7,856 matches
-
grăbește decizia de cumpărare, pentru că, „după un anumit prag de intensitate, devine un imbold.”<footnote Ibidem. footnote> În situația în care nevoia consumatorului este de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.), stimulul vine din exterior, iar procesul „deliberării” este, în general, mai lent. Prin urmare, apariția unei probleme poate avea la bază atât un stimul intern, cât și un stimul extern, ofertanții trebuind să studieze consumatorii pentru a afla ce nevoi au și pentru a le oferi cele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
grăbește decizia de cumpărare, pentru că, „după un anumit prag de intensitate, devine un imbold.”<footnote Ibidem. footnote> În situația în care nevoia consumatorului este de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.), stimulul vine din exterior, iar procesul „deliberării” este, în general, mai lent. Prin urmare, apariția unei probleme poate avea la bază atât un stimul intern, cât și un stimul extern, ofertanții trebuind să studieze consumatorii pentru a afla ce nevoi au și pentru a le oferi cele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
prea multă gândire. Pentru ele, creierul deține o bază de date considerabilă și nu are neapărată nevoie de participarea noastră. De exemplu, rapoartele de cheltuieli trebuie completate și predate În fiecare săptămână. Acest tip de decizii nu necesită foarte multă deliberare. Nu trebuie decât să introducem datele acolo unde trebuie și gata. Chiar dacă deciziile automate includ cele mai multe hotărâri pe care le iau managerii, ele nu sunt cele pe care suntem plătiți să le luăm. Cele două tipuri de probleme cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
la dezvoltarea programului constructivist din științele sociale. Demontând relația carteziană dintre obiectivism și relativism, prgamatismul (Dewey, 1977; James, 1975; Peirce, 1966) sugerează că este nevoie de a ajusta ideile omului despre adevăr în raport cu experiența. Mai precis, se subliniază rolul alegerii, deliberării, judecății și interpretării realității sociale de către comunitățile științifice, singurele capabile să ofere un tip de convingere rațională prin modele deductive și inductive. Thomas Kuhn (1970), pragmatist al filosofiei științei, a jucat un rol important în dezvoltarea acestei concepții constructiviste. Apoi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
culturi nu acceptă ipotezele gnoseologice și metodologice pe care se fundamentează criteriul adevărului, atunci cunoașterea epistemologică și valoarea etică a acestei cunoașteri pentru societate nu mai este valabilă. Modelatorul trebuie să recunoască necesitatea unei meditații etice exigente care duce la deliberarea cunoștințelor valabile: economistul să se întrebe permanent despre pertinența etică a modelelor energetice care le promovează în raport cu efectele acestora în mediul ambiant; psihiatrul să se asigure de justețea etică a testelor efectuate pe animale; cetățeanul să accepte că ceea ce învață
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a se ajunge la o soluție. Monopolul său de inițiativă permitea Comisiei să joace un rol motor față de Consiliu pentru punerea în aplicare a tratatelor, în special atunci când Consiliul decidea cu majoritate calificată. Adunarea Parlamentară, limitată inițial la rolul de deliberare și de control, a obținut extinderea progresivă a puterilor sale: amendamente, codecizie legislativă, aviz de conformitate. Creșterea rolului Parlamentului ales a reechilibrat triunghiul instituțional în sensul democratizării activității europene. Creșterea economică și perspectiva unei piețe extinse au determinat conjuncturi favorabile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
apărare care le agreează. A doua caracteristică se referă la instituirea majorității calificate. Criteriile prevăzute pentru crearea cooperării structurate sunt mai puțin constrângătoare decât cele ale cooperării întărite. Aparținând, de fapt, P.E.S.C., criteriile cooperării întărite trebuie să fie instituite prin deliberările Consiliului prin procedura de unanimitate în timp ce criteriile cooperării structurate, dimpotrivă, necesită votul cu majoritate calificată. A treia caracteristică se referă la faptul că dacă crearea cooperării întărite solicită participarea a cel puțin o treime din statele membre, dimpotrivă Tratatul de la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 238 alineatul (2) din prezentul tratat. În cazul în care Consiliul European se pronunță prin vot, președintele acestuia și președintele Comisiei nu participă la vot. Abținerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea deliberărilor Consiliului European pentru care este necesară unanimitatea. (2) Președintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat. (3) Consiliul European hotărăște cu majoritate simplă în chestiuni de procedură, precum și pentru adoptarea regulamentului de procedură. (4) Consiliul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
se aplică până la 31 octombrie 2014, precum și cele care se vor aplica în perioada 1 noiembrie 2014 31 martie 2017 sunt prevăzute în Protocolul privind dispozițiile tranzitorii." În termenii art. 238 alin 1, T.F.U.E. se stabilește majoritatea simplă: În cazul deliberărilor pentru care este necesară majoritatea simplă, Consiliul hotărăște cu majoritatea membrilor care îl compun." Unanimitatea dă un drept de veto la fiecare stat membru, fiind înțeles faptul că "abținerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea hotărârilor Consiliului pentru care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
k) îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ședință comună. În cadrul unei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul își desfășoară activitatea în sesiuni<footnote Acestea sunt formele organizatorice în care cele două Camere își exercită funcția de deliberare asupra tuturor problemelor ce le sunt supuse spre adoptare. footnote>. În afara sesiunilor, parlamentul nu se poate reuni valabil pentru a decide potrivit atribuțiilor conferite de Constituția României, republicată. Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
caracter normativ se aduc la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba maternă. În vederea asigurării reprezentării autentice a intereselor colectivităților locale, sunt excluși de la deliberarea și adoptarea hotărârilor consilierii care, fie direct, fie prin soț, soție sau rude până la gradul IV inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii. În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale. Aceștia au obligația să organizeze
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
va trece din nou în revistă câteva aspecte teoretice relevante pentru cercetarea narativă, va relua discutarea modelului, opțiunile pe care acesta le-ar putea deschide pentru studii viitoare, precum și limitele sale. Cartea aceasta este produsul cooperării a trei autoare, rezultatul deliberărilor și numeroaselor discuții pe care le-au purtat. În orice caz, de-a lungul acestor procese, am reușit să ne păstrăm perspectivele personale în formele lor independente, așa cum se va observa de altfel de-a lungul capitolelor. În vreme ce abordarea generală
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a făcut media acestor scoruri, cel mai mare punctaj pentru continuitate fiind 5. Scorurile mici indicau un grad mai mic de continuitate sau un grad mai înalt de schimbare în povestea vieții intervievatului. Aceste evaluări sunt foarte complexe și solicită deliberări extrem de atente, așa cum voi demonstra mai jos. Procesul de evaluare poate să includă mai multe persoane, dar, ca și în cazul de față, poate să fie dus la capăt de un singur „expert”, ce acumulează experiență prin recitirea textelor din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în analiza de față. Am ales, în schimb, să mă concentrez asupra unei caracteristici mai relevante a gândirii responsabile, și anume asupra criticii. Criticile reprezintă fie afirmarea aprobării/dezaprobării cu privire la o anumită stare de fapt, fie exprimarea unei opiniibazate pe deliberare și pe considerarea comprehensivă a tuturor opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare, ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și exprimă opinii fără elucidarea rațiunii care le susține. În cadrul categoriei criticei, se pot face
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
arogantă.118 Într-un articol din Financial Times, Philip Stephens afirma că "această schimbare în opinia mondială are mult de-a face cu retorica și cu tonul vocii. Treptat, diplomația liniștită a Departamentului de Stat condus de Colin Powell și deliberările precaute ale lui George W. Bush au fost subminate de afirmațiile războinice ale d-lui Rumsfeld și ale vicepreședintelui Dick Cheney. Retorica zgomotoasă se dovedește deseori incompatibilă cu opțiunile politice pragmatice."119 După încheierea războiului din Irak, Irwin Stelzer, un
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a îmbrățișa reproducerea unui mod de comunicare în centrul căruia se află ele. Schimburile rituale monetarizate pun în scenă colectivele, formarea relației lor prin aceste schimburi monetarizate. Or, suma prestațiilor monetare într-o situație ceremonială sau alta este stabilită prin deliberare în spațiul politic, mai exact în cadrul fabricării "convențiilor sătești" scrise: este cel dintâi capitol, care se deschide apoi spre cooperare în munca agricolă sau spre construirea unei case (la timpul de lucru și posibilitatea de a răscumpăra acest timp prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi de exemplu cele făcute de C. Marcadet și G. Althabe într-o subdiviziune a societății Electricité de France 61, ne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este incapabilă să trimită la act, ea nu instituie decât negativitatea, absența. Întors către fondul de incertitudine al ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfîrșite: "ce e de făcut?" " Ce e de făcut?" Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărîrii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărîre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfîrșite: "ce e de făcut?" " Ce e de făcut?" Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărîrii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărîre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va deveni niciodată gest. Nehotărârea apare în absența unor indicii ale acțiunii; nimic din afara mea nu trimite la "mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
făcut?" " Ce e de făcut?" Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărîrii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărîre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va deveni niciodată gest. Nehotărârea apare în absența unor indicii ale acțiunii; nimic din afara mea nu trimite la "mai bine" sau la "mai rău"; nimic nu e de ales, nimic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
considerat că te afli „în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți să participe, alături de preot și vornic, la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității. De pildă, la alcătuirea catagrafiei din 1831, cei care sunt arătați că răspund de exactitatea datelor înregistrate pentru toate satele umbrăreștene sunt menționați astfel: Evident că cei trei gospodari desemnați ca „pacinici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se întrebe la ce se referă lucrările științifice obișnuite, nerevoluționare. De asemenea, din moment ce există alegeri științifice care nu se conformează în întregime conexiunii logice sau celei empirice, Kuhn a trebuit să definească un cadru mai general pentru a putea înțelege deliberările, alegerile și schimbările din știință. Acesta este contextul în care Kuhn și-a dezvoltat conceptul de paradigmă. Au existat nenumărate discuții în legătură cu ce a înțeles el exact prin acest concept. Margaret Mastermann (1970) a inventariat 17 sensuri numai în textul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
există dezbatere, fie că nu, și atunci cu atît mai bine. Aceasta este de fapt o asumpție pozitivistă (pentru această argumentare, vezi Bernstein 1983). Dar desigur că dezbaterea și critica pot avea loc și între teorii sociale contradictorii. Interpretarea și deliberarea au un "rol esențial în succesiunea paradigmelor. [Kuhn] spune doar că ele nu pun capăt crizei; adică prin ele însele nu sînt suficiente pentru a efectua tranziția de la o paradigmă la alta" (Gutting 1980: 6). CONCLUZIE În anii '70, realismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care a democratizat guvernul local francez și care constituie încă baza legală pentru activitatea acestuia. Articolul 61 al acestei legi spunea: "Le conseil municipal règle, par ses déliberations, les affaires du ressort de la commune" ("Consiliul municipal este responsabil, prin propriile deliberări, de toate problemele legate de municipalitate"). Așadar, guvernul local francez deține o putere a "competenței generale", spre deosebire de Marea Britanie, unde parlamentul este cel care definește în mod explicit puterile ce revin unei autorități locale, iar autoritatea locală nu trebuie să le
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de relații între diferiți actori sociali implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale sistemului corporatist sunt centralizarea și concentrarea puterii de către
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]