. Galbraith). S-a ajuns pînă acolo încît Dwight Macdonald născocește termenul de parajurnalism, acelasi comentator analizînd, totuși, infinit mai inspirat lucrurile, pentru el. Cu sînge rece nefiind un exemplu de ăparajurnalismă: atitudinea critică depășește
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
Miruna Barbu A existat o vreme în care super-productiile cinematografice erau definite prin cît mai numeroase staruri, prin cît mai impresionante decoruri și cît mai fastuoase costume. Această epoca a cam apus. Ce se întîmplă însă acum? Cum arata super-productiile vremurilor noastre? Două, trei staruri, uneori nici atît. Subiect plasat cît mai
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]