1,060 matches
-
vedere că nașterea obligației asigurătorului R.C.A. este condiționată de întrunirea cerințelor de reparare a prejudiciului respectiv în temeiul răspunderii civile delictuale a conducătorului auto, următoarele concluzii pot fi deduse pe baza celor prezentate mai sus: - conducătorul auto nu răspunde delictual pentru prejudiciul imediat pe care și-l cauzează sieși prin fapta proprie. De altfel, pe acest temei, dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 îl și exclud expres pe acesta din sfera beneficiarilor de despăgubiri de la asigurător
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
și-l cauzează sieși prin fapta proprie. De altfel, pe acest temei, dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 îl și exclud expres pe acesta din sfera beneficiarilor de despăgubiri de la asigurător; - conducătorul auto nu va răspunde delictual pentru prejudiciul mediat suferit de membrii săi de familie ca urmare a prejudiciului inițial; - este exclusă nașterea obligației legale a asigurătorului R.C.A. de acoperire a prejudiciului prin ricoșeu suferit de membrii familiei conducătorului vehiculului asigurat. Concluzia care se impune
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
drepturi mai largi categoriei de subiecte în discuție, întrucât ar însemna să se accepte că, în procesul de transpunere a unei directive de reglementare a materiei asigurărilor, legiuitorul național ar fi intervenit în vederea modificării regulilor în materie de răspundere civilă delictuală. În sfârșit, s-ar ajunge pe această cale la alterarea naturii juridice proprii asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, care s-ar transforma într-o veritabilă asigurare de viață, întrucât s-ar ajunge ca
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
vehicule, care s-ar transforma într-o veritabilă asigurare de viață, întrucât s-ar ajunge ca soțul (soția) ori cel aflat în întreținerea conducătorului auto asigurat și vinovat de accident să fie despăgubit în temeiul asigurării obligatorii de răspundere civilă delictuală pentru cazul de moarte a soțului/întreținătorului, ceea ce contravine naturii proprii a acestui tip de asigurare, astfel cum este conturat actual prin normele art. 2.223 alin. (1) din Codul civil și art. 49 alin. (1) din Legea nr. 136
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
Protecția Consumatorilor sau de specialiștii autorizați ai organelor administrației publice, instanța judecătorească este unica autoritate care se va pronunța asupra existenței sau inexistenței clauzelor abuzive dintr-un contract". Curtea a mai reținut că art. 13 din lege, pe lângă răspunderea civilă delictuală pe care o reglementează, prevede și o răspundere contravențională, din moment ce fapta ilicită este sancționată cu amenda contravențională ( Decizia nr. 464 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011). 26. Raportul
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
înainte de data intrării în vigoare a acestuia. Articolul 110^1 Clauza exoneratoare de răspundere prevăzută la art. 1.363 din Codul civil privitoare la divulgarea secretului comercial sau profesional de care sunt ținuți profesioniștii se aplică atât în cazul răspunderii delictuale pentru fapta proprie, cât și în cazul răspunderii contractuale. ----------- Art. 110^1 a fost introdus de subpct. 15 al pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 60 din 10 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 17
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269020_a_270349]
-
de către procuror în cursul urmăririi penale, fiind încălcate și principiile privind acțiunea civilă în despăgubiri ce constituie apanajul exclusiv, potrivit art. 19 din Codul de procedură penală, al persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă, în vederea tragerii la răspundere delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei ce face obiectul acțiunii penale. Potrivit art. 19 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, acțiunea civilă se desfășoară de către procuror numai când partea vătămată este
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros. ... (2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă
NORMĂ nr. 23 din 6 noiembrie 2014 (*actualizată*) privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269397_a_270726]
-
față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros. ... (2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți prin intermediul vehiculului. ... (3) Condițiile contractuale pentru asigurarea obligatorie RCA sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995 , cu modificările și completările ulterioare, și de prezenta normă. ... Articolul
NORMĂ nr. 23 din 6 noiembrie 2014 (*actualizată*) privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269397_a_270726]
-
ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. Capitolul II Acțiunea civilă Articolul 19 Obiectul și exercitarea acțiunii civile (1) Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. ... ---------- Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 6 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
de exercițiu restrânsă, acțiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2), și are ca obiect, în funcție de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală. ... ---------- Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 6 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (4) Acțiunea civilă se soluționează în cadrul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. Capitolul II Acțiunea civilă Articolul 19 Obiectul și exercitarea acțiunii civile (1) Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. ... ---------- Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 6 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
de exercițiu restrânsă, acțiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2), și are ca obiect, în funcție de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală. ... ---------- Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 6 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (4) Acțiunea civilă se soluționează în cadrul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
formula acțiune în regres împotriva acestora în vederea recuperării prejudiciului, întrucât prevederile criticate îi atribuie acesteia, în exclusivitate, calitatea de contravenient. 7. De asemenea, menționează că răspunderea contravențională stabilită de legiuitor prin prevederile criticate în sarcina utilizatorului este asemănătoare răspunderii civile delictuale, respectiv răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, aspect ce contravine dispozițiilor de drept contravențional prevăzute de legislație, astfel nicio dispoziție nu stipulează faptul că legea contravențională se completează cu dispozițiile de drept civil. În acest context menționează că, în lumina jurisprudenței
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 19. În ceea ce privește susținerea autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate potrivit căreia "răspunderea contravențională stabilită de legiuitor prin prevederile criticate în sarcina utilizatorului este asemănătoare răspunderii civile delictuale, respectiv răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, aspect ce contravine dispozițiilor de drept contravențional prevăzute de legislație, astfel nicio dispoziție nu stipulează faptul că legea contravențională se completează cu dispozițiile de drept civil", Curtea constată că, în realitate, angajatul persoanei juridice
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrul puterilor în stat, instanța subliniază că procedura instituită prin Legea nr. 193/2000 este una mixtă: art. 13 din lege prevede, pe lângă răspunderea civilă delictuală și o răspundere contravențională, de vreme ce fapta ilicită este sancționată cu amendă contravențională. Prin aplicarea sancțiunii contravenționale de către instanță, ca urmare a verificării procesului-verbal de constatare întocmit de către reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor aceasta confirmă existența clauzelor abuzive în contractele
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
Protecția Consumatorilor sau de specialiștii autorizați ai organelor administrației publice, instanța judecătoreasc�� este unica autoritate care se va pronunța asupra existenței sau inexistenței clauzelor abuzive dintr-un contract. Curtea a mai reținut că art. 13 din lege, pe lângă răspunderea civilă delictuală pe care o reglementează, prevede și o răspundere contravențională, din moment ce fapta ilicită este sancționată cu amendă contravențională. Curtea a mai statuat în jurisprudența sa că acțiunea promovată în temeiul art. 11-13 angajează, în principal, răspunderea contravențională a profesionistului, iar, în
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
reglementează, prevede și o răspundere contravențională, din moment ce fapta ilicită este sancționată cu amendă contravențională. Curtea a mai statuat în jurisprudența sa că acțiunea promovată în temeiul art. 11-13 angajează, în principal, răspunderea contravențională a profesionistului, iar, în subsidiar, răspunderea civilă delictuală a acestuia. Așadar, existând două tipuri de răspundere, una delictuală, cealaltă contravențională, există și două tipuri de sancțiuni (a se vedea Decizia nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
sancționată cu amendă contravențională. Curtea a mai statuat în jurisprudența sa că acțiunea promovată în temeiul art. 11-13 angajează, în principal, răspunderea contravențională a profesionistului, iar, în subsidiar, răspunderea civilă delictuală a acestuia. Așadar, existând două tipuri de răspundere, una delictuală, cealaltă contravențională, există și două tipuri de sancțiuni (a se vedea Decizia nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 25 ianuarie 2010, și Decizia nr. 649 din 11 mai
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
susținerea potrivit căreia partea interesată nu beneficiază de dreptul la un proces echitabil. 21. Având în vedere că pentru victimele faptelor vătămătoare care nu constituie infracțiuni există posibilitatea valorificării pretențiilor lor civile în cadrul unui proces civil întemeiat pe răspunderea civilă delictuală consacrată de art. 1.349, 1.381-1.395 din Codul civil, nu se poate afirma că legea nu le oferă posibilitatea recuperării prejudiciului material și moral suferit prin vătămare corporală, discriminându-i comparativ cu persoanele vătămate prin fapte ce constituie infracțiuni
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
care s-au produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare mai puțin de 90 de zile. Astfel, în acest context, legiuitorul are îndreptățirea de a plasa protecția constituțională a valorii care nu intră sub incidența penalului în sfera răspunderii civile delictuale (a se vedea Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014 ). 27. Pe cale de consecință, în cazul în care fapta vătămătoare din culpă nu constituie infracțiune, partea vătămată are posibilitatea să își verifice pretențiile civile în cadrul unui proces civil, întemeiat pe
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
vedea Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014 ). 27. Pe cale de consecință, în cazul în care fapta vătămătoare din culpă nu constituie infracțiune, partea vătămată are posibilitatea să își verifice pretențiile civile în cadrul unui proces civil, întemeiat pe răspunderea civilă delictuală, potrivit art. 1.349 din Codul civil. 28. Totodată, aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului penal, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în materia dreptului substanțial. Nici în cuprinsul
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
care s-au produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare mai puțin de 90 de zile. Astfel, în acest context legiuitorul are îndreptățirea de a plasa protecția constituțională a valorii care nu intră sub incidența penalului în sfera răspunderii civile delictuale. 37. De asemenea, prin Decizia nr. 690 din 20 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 27 noiembrie 2015, paragrafele 18, 19, 20, 22, Curtea Constituțională a statuat că, "deși instanța penală care pronunță
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă stabilind că probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile. Așadar, pentru că probele administrate în cursul procesului penal sunt utile pentru aflarea adevărului cu privire la fapta civilă delictuală comisă de inculpat, ele pot fi folosite în fața instanței civile. 40. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (8) din același cod, cheltuielile cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente acțiunii civile exercitate la instanța
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
dreptului. Dincolo de acest aspect apreciem că o asemenea măsură nici nu poate urmări un scop legitim, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește un parametru esențial în cadrul unui examen de proporționalitate. 9. Faptul că răspunderea a fost plasată pe tărâmul răspunderii civile delictuale nu este de natură a schimba datele problemei, ci, din contră, demonstrează mecanismul firav de protecție al dreptului. Astfel, în ipoteza în care vătămarea corporală din culpă ar fi preluat soluția legislativă cuprinsă în Codul penal din 1969, partea vătămată
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]