1,094 matches
-
știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 14. footnote>, „o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum”. O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse, potrivit căruia demografia este o știință care are ca obiect studiul cantitativ al populațiilor umane, sub aspectul evoluției și mișcării lor<footnote Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 2008, p. 302. footnote>. Demografia a fost definită<footnote Această denumire provine de la termenii din limba
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
O altă definiție o întâlnim în dicționarul francez Larousse, potrivit căruia demografia este o știință care are ca obiect studiul cantitativ al populațiilor umane, sub aspectul evoluției și mișcării lor<footnote Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 2008, p. 302. footnote>. Demografia a fost definită<footnote Această denumire provine de la termenii din limba greacă demos-popor și graphe-descriere. footnote> de-a lungul timpului foarte divers, lucru care se explică pe de o parte prin împrejurările istorice în care a apărut și s-a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de o parte prin împrejurările istorice în care a apărut și s-a dezvoltat ca știință, iar pe de altă parte, prin caracterul biologic și în același timp social pe care îl au fenomenele demografice. Din punct de vedere istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
punct de vedere istoric, demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografia s-a născut odată cu statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au metodele statistice. Astfel, în domeniul metodelor de observare, o largă aplicabilitate au: recensământul populației, înregistrarea curentă a evenimentelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
relative, analiza variației, metoda corelației și regresiei, teoria indicilor etc. Pornind de la caracterul aleator al fenomenelor demografice - consecință a modului specific de manifestare a fenomenelor demografice în cadrul unei colectivități statistice de asemenea dimensiuni cum este populația - o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul population a fost folosit până la mijlocul secolului al XVIII-lea în sensul de „acțiune de a popula”. footnote> (umană) reprezintă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor de politică economică. Principalele surse de informații<footnote Pentru detalii, C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, pp. 38-42. footnote> pentru determinarea numărului și structurii populației sunt: − recensământul populației (în România s-au efectuat 13 recensăminte începând cu 1838 și până în 2012), formă principală de observare statistică
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care se referă: legislația muncii, vârsta școlară, vârsta fertilă, mortalitatea infantilă etc. De exemplu, pentru analiza fertilității, vârsta fertilă este cuprinsă între 15 și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]