4,658 matches
-
acest interval activul net al societății nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social. (5) În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare în conformitate cu alin. (1) sau dacă adunarea generală extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană interesată se poate adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății. Dizolvarea poate fi cerută și în cazul în care obligația impusă societății potrivit alin. (4) nu este respectată. În oricare dintre aceste
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
află într-o permanentă devenire, de la idealul feminin la femeia comună. Este o devenire în conștiința soțului ei, care o plasase într-un tipar de idealitate. Noi o cunoaștem prin prisma conștiinței lui Ștefan Gheorghidiu, din care cauză nu putem delibera; nu putem lua atitudine. Ela este personajul feminin care simbolizează idealul de iubire, în ochii bărbatului însetat de absolutul iubirii. Orgolios, Ștefan Gheorghidiu râvnea la dragostea Elei, deoarece era cea mai frumoasă studentă de la Litere. Fata avea: "ochii mari, albaștri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în strânsă legătură cu aceasta, ii) ea nu reprezintă o acțiune deliberată, planificată (ci întâmplătoare). Teoriile desemnate (și criticate) de obicei ca teorii ale dreptății distributive sunt, așadar, cele care susțin că distribuția trebuie să fie făcută prin acțiuni (politici) deliberate de către stat, repartiția cât mai justă/corectă a bunurilor și resurselor în cadrul societății constituind una dintre datoriile morale ale acestuia. Statului, și nu (doar) pieței, îi revine, așadar, sarcina de a face dreptate socială. În al doilea rând, ar trebui
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în care se utilizează corelat explicațiile, exemplele, activitățile practice, îndrumările generale și individuale, controlul, aprobarea și dezaprobarea, recomandările adresate elevilor și părinților. Cunoștințele, capacitățile și atitudinile specifice acestui obiectiv nu se constituie în teme/subiecte ale lecțiilor, dar presupun acționări deliberate în toate genurile de activități practice, pe parcursul tuturor etapelor lecțiilor. Prin valoarea lor de achiziții fundamentale deprinderile, capacitățile și atitudinile referitoare la starea de sănătate trebuie „întărite” și prin urmărirea aplicării lor constante și în afara lecțiilor de educație fizică, respectiv
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
în care se utilizează corelat explicațiile, exemplele, activitățile practice, îndrumările generale și individuale, controlul, aprobarea și dezaprobarea, recomandările adresate elevilor și părinților. Cunoștințele, capacitățile și atitudinile specifice acestui obiectiv nu se constituie în teme/subiecte ale lecțiilor, dar presupun acționări deliberate în toate genurile de activități practice, pe parcursul tuturor etapelor lecțiilor. Prin valoarea lor de achiziții fundamentale deprinderile, capacitățile și atitudinile referitoare la starea de sănătate trebuie „întărite” și prin urmărirea aplicării lor constante și în afara lecțiilor de educație fizică, respectiv
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
Acest sentiment de animare este pasul decisiv care separă viața umană de cea animală. Oricît de vagă ar fi simțită prezența sentimentului esențial de animare la originea vieții umane, omul primitiv reflectează deja asupra intențiilor lui intime, le gîndește și deliberează îi sinea lui înainte de a acționa. Orice evoluție a ființei gînditoare va consta în a gîndi tot mai clar intențiile care o animă, semiconștient pentru ca intențiile motivante să devină tot mai conștiente. Dar omul primitiv este deja o ființă semiconștientă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
va reuși acest lucru fără să țină cont de DELIBERAREA INTIMĂ și de conflictul său de motive, temă a preștiinței simbolice. Poate oare exista un psiholog sau, la modul mai general, un om care ar îndrăzni să nege faptul că deliberează în forul său interior înainte de a acționa? Iar dacă deliberarea sa intimă este un fenomen existent, cum să nu fie sarcina primordială a psihologiei obligativitatea de a studia acest fenomen, cauză esențială a actelor noastre de voință, a acțiunilor și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivante. Este evident că, după luarea deciziei, conflictul nu mai este simțit sau trăit și ne este ușor să ne închipuim că ne-am hotărît în mod liber, arbitrar. Eroarea făcută în privința voinței și a libertății, eroarea asupra funcționării care deliberează și motivează viața psihică credința în liberul arbitru provin aici, ca de obicei, din tendința cea mai primitivă a spiritului uman de a face dogme din superstițiile lui, de a-și ipostazia ficțiunile imaginative. Liberul arbitru este o imaginație ridicată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aici pentru ansamblul deformărilor psihopatice). Toate manifestările subconștiente conțin elementul obsedant al exaltării imaginative a dorințelor, care, refulate (nervozitatea) sau realizate obsesiv (banalizarea), nu încetează să-și exercite puterea de fascinație devenită incontrolabilă. Datorită acestei situații, omul obligat biogenetic să delibereze înainte de a acționa, ar trebui să încerce să obțină individul controlul deliberării intime, legal comună tuturor, dar individual nuanțată, diferit acoperită în fiecare dintre noi. Atît timp cît dorința esențială e vie, ea se va manifesta după acțiune sub forma
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este caracteristica poziției originale în care indivizii sunt plasați sub un văl de ignoranță. Această poziție originală joacă rolul "stadiului naturii" al teoreticienilor contractului social, de la care Rawls se reclamă. Poziția originală este deci o situație fictivă în care indivizii deliberează în mod liber și egal. Însuși respectul unei proceduri este cel care garantează faptul că rezultatul va fi just. Plecînd de la această poziție originală, Rawls definește cîteva principii de justiție a căror calitate a născut numeroase discuții (Nozick, Gamel). Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
comandanților regali provinciali (ealdermen) și a episcopului, pentru a discuta cele mai importante probleme ale regiunii 85; o mărturie de la sfârșitul secolului al X-lea relevă că Hugues Capet se adresa astfel, în anul 980, vasalilor săi adunați pentru a delibera: "Eu vă consider capabili să mă sfătuiți"86. În aceste vechi adunări pe primul plan se afla administrarea justiției: în aceasta trebuie să vedem obiectul primar al atribuțiilor Adunărilor de stări, în majoritatea țărilor europene. Astfel, vasalul avea dreptul și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cucerite și privilegii cu care trebuie să fie considerate chiar adunarea cea mai importantă; există puține adunări în spatele cărora nu există o altă adunare, rege sau prinț; sunt puține decizii care sunt în totalitate urmate de executare. Aportul grupului care deliberează constă mai puțin în decizii colective, cât o asistență sub diverse forme: aviz, aprobare, consimțământ, dorințe, în final hotărâre condițională subordonată încă unui veto regal. Avem apoi în vedere conștiința juridică, ce nu distinge încă unitatea colectivă a grupului de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
indivizi. Să privim de-a lungul secolelor această unanimitate primitivă și accidentală. După Homer, mulțimea greacă murmură ca valurile mării 136. După Tacit, mulțimea germanică își exprimă aprobarea unanimă prin zăngănitul armelor (fremitus armorum)137. La început cei mai bătrâni deliberează și decid. Cei mai tineri, puțin importanți, își spun și ei cuvântul, cel puțin în unele probleme particulare vitale. Dar voturile lor, puțin numeroase, contează la fel de puțin în fața averii, influenței și înțelepciunii celor vârstnici. Nu poate fi vorba de egalitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
legătură cu organizarea politică și în numeroase feluri, în istoria diferitelor popoare. Din combinarea acestora rezultă că una din condițiile nașterii dreptului majorității este separarea netă a votului și a discuțiilor; o alta rezultă din solidaritatea manifestată de corpurile ce deliberează, în legătură cu pericolele și amenințarea externă. În aceste situații elementele de opoziție sunt înnăbușite. Re-gula majorității se impune și în relație cu intenția monarhului de a atenta la libertatea stărilor, chiar prin opunerea unora dintre acestea celorlalte. Absorbirea hotărârilor individuale de către
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Filip al IV-lea141. În conflictul cu papalitatea, pentru a conferi un suport legal acțiunilor sale, regele a considerat necesar să-și asocieze stările. La 10 aprilie 1302 în Catedrala Nôtre-Dame din Paris, Filip al IV-lea și Statele Generale deliberau asupra problemelor care interesau regele și regatul, concret pentru a protesta contra atitudinii papei Bonifaciu al VIII-lea. La 1 august 1314, tot la Paris, el convoca în cu totul alt scop Statele Generale, prevestind viitorul principal atribut al Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Statelor Generale nu a absorbit autonomia provinciilor și adunările lor proprii, care și-au menținut dreptul de a aproba sau respinge în special cererile de ridicare a impozitelor. Reprezentanții provinciilor se întruneau la deschiderea adunării și ascultau împreună propunerile, apoi deliberau separat, conform mandatului încredințat de provincii. Concesiunea votată nu obliga toate provinciile, dacă nu întrunea unanimitatea. După Reforma religioasă nemulțumirea stărilor și divizarea confesională au condus la încheierea Uniunilor de la Arras (Liga catolică) și Utrecht (Liga protestantă), în anul 1579
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
până la Statele Generale 180. Practica feudală impunea, cum am văzut deja, ca regele să nu poată lua decizii în probleme de mare importanță, decât după ce lua "sfat" (consilium). Hugues Capet se adresa în anul 980 vasalilor săi, adunați pentru a delibera: "Eu vă consider capabili să mă sfătuiți"181. Sfatul se acorda rar și neregulat. În vederea realizării propriilor interese supușii se aliau, adunându-se în mod obișnuit pentru a impune, ori a încerca să impună regelui hotărârea lor. Carol cel Mare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nobilimea și puternicul patriciat. Față de orașe, politica lui Filip cel Frumos a fost favorabilă, găsind în ele sprijinul militar și financiar de care avea nevoie. La 10 aprilie 1302, în Catedrala Notre-Dame din Paris, Statele Generale erau convocate pentru a delibera "asupra unor probleme care interesau regele și regatul", de fapt pentru a protesta contra atitudinii papei Bonifaciu al VIII-lea: regele căuta să-și apropie stările privilegiate, asociindu-le actului de împotrivire contra acestuia 189. În luna martie 1308, Filip
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
punând Coroana sub tutelă și trecând puterea în mâinile stărilor privilegiate. Este momentul reinstaurării echilibrului monarhiei și stărilor privilegiate, cu o preeminență a puterilor celor din urmă. Marea Ordonanță din Martie prevedea întrunirea Statelor Generale fără convocare regală, pentru a delibera în problemele cele mai importante ale regatului, reforma organelor centrale și locale, asigurarea păcii interne. Se fundamentau în acest fel modalitățile de colaborare a regelui cu Statele Generale, în perioada monarhiei stărilor. Starea a treia, care se simțea mult mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de exprimare a doleanțelor 206. Toate Caietele proclamau principiul că legea trebuie să fie expresia voinței generale, că nu există cu adevărat lege decât atunci când hotărăște națiunea, iar aceasta trebuie să își facă voința cunoscută prin adunări alese, periodice și deliberând în deplină libertate, fără să fi atinse de arbitrarul regal sau de forța militară 207. Deși regalistă, în anul 1789 Starea a treia cerea recunoașterea și consacrarea voinței naționale. Împotriva monarhiei absolute de drept divin, le Tiers afirmau principiul suveranității
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
celor din Franța, întrucât adunările comitatelor nu au jucat rolul Statelor provinciale. Regele rămânea simbolul unități statului, fiind obligat să asigure Marelui Consiliu o activitate regulată. În acest scop convoca în adunări toți membri cu drept de reprezentare, cu care delibera în privința nevoilor urgente ale regatului. Primele scrisori de convocare (writs of summons) nu ridicau problema întinderii puterilor deputaților, iar mandatul cu durată și limite imperative era, nu doar în Anglia, o formă juridică a acestor puteri. Deși a jurat că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ședințe delegați și deputați, fără a-i numi însă în acest fel. Într-un mod simplu, regii invitau poporul să aleagă cavalerii, reprezentanți ai comitatului (legales et discretos milites de comitatibus... vice omnium et singulorum eorundem comitatuum)235, care vor delibera în comun asupra nevoilor urgente ale țării. Treptat unele stări vor dispare dintre privilegiații Adunărilor reprezentative. După desfășurarea Parlamentului de la Westminster din 1332, reprezentanții clerului au încetat să mai fie convocați și, în consecință, de a constitui o "stare"236
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
independența de decizie, inclusiv în cazul subsidiilor. Toate privilegiile stărilor, primite în timp, vor fi restrânse 294. De acum Cortès nu se vor mai reuni decât cu puterile impuse de rege, care va respinge orice încercare a stărilor de a delibera în afara prezenței președintelui său. La rândul ei și marea nobilime, ținută departe de războaie și demnități publice, a fost exclusă din Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Măsura a fost luată cu prilejul Cortèsurilor din 1538, când nobilimea a respinse cererile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a cere consimțământul stărilor; apoi a înființat Parlamentul de la Malines, scos de sub jurisdicția Parlamentului de la Paris și suprapus Curților provinciale 385. Convocarea Statelor Generale a rămas atributul suveranului. Reprezentanții provinciilor se întruneau la deschiderea adunării și ascultau împreună propunerile, apoi deliberau separat, conform mandatului încredințat de provincii. Dacă nu întrunea unanimitatea, concesiunea votată nu obliga toate provinciile și urmau negocieri separate. Opoziția practicată asigura echilibrul constituțional între autoritatea centrală și autoritățile locale. Moartea lui Carol Temerarul a compromis acțiunea unificatoare a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
conform propriilor interese. Este diferența care se manifestă între adunările din Sardinia și Sicilia. Dacă în primul caz deja din 1355 majoritatea era cea care lua deciziile, în Sicilia Cortès era dominat de nobilimea turbulentă, care doar în puține cazuri delibera fără incidente, săbiile "jucând un rol mai mare decât gura"418. Contaminarea produsă de modelul aragonez (el dissentimiento) se va manifesta atât de puternic, încât începând cu anul 1464 viceregele a fost obligat să recunoască adevărul că în Adunările de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]