1,022 matches
-
și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local; f) asigură și urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, de prevenire și combatere a violenței în familie, precum și a comportamentului delincvent; g) vizitează periodic la domiciliu familiile și copiii care beneficiază de servicii și prestații; h) înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecție specială, în condițiile legii; i) urmăresc evoluția dezvoltării copilului și modul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Observarea comportamentelor în timpul jocurilor de rol. Utilizând tehnica jocului de rol, subiecții știu că tehnica este simulată, dar li se cere să se comporte ca și cum ar fi în situații reale de viață. Se poate utiliza în evaluarea deprinderilor sociale ale delincvenților tineri și elevilor, în evaluarea comportamentelor adaptative ale alcoolicilor, etc. e) Observația comportamentului în timpul situațiilor de laborator similare situațiilor reale (experimental analogs) sunt utilizate, în special, pentru evacuarea comportamentului nonverbal. f) Măsurători fiziologice, își propun să evalueze statusul fiziologic al
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au născut în Franța, au naționalitate franceză, au frecventat (atît cît au făcut-o) școala franceză, urmăresc aceleași emisiuni la televiziunea franceză, deci reprezintă o realitate a acestei țări, chiar dacă sunt copii de imigranți și originile lor sunt diverse. Șomeri, delincvenți sau elevi, ei sunt în mare măsură produsul acestei "fericite mondializări", care le-a sărăcit părinții în țările lor de origine și i-a fugărit prin lume în căutare de locuri de muncă. Să nu uităm că, în epoca postcolonială
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vocația de lărgire permanentă a câmpului lor de intervenție. Datorită complexității lor, serviciile sociale aparțin domeniului larg al protecției sociale. Principalele categorii de persoane identificate că posibile grupuri țintă ale sistemelor de servicii sociale privesc copiii, tinerii în dificultate și delincvenții juvenili, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, persoanele dependente de consum de droguri, alcool sau alte substanțe toxice, victimele violenței în familie, persoanele și familiile fără venituri, unele categorii de genul refugiaților, imigranților, populația romă, deținuți pe perioade îndelungate, ș.a. Alături de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
sănătate, de educație sau cele de tipul beneficiilor (prestațiilor). Există diferențe între statele membre în ce privește numărul și tipul beneficiarilor de servicii sociale. În general, aceste servicii se adresează persoanelor vârstnice, copiilor și familiilor, persoanelor cu dizabilități, consumatorilor de droguri, tinerilor delincvenți, refugiaților ș.a. Reglementările legale pot fi obligatorii privind acordarea acestor servicii sau, pot lăsa decizia în responsabilitatea agențiilor furnizoare de servicii. Acest aspect are o importanță majoră, din punct de vedere al respectării drepturilor beneficiarilor. Serviciile sociale pot fi acordate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
categoriile deposibili „clienți” ai serviciilor de consiliere a carierei, și anume: absolvenți ai învățământului superior, șomeri cu studii medii și/sau submedii, femei care își reiau activitatea după concediul de creșterea și îngrijirea copilului, femei casnice fără experiență de muncă, delincvenți care reîncep să muncească după executarea pedepsei și după reabilitare, salariați pe cale să iasă la pensie, persoane disponibilizate în urma falimentului sau a desființării instituției în care și-au desfășurat activitatea, salariați din sectorul privat și/sau care au profesii deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
categoriile deposibili „clienți” ai serviciilor de consiliere a carierei, și anume: absolvenți ai învățământului superior, șomeri cu studii medii și/sau submedii, femei care își reiau activitatea după concediul de creșterea și îngrijirea copilului, femei casnice fără experiență de muncă, delincvenți care reîncep să muncească după executarea pedepsei și după reabilitare, salariați pe cale să iasă la pensie, persoane disponibilizate în urma falimentului sau a desființării instituției în care și-au desfășurat activitatea, salariați din sectorul privat și/sau care au profesii deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ceea ce duce la creșterea delincvenței juvenile în aceste 8. interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și clasele defavorizate; clasele deținătoare ale puterii generează simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și clasele defavorizate; clasele deținătoare ale puterii generează simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie, personal de protecție, personal din unitățile școlare, alți copii, alții) Sunt 31 de identificări ale factorilor agresori, făcute de cele 15 județe respondente, după cum urmează: alți copii (colegi, alți elevi din alte școli, tineri ce au abandonat școala, copii delincvenți), 12 mențiuni; părinții, 8 mențiuni; alți membri ai familiei, cinci mențiuni; cadre și personal didactic, cinci mențiuni; asistentul maternal, o mențiune. Această mențiune pare ciudată ținând seama de faptul că datele erau colectate în sistemul educativ, respectiv la nivelul inspectoratelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniul studiului copilăriei au apărut experimentul social făcut de H.M. Skeels (1938) în SUA, observațiile făcute de Rene Spitz pe copii separați de părinții lor o perioadă mai îndelungată, observațiile și studiul lui John Bowlby făcut pe copiii orfani și delincvenți, observațiile și experimentele lui Hunt în casele de copii din Grecia și Guatemala. Toate acestea, și multe altele, au condus la câteva idei care au revoluționat viziunea noastră asupra ființei umane și mai ales asupra copilului și a copilăriei. S-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi: lipsa de acces a copiilor la educație, viața în condiții care nu permit satisfacerea nevoilor primare, lipsa de îngrijiri de sănătate, insuficiența și monotonia serviciilor de specialitate pentru copil, lipsa profesioniștilor formați să intervină în domeniul copilăriei, pedepsirea copiilor delincvenți prin privare de libertate și închiderea lor împreună cu adulții, promovarea unei mentalități care menține copilul într-o poziție marginală în familie și societate. Sărăcia, ignoranța, lipsa de educație și tolerarea violenței în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ciuda dificultăților. S-a mai observat că atunci când se renunța la unul din criteriile de reușită, procentul copiilor învingători (rezilienți) creștea. Al patrulea studiu menționat este un studiu mai larg, condus pe o perioadă îndelungată, întreprins pe 500 de adolescenți delincvenți, urmăriți până în jurul vârstei de 50 de ani. Acest studiu arată că, cu cât subiecții au devenit mai devreme delincvenți, cu atât au avut o „carieră”mai lungă. Cu toate acestea, în jurul vârstei de 50 de ani, de regulă încetează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creștea. Al patrulea studiu menționat este un studiu mai larg, condus pe o perioadă îndelungată, întreprins pe 500 de adolescenți delincvenți, urmăriți până în jurul vârstei de 50 de ani. Acest studiu arată că, cu cât subiecții au devenit mai devreme delincvenți, cu atât au avut o „carieră”mai lungă. Cu toate acestea, în jurul vârstei de 50 de ani, de regulă încetează să mai manifeste comportamente delincvente. Pe de altă parte, studiul releva importanța unor factori protectivi cum ar fi: găsirea unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
făceai festinuri cu prietenii. A procura hrană era un gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o prietenă, „pentru a putea să supraviețuim”. Este de remarcat faptul că după 1989, aceste rețele de „prieteni”au încetat să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propriile reguli, că nu dorește să se integreze, că prezintă un grad de criminalitate destul de ridicat și, mai ales, că are o contribuție semnificativă la „Înrăutățirea” imaginii externe a țării. Mass-media românească Îi prezintă pe romi ca fiind un grup delincvent, implicat În tot felul de acte criminale. Majoritatea imaginilor „șocante”, care au priză la public, Îi au pe romi În postura de răufăcători. În ultimii ani, instituțiile statului au inițiat măsuri publice pentru romi, sub influența presiunilor organismelor internaționale de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm că se făcea astfel: "Ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm că se făcea astfel: "Ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării morale a deținuților adulți. Legiferarea ameliorării și organizării penitenciarelor a pus bazele unui tratament uman pe aceste principii moderne în toată Europa și mai mult aplicate în America din inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că abia la 1862-1864 asistăm la o triere a deținuților, la separarea celor bolnavi de boli organice sau nervoase (fiecărei unități fiindu-i anexat un medic însărcinat cu redactarea unui jurnal clinic) și la apariția unei legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul aubursian". Cu această reformă, chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii încă mai precise. Art. 24 din lege prevede: "case de educație corecțională" în care minorii urmau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unități fiindu-i anexat un medic însărcinat cu redactarea unui jurnal clinic) și la apariția unei legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul aubursian". Cu această reformă, chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii încă mai precise. Art. 24 din lege prevede: "case de educație corecțională" în care minorii urmau să învețe meserii agricole și "să facă lucrări de această natură". La ieșirea din unitate, minorul primea un rând de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
haine și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și 64 din Codul penal). Un "Regulament general al Casei Centrale de minori" stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educațiune corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor cu cel puțin doi ani de practică se preocupa de educația minorilor delincvenți. Aceștia erau învățați să scrie și să citească, că calculeze și primeau noțiuni generale de geografie, istorie, de catehism și istorie sfântă. Un preot, în afara serviciilor de oficiere, avea în grijă, îndeaproape, "educația morală a minorilor". Un "girat agricol" conducea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nici laborator și nu se ducea nici un fel de activitate științifică. Cu elanul, entuziasmul, spiritul său organizatoric, profesorul Parhon a schimbat complet fața spitalului: bolnavii de boli mentale au început să fie considerați pentru prima oară ca oameni, nu ca delincvenți. Acest fapt constituia o adevărată revoluție în concepția terapeuticii boalelor mentale la începutul secolului nostru, înainte de primul război mondial. Cursurile și policlinicile se făceau la un nivel deosebit de înalt, într-un stil clar, viu, atrăgător. Prof. Parhon de dădea mult
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Secu. În aceste unități se acorda o asistență calificată, de prin 1850 chiar o asistență științifică; începând din secolul al XVII-lea, s-a profilat o rețea de case corecționale și de recluziune în care bolnavii psihici erau internați împreună cu delincvenții de drept comun. În Moldova au existat astfel de case la Bisericani, Pângărați, Orgoești, Lipova și Dobrovăț. Acestea au devenit instituții de ergoterapie și de educație ca urmare a reformei preconizate și introduse ulterior de juristul de origine franceză Dodun
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]