2,442 matches
-
Hayek, acest principiu fundamental nu înseamnă abandonarea puterii statului. El îi critică pe liberalii clasici (Adam Smith și John Stuart Mill) pentru că nu folosec puterea statului pentru a crea piețe competitive " Există, mai ales, o diferență foarte mare între crearea deliberată a unui sistem în cadrul căruia concurența va funcționa cât mai benefic posibil și acceptarea pasivă a instituțiilor, așa cum sunt ele. Probabil că nimic nu a făcut atât rău cauzei liberale ca insistența unor liberali privind anumite calcule simpliste, mai ales
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fi de natura umana. 3. Expresiile emoționale generează semnale multiple, implicând atât vocea, cât și față Dacă expresia facială nu este însoțită și de vocalizarea specifică, fie experiență emoțională nu este una puternică, fie s-a dorit numai o încercare deliberată sau obișnuită de a reuși acea expresie. Vocalizarea nu este neapărat necesară în cazul unui reflex. În schimb, trăsăturile emoționale și tulburările emoționale sunt caracterizate printr-un grad sporit de vocalizare, și tot astfel semnalele faciale ale anumitor emoții. 4
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
prezentate. Cu o durată de doar câteva secunde, surpriză este cea mai scurtă dintre toate emoțiile. Producerea surprizei este condiționată de apariția neașteptată a unui eveniment, a unei replici; în surpriză, nu avem timp să ne mobilizam eforturile în mod deliberat, supraveghindu-ne, astfel, comportamentul 220. Ekman și Friesen descriu surpriză ușoară spre extremă astfel: (a) când sprâncenele sunt ridicate (drept), gura puțin întredeschisa, avem surpriză ușoară. Surpriză poate fi și când sprâncenele nu sunt ridicate, dar ochii sunt măriți, iar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
proclamarea oficială a pluralismul politic și pregătirea alegerilor democratice, reinstituirea libertății cuvântului și a presei, deschiderea granițelor și aparenta libertate a televiziunii și radioului răspund efectiv unei părți importante a revendicărilor politice ale revoluției. Pe de altă parte însă, ignorarea deliberată a componentei anticomuniste a revoluției amputează aceste libertăți de însăși esența lor, înscriind de la bun început democrația postdecembristă în spațiul îngust al comunismului "cu față umană" și al unei timide perestroici. Semnificativ, acest document care putea părea mult mai radical
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
esența ei măcar, rodul unei fatalități înrădăcinate în trecutul îndepărtat, această veșnică întârziere a cărei percepție grevează masiv și asupra românilor, și asupra acceptării României atât în mediile politice, cât și în opinia publică internațională reprezintă rezultatul unor opțiuni politice deliberate ale echipelor care s-au succedat la putere în ultima jumătate a secolului XX: opțiunea pentru un regim stalinist niciodată reformat, susținerea unei dictaturi primitive și izolaționiste, incapabilă de o minimă ajustare, și, poate mai gravă decât toate, voința politică
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
53. În 1990, din această generație martirizată mai trăiau câțiva bătrâni domni anonimi, care supraviețuiseră, exilați fie în propria țară, fie în câteva capitale ale lumii libere, în marginea societății. Mutilate de cinci decenii de manipulare a istoriei, de ignorarea deliberată și de îmbătrânirea inevitabilă a reprezentanților partidelor istorice, de neîncrederea invidioasă față de emigrați, imaginea și mai ales legitimitatea partidelor tradiționale ("burgheze", în vocabularul stereotip comunist, chiar atunci când era vorba de social-democrați) erau foarte îndoielnice la începutul acestui an 1990. Cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
postdecembriste, ci și o degradare de ansamblu a stilului și limbajului polemic, legitimând scatologicul, invectiva rasistă și calomnia cea mai stridentă în mod normal interzise în dezbaterea politică drept forme licite de expresie publică. Treptat, violența de limbaj și exprimarea deliberat obscenă vor cuprinde sfere din ce în ce mai largi ale expresiei publice, pe care o eliberează de convențiile uzuale. Mulți dintre moștenitorii direcți ai FSN se dezic violent de propria obârșie politică, dar aspiră asimptotic nu numai la naționalismul strident, ci și la
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Convenția ca actor politic major și ca alternativă politică substanțială în fața alianței dintre partidul prezidențial și național-comuniști. În acest context, "patrulaterul roșu" nu mai putea fi prezentat drept o necesitate politică inevitabilă, și apărea în adevărata sa esență, de alegere deliberată a președintelui Iliescu și a liderilor FDSN, care au preferat unei alianțe cu partidele democratice din Opoziție colaborarea cu forțele politice reziduale ale regimului comunist. Atât în perspectiva alegerilor din 1996, cât și în raport cu opinia internațională, acestă clarificare a pozițiilor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ca niște adolescenți scăpați de sub supravegherea părinților, românilor nu le mai păsa de legi. Dar, din păcate, fronda adolescentină era doar unul dintre aspectele cele mai benigne ale eclipselor legii, care a favorizat atât prin neaplicare, cât și prin caracterul deliberat lacunar al multor acte normative, un cumul de ilegalități. Impersonalitatea rece a statului continuă și azi să fie ocultată, de sus în jos, prin fascinația exercitată de persoanele care dețin puterea, dar și de jos în sus, prin tocmeli mărunte
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acestei legi nu au mai putut beneficia politic de încheierea favorabilă a procesului. Dificultățile de reformare a agriculturii în condițiile fragmentării unei mari părți din terenurile arabile au lăsat pe seama sectorului urban progresul economic. Cu un preț sporit de întârzierea deliberată a oricărei reforme în timpul primelor mandate ale lui Ion Iliescu, industria și serviciile au început în fine să crească în anul 2000, și și-au continuat creșterea până la alegerile din toamna lui 2008. Prețul acestei creșteri a fost plătit, desigur
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai deosebea radical de vecinele ei din Europa Centrală. Dacă traiectoria ei postcomunistă a fost într-o mare măsură diferită înainte de 1996, asta nu e atât consecința inevitabilă a istoriei ei mai vechi sau mai recente, cât consecința unei opțiuni deliberate, îndărătul căreia regăsim voința unor oameni. Adevărata excepție românească din postcomunism a constat în rezistența încăpățânată a elitelor moștenite din epoca lui Dej și mai ales Ceaușescu în fața dezideratului firesc de divizare a puterii cu alte forțe politice, singura formă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
practică, a acestora, ceea ce impune efectuarea unui consum suplimentar de resurse - inclusiv sub forma fondurilor financiare. Cum, însă, pentru o economie de piață funcțională, este de presupus că, inclusiv în perioada de criză, nu se urmărește „finanțarea” economiei prin declanșarea deliberată a unei inflații (cel mult a unei micro-inflații, numind astfel creșterile considerate, în Uniunea Europeană, rezonabile ale ratei inflației), creșterea cheltuielilor publice nu poate avea loc fără o reducere consecutivă, chiar dacă nu imediat sesizabilă, sau transmisă direct economiei reale, a cheltuielilor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
practică, a acestora, ceea ce impune efectuarea unui consum suplimentar de resurse - inclusiv sub forma fondurilor financiare. Cum, însă, pentru o economie de piață funcțională, este de presupus că, inclusiv în perioada de criză, nu se urmărește „finanțarea” economiei prin declanșarea deliberată a unei inflații (cel mult a unei micro-inflații, numind astfel creșterile considerate, în Uniunea Europeană, rezonabile ale ratei inflației), creșterea cheltuielilor publice nu poate avea loc fără o reducere consecutivă, chiar dacă nu imediat sesizabilă, sau transmisă direct economiei reale, a cheltuielilor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
anumite dificultăți, mai cu seamă pentru învățătorii care continuă să gândească activitatea instructiv - educativă în spirit tradițional. A educa și a instrui înseamnă, în spiritul pedagogiei contemporane, printre altele, ca orice acțiune întreprinsă cu elevii să fie stabilită în mod deliberat, în conformitate cu anumite scopuri și obiective formulate pe baza cunoașterii cât mai exacte cu putință a raporturilor în care se află cei pe care îi educăm cu societatea pentru care îi educăm. De asemenea, este necesar ca tot ce se întreprinde
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
definitiv este oarecum afectat. Nu este și cazul predecesorului său, care stăpînește cu ușurință spaniola. Naratorul spune spre final că Menard "a îmbogățit, printr-o nouă tehnică, greoaia și rudimentara artă a scrisului: această tehnică nouă este aceea a anacronismului deliberat și a atribuirii eronate". Care este motivația, în retorica naratorului primar al lui Borges, pentru această "copiere"? Argumentul este timpul, și istoria. Bineînțeles, ceea ce propune această povestire ficțională nu este ca noi toți să începem a copia opere istorice pentru
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
capitol, textul, apare și în alte locuri, din alte unghiuri. Disciplinele de natură lingvistică, precum stilistica dar și gramatica, sintaxa și semantica sînt importante pentru diversele feluri de investigații ale textului, dar au fost lăsate la o parte în mod deliberat. Referirile la alte discipline s-ar fi interferat în mod inevitabil cu organizarea sistematică a acestui studiu. Totuși, legăturile cu discipline înrudite s-au resimțit în cîteva locuri. Distincția între discursul direct, indirect și indirect liber, pe care am analizat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
emoții interioare. Răspunsul fu evaziv. \ NI S-A ORDONAT SĂ NU MERGEM ACOLO. DAR EU AM TRIMIS OAMENI. NU S-AU MAI ÎNTORS NICIODATĂ. MARIN OFTĂ. TENSIUNEA DIN EL CRESCU. ACEASTĂ CREATURĂ CIUDATĂ ÎȘI TRIMISESE OAMENII LA PIEIRE ÎN MOD DELIBERAT. \ Vreun indiciu asupra cauzei? OCHII STRĂLUCITORI ÎNCEPEAU SĂ DEA SEMNE DE NERĂBDARE, ÎNSĂ MARIN NU SE LĂSĂ GRĂBIT. CINE ȚI-A ORDONAT SĂ EVIȚI TERITORIUL RESPECTIV? ÎNTREBĂ EL, DAR NU PRIMI NICI UN RĂSPUNS. ERA MARELE JUDECĂTOR, NU-I AȘA, RALPH
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
un aspect extrem de important, interesant în aceeași măsură, al existenței îndelungate a oamenilor în aceste locuri: podgoriile. Riscul principal care îl pândea pe autor era căderea în monotonie. Un risc pe care Vasile Ilucă și l-a asumat în mod deliberat. Deci, conștient, ceea ce l-a și stimulat în găsirea mijlocului de evitare a pericolului. Comentând documentele privitoare la tema cărții, omul a presărat, din când în când, și felurite întâmplări - unele reale, altele născocite ( ceea ce ne arată nouă că această
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu precizie! Când o înțepă era uscată și bărbatul scoase un horcăit satisfăcut. Niciun scâncet din partea ei... pasivă îi urmărea mișcările tot mai înfierbântate. Își lipea gura senzuală de buzele ei strânse, trecea la sâni pasional, se antrenase în mod deliberat și parcă încerca s-o facă să uite răutățile ce le înfăptuise; bărbatului îi creștea zbuciumul în valuri desfășurate și îl enerva pasivitatea ei însă știa că nu putea fi altfel. Femeia nu reacționă în alt mod; întoarse capul și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la nebunie parfumul lor. Apoi Brian Meldrum Îți blochează calea: Robertson, io vorbesc cu tine n pizda mătii! Tu te uiți la el și te gândești la cât de Înfiorător de urât Îi poate face să arate pe oameni prostia deliberată. Îți amintești când obișnuiai să ai astfel de gânduri Bruce? Te gândeai la cât de mult se lasă să decadă băiatul ăsta fără să fie cu adevărat conștient de asta. — Bruce Robertson, Cel Care Fute Infirme! Undii puicuța handi azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a exercita influența într-un anume context. Condiționalitatea În termeni teoretici, mecanismul condiționalității derivă din paradigma raționalistă în funcție de care un actor internațional promite unele posibile beneficii (sprijin politic, ajutoare economice, consolidarea securității, resurse materiale) în funcție de anumite condiții. Condiționalitatea indică eforturile deliberate promovate din exterior pentru a determina cursul acțiunii politice în interiorul unei țări. Promotorii externi enumeră condițiile pe care anumite țări trebuie să le respecte pentru a accede la posibilele beneficii. Guvernele țărilor cărora li se fac propunerile condiționante hotărăsc dacă
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
text este considerat incurabil (sau recuperabil numai cu ajutorul unor coincidențe norocoase, ceea ce, din punct de vedere metodologic, este aproximativ același lucru) nu atunci cînd o lecțiune care nu este anormală a suferit o corupere gravă, ci adesea cînd o anomalie deliberată sau ceva neobișnuit sau neplau zibil a suferit o mică stricăciune. Pe de altă parte, tocmai anomaliile, expresiile unice sînt predispuse, prin natura lor, la corupere; În condițiile În care se exclude cu greu posibilitatea ca ceva de felul acesta
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
atare situație, cum încă Spinoza constata, oamenilor nu le rămîne decît să-și întemeieze iluzia liberului arbitru pe conștiința acțiunii lor și pe ignorarea cauzelor care îi fac să acționeze. Procedînd într-o manieră similară, ne vom supune în mod deliberat acestei amăgitoare constrîngeri a minții, pentru a încerca în limitele studiului de față să descoperim arhetipurile actului mincinos și să le conștientizăm "structura profundă", cu speranța unei minime vindecări de minciună. În mod complementar acestei iluzorii dorințe, avem prilejul real
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciună, pe de o parte, între bine și adevăr, pe de altă parte. Dacă plasarea în cea dintîi ipostază este "genetică", fiind moștenită de la protopărinții care au plecat urechea la șoapta lui Satan, cea din urmă este rezultatul actului spiritual deliberat, de alegere liberă, în consens cu harul cu care Dumnezeu i-a înzestrat pe oameni. De data aceasta, adevărul se ascunde în binele libertății de alegere. Putem constata că relația natură-cultură își inversează sensul pe parcursul celor două etape. Astfel, în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
O sinteză a celor două surse ale răului (minciunii, dezinformării) în lume ne este înfățișată de Henri-Pierre Cathale, care consideră că "există fără nici un dubiu, nu numai ca înclinație naturală de a ascunde poftele și eșecurile, ci și ca voință deliberată [culturală, n.n. TDS] de a face rău și de a cuceri puterea aptă să construiască gîndurile prin toate mijloacele posibile" [1991:291]. Ca întotdeauna, însă (vezi din nou principiile lui Murphy), la o afirmație care permite o anume opoziție sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]