2,451 matches
-
realiste. De exemplu, “L´Humanitė” făcea constatarea că prin Pactul semnat la Paris “sântem departe de primele propuneri ale lui Wilson” . Albert Einstein aprecia crearea instituției geneveze drept “chestiunea cea mai importantă în succesiunea civilizațiilor” iar Eduard Beneș drept “expresia democratizării Europei și a lumii” . O analiză sumară a principalelor articole ale Pactului Ligii Națiunilor demonstrează faptul că aceasta nu avea o eficacitate reală, în asigurarea păcii generale, documentul fiind susceptibil de interpretări multiple, ceea ce îi reducea din eficiență în cazurile
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
prezintă o importanță psihosocială, dată fiind continuitatea și responsabilitatea socială implicată În viabilitatea ei și progresul social. Există modificări În valorile umane. Considerată Înainte cu 100 de ani ca un domeniu imuabil și inflexibil, morala socială a câștigat, treptat, În democratizarea ideii de libertate și egalitate, după o dramatică confruntare a omenirii cu ideile rasiste În timpul celui de-al doilea război mondial și cu o Îndelungată experiență legată de colonialismul imperialist. Morala este legată de viața socială. Adaptarea morală este și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
nu numai a violenței școlare, este pusă pe seama unui complex de factori precum: liberalizarea mass-media (prin intermediul căreia se fac cunoscute fapre de agresiune care erau trecute sub tăcere sub regimul comunist, lipsa exercițiului democratic, creșterea libertății generale de mișcare prin democratizare, slăbirea autorității statului și a instituțiilor angajate in respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994, pp.283. Conjunctura economică și socială provoacă anumite confuzii În rândul tinerilor, care Încep să se indoiască de eficacitatea școlii, de utilitatea științei
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
sesizează o creștere spectaculoasă a fenomenului În ultimile trei decenii În mai multe țări ale lumii. Din acest motiv escaladarea violenței În școală a devenit cea mai vizibilă evoluție din câmpul educației școlare, dar totuși pereformanțele școlare sau progresul În democratizarea sistemelor educative rămân În prezent realități mai puțin vizibile, comparativ cu Înmulțirea actelor de violență din școală. Datele referitoare la amploarea fenomenului, ca statisticile și rapoartele oficiale, nu realizează o contabilizare riguroasă a incidentelor de violență din școli deoarece multe
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
au funcționat În școli preocupate să democratizeze viața școlară și să ofere și alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanța academică. De aceea, ne exprimăm opinia că baza intervenției În cazul conduitelor agresive o reprezintă democratizarea educației, cu toate schimbările pe care le presupune un asfel de proces.
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
supusă fiind în toate rosturile și manifestările sale voinței unice și bunului plac al celor ce-au uzurpat, prin mijloace de terorizare, întreaga conducere a țării, în politica națională, ca și în cea externă”59. Conștient de necesitatea revenirii la democratizarea vieții publice, așa cum fusese aceasta înainte de război, îi cerea generalului C. Sănătescu, “președinte al ultimului Senat constituțional” printr-o scrisoare, repunerea în drepturi a organismelor constituționale, respectiv a corpurilor legiuitoare, pentru normalizarea vieții publice 60. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
restituit toate teritoriile răpite vecinilor ca urmare a alianței revizioniste cu Germania și cu Italia. În schimb, Basarabia și Bucovina de Nord au rămas sub ocupația Uniunii Sovietice 62. Referitor la dorința lui Alexandru Lapedatu de a se reveni la democratizarea vieții politice, aceasta nu s-a putut concretiza. Odată cu venirea comuniștilor la putere, în perioada 58 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi..., p. 129. 59 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 272 60 Ibidem, p. 303. 61 Ibidem, p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
supusă fiind în toate rosturile și manifestările sale voinței unice și bunului plac al celor ce-au uzurpat, prin mijloace de terorizare, întreaga conducere a țării, în politica națională, ca și în cea externă”59. Conștient de necesitatea revenirii la democratizarea vieții publice, așa cum fusese aceasta înainte de război, îi cerea generalului C. Sănătescu, “președinte al ultimului Senat constituțional” printr-o scrisoare, repunerea în drepturi a organismelor constituționale, respectiv a corpurilor legiuitoare, pentru normalizarea vieții publice 60. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
restituit toate teritoriile răpite vecinilor ca urmare a alianței revizioniste cu Germania și cu Italia. În schimb, Basarabia și Bucovina de Nord au rămas sub ocupația Uniunii Sovietice 62. Referitor la dorința lui Alexandru Lapedatu de a se reveni la democratizarea vieții politice, aceasta nu s-a putut concretiza. Odată cu venirea comuniștilor la putere, în perioada 58 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi..., p. 129. 59 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 272 60 Ibidem, p. 303. 61 Ibidem, p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fără să fi atinse de arbitrarul regal sau de forța militară 207. Deși regalistă, în anul 1789 Starea a treia cerea recunoașterea și consacrarea voinței naționale. Împotriva monarhiei absolute de drept divin, le Tiers afirmau principiul suveranității populare 208, urmărind democratizarea societății 209. A izbucnit o dispută de procedură, care privea modul de vot: se va vota pe ordine, cum era tradiția ? În acest caz le Tiers nu ar fi dispus decât de un vot contra două ale stărilor privilegiate. Toate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
funcționând că o metaforă a societății, reprezentată sub formă de drame și tablouri, deoarece estetică naturalismului este mai întâi de toate una a dramatizării. După 1880, tentativă teatrului naturalist se impune pe scena franceză prin reflecțiile lui Zola172. El cere democratizarea eroilor, prezentarea claselor noi, apropierea teatrului de viață, reprezentarea vieții fără artificii și limitări. El refuză tipul spectacolului tradițional că reprezentare accentuat teatrală. Decalajul dintre literatura și teatru se manifestă plenar în atitudinea conformista pe care și-o asumă teatrul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'Egalité produit en France des nuances infinies" [Butor, p.19]. Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea se caracterizează printr-un mod de viață ce poate fi asemuit unui mozaic de mici lumi tangențiale care, sub influența proceselor de democratizare, cosmopolitizare și deschidere a lumii, se întrepătrund tot mai mult. Ne propunem să urmărim aceste fenomene în societatea franceză și repercusiunea lor asupra femeii pariziene. Metropola este stratificata în sferele aristocrației, burgheziei înalte, mijlocii și mici și a clasei a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cele vechi (aristocrația)342. Pe de o parte, amenințarea elitelor de către clasele periculoase duce la o distanțare a claselor prin segregarea cartierelor și prin accentuarea semnelor de recunoaștere; pe de altă parte, sociabilitatea urbană duce la lărgirea sferei relaționale și democratizarea relațiilor, depășind principiile ierarhice, regulile stricte și interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dispoziție Internetul, televiziunea prin satelit, școlile coranice nu mai dețin monopolul educației. Cu toate acestea, reacția tinerilor este imprevizibilă, iar rezistența la reformă e încă mare, inclusiv, sau mai ales, în aparatul de stat. În acest sens, presiunile S.U.A. pentru democratizare fac mai mult rău decît bine, pentru că toată lumea e convinsă că ele urmăresc un interes egoist, și îi discreditează pe cei din interior care militează cu adevărat pentru schimbare și care pot fi acuzați astfel că sunt agenți străini. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
iar țara a devenit o democrație secularizată și multiculturală, ce încearcă să pună capăt vechilor conflicte interetnice și interreligioase, inclusiv prin acordarea de drepturi sporite castelor inferioare pe scena politică și socială, ceea ce creează un nou mediu social, benefic unei democratizări în profunzime a țării și unei puteri sporite de afirmare internațională. Încă o dată, se poate spune că India seduce lumea. Enigmatică și contradictorie încă, India calcă apăsat pe urmele Chinei din punctul de vedere al dezvoltării economice și demografice. În
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
valorizare, știu... e opțiunea autoarei pentru elitism. Însuși titlul se explică în acest fel, aproape junimist: în templul literaturii intră cine vrea, rămâne cine poate, dar dreptul de comentariu îl primesc doar cei care se pricep, care-și probează inițierea, democratizarea excesivă a exegezei literare inclusiv, sau în primul rând prin intermediul blogurilor și al rețelelor de socializare fiind contraproductivă axiologic. [G.] "Călinescu precizează Elvira Sorohan se grăbește să izoleze, între criticii literari, o elită. "Simțul critic" e dat numai unor aleși
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-se împotriva interpretării și afișând o dispersie, o ironie și o retorică acaparatorii. "Antiforma" disjunctivă și deschisă anihilează distanța impusă de opera modernă, impunând participarea receptorilor la săvârșirea produsului cultural. Codul universal al scriiturii moderne este spart în ideolecte, iar democratizarea receptării sale diminuează hegemonia hermeneutică, "cultura elitelor" fiind oarecum înlocuită de "cultura maselor". Cu toate că eroismul dezintegrării este considerat a fi o constantă a culturii începând cu modernismul și multe trăsături sunt comune celor două fenomene culturale, se poate remarca prezența
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consumului de masă, care începe în jurul anilor 1880 și se termină o dată cu al doilea război mondial. Această primă etapă a consacrat producția în serie și a construit consumatorul modern prin intermediul "triplei invenții": marca, ambalajul și publicitatea, care au contribuit la "democratizarea dorinței" și la dezvoltarea unor noi tipuri de consum: "consumul-distracție" și "consumul-seducție" (consumul nu mai reprezintă doar un act de acoperire a nevoilor, ci un mod de viață și de petrecere a timpului liber). A doua etapă, clasicizată sub denumirea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
multiple abordări și relaționări cu termenii esențiali ai analizei, în scrierile mai târzii interogativitatea deplasându-se înspre probleme de tipul: care mai sunt trăsăturile culturii într-o epocă a comunicării de masă? Dar într-una a simulării generalizate și a "democratizării" tuturor valorilor? Dar într-una a globalizării și a restructurării politice în suprastructuri de tipul Uniunii Europene? În acest nou context trebuie să înțelegem o afirmație care poate părea dură la prima vedere: "Tot ceea ce este împotriva culturii, eu sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să se substituie acestuia pentru un public din ce în ce mai larg. Multiplicarea exemplarelor unei opere de artă (la Benjamin) și a obiectelor în serie (la Baudrillard) substituie un "fenomen de masă" evenimentului, singularității, unicității și introduce ceea ce în postmodernism este desemnat drept "democratizarea artei", precum și transformarea unui obiect în actualitate. Obiectul astfel reprodus este desprins de tradiție și lansat într-un raport complex al maselor cu arta, respectiv cu consumul. Așa cum omul contemporan consideră mai "reală" imaginea oferită de cinematograf decât aceea oferită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de sentimentul fatalității, a fost receptată ca "ultimul act" înaintea sfârșitului domeniilor "infectate" cu virusul postmodern. Pe de altă parte, deschiderile oferite de această paradigmă au oferit mai multă libertate de exprimare, iar efectele sociale au fost puse sub semnul democratizării și egalității (a se vedea, de pildă, discursul de tip feminist). Dincolo de aparența jocurilor verbale (care este o obiecție ce nu a fost adresată doar filosofilor postmoderni), postmodernismul a ridicat un număr semnificativ de întrebări și a pus sub semnul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cel care câștigă, iar producția are de pierdut în urma deschiderii fi nan ciare. În economiile mai puțin dezvoltate, însă, munca, factor preponder ent , este cea care câștigă din importul de capital, în timp ce capitalul națio nal pierde. Din această perspec tivă, democratizarea în majoritatea țărilor în dez voltare de după anii ̕80, ar fi putut încuraja deschiderea financiară, prin întărirea importanței acordate factorului muncă față de cel al capitalului în pro cesul politic. În cadrul sectoarelor de producție, firmele com pet itive pe plan
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Vicii și virtuți ale "guvernanței la niveluri multiple" /32 • La ce servește limbajul constituțional Elogiul formelor / 36 • Se poate constituționaliza Europa? / 39 • Tertium non datur? Depășirea dihotomiei federalism-confederalism / 40 • Dincolo de un "overlapping consensus". Apariția unui limbaj constituțional comun / 45 Către democratizarea Europei / 53 • Originile deficitului democratic / 54 Viziunea "realistă": Europa statelor / 54 Viziunea pozitivistă: Europa ca agenție regulatoare de riscuri / 56 Viziunea federalistă: Statul european / 60 Viziunea republicană: Europa ca federație de state /62 • Un model republican pentru Europa / 66 • Depășirea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
prin care popoarele se pot înțelege mutual, atunci de ce să ne temem de un proces de deliberare? De ce să nu cerem popoarelor să confirme aceste alegeri constituționale realizate de conducătorii lor? If it really works, why not fix it? CĂTRE DEMOCRATIZAREA EUROPEI Este clar: Uniunea Europeană suferă de un "deficit democratic". Sistemul său instituțional este prea complex, prea îndepartat de cetățeni, deconectat de cotidian...; mecanismele sale de decizie privilegiază executivul în defavoarea legislativului, în defavoarea colectivităților locale și teritoriale, a sindicatelor și asociațiilor... Și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
din primul an al mileniului și crizele bancar-financiare prelungite anunță alte încercări pentru oameni. La noi, după sângeroasa revoluție de la sfârșitul anului 1989, s-au acumulat multe contraste între scopuri, idealuri și mijloacele reduse continuu prin sustrageri și demolări. Îndemnurile democratizării s-au preschimbat nu o dată în amăgiri. Preludiul integrării europene a României a început în 1974, prin parteneriatele cu "Piața comună". Acum, UE este o putere globală care promite oamenilor să fie "cetățeni ai lumii", ca și cosmopoliții vechii Elade
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]