7,730 matches
-
directă (bunăoară, în Dintr-un foișor), alteori, prin enunțuri axiomatice, afirmînd categoric propriile convingeri, ca o modalitate imperativă de a-și susține și legitima creația; ▪ convingerile privind arta poetică apar ca sentințe inexorabile. Iată și motivul pentru care, la Arghezi, deontologia proprie este afirmată maniheistic. Atunci când stabilește condițiile artisticității, polemistul nu admite degradeuri: ""A scri curățel" e o modalitate de a scri, diminutivă și acceptabilă, ca "a fi drăguț". Sunt, într-adevăr, scriitori drăguți și e un scris drăguț. Dar a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
interior) SCOP ȘI AȘTEPTARE PROTECȚIE (și mântuire) Imaginea capturează DELECTARE (și prestigiu) Imaginea captivează INFORMARE (și joc) Imaginea este captată CONTEXT ISTORIC De la MAGIE la RELIGIOS (timp ciclic) De la RELIGIOS la ISTORIC (timp linear) De la ISTORIC la TEHNIC (timp punctual) DEONTOLOGIE EXTERIOARĂ (direcție teologico-politică) INTERNĂ (administrare autonomă) AMBIANTĂ (gestiune tehno-economică) IDEAL ȘI NORMĂ DE LUCRU CELEBREZ (o forță) după Scriptură (canon) CREEZ (o operă) după Antichitate (model) PRODUC (un eveniment) după Mine (mod) ORIZONT TEMPORAL (ȘI SUPORT) ETERNITATEA (repetiție) dur (piatră
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
climatului etc.343 Medicii se deosebesc de celelalte categorii din nomenclatorul socioprofesiunilor prin pregătirea de specialitate (alții adaugă și vocația, dedicarea totală îngrijirii omului la orice oră din zi și din noapte etc.). La baza profesiei de medic stă codul deontologiei medicale. Medicii se bazează pe asociații proprii (Ordinul medicilor). Ei singuri își determină conținutul studiilor medicale (controlul exercitat asupra lor fiind de fapt un autocontrol...). Explicațiile creșterii importanței statutului medicilor sunt diferite. După unii autori, ele se leagă de diviziunea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
000 lei. Colecția ABC • Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi, 200 pag., 43.000 lei • Comunicarea, Lucien Sfez, 160 pag., 46.000 lei • Comunicarea politică, Jacques Gerstlé, 160 pag., 68.000 lei • Comunicarea publică, Pierre Zémor, 152 pag., 130.000 lei • Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand, 176 pag., 65.000 lei * Unii delegați au prevăzut că Statele Unite ar putea avea, pînă la urmă, o sută de milioane de locuitori. Acest nivel a fost atins în 1915. * Și în multe țări nedemocratice
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în acest tratat. Celsus are cultul lui Hippocrat, dă prioritate rațiunii și conexiunii teoriei cu practica medicală, se inspiră creator din anatomiștii și fiziologii alexandrini. El este și un anatomist până la detaliu. Fiind interesat de etiologia bolilor ca și de deontologia medicului, de psihologia bolnavului. Surâsul medicului, în relație cu pacientul, este curativ după părerea sa. Farmacologia sa e complexă: medicamente, diete, condiții exterioare, mișcare, igienă, viață interioară senină etc., etc. Metodologia sa se caracterizează prin completitudine, sistematizare și detalii. Mare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anului 1000 d.Chr. în spitalele reunite din aceste centre se preconiza obligativitatea studiului în medicină, considerată știință și artă, de a fi mereu prezent în spitale și instituțiile de sănătate, medicii observând, notând, lucrând efectiv, la patul bolnavului. Despre deontologie, scrie în „Creație și istorie“ și Al Mutahhat Ibn Tahir (sfârșitul primului mileniu creștin). Credincios lui Allah ca și Rhazi, acest savant unește rațiunea cu reflexivitatea și amândouă cu Dumnezeu. Similar și tot hippocratic este, în recomandările sale, și medicul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
printre alții l-a dat și pe Bruno de Longoburgo autor a unei Chirurgia Magna (sec. XIII). și tot produs al scolasticii și al aceluiași secol este Sf. Albert cel Mare, „doctor universal“, teolog, filosof renovator de idei, partizan al deontologiei hippocratice și autor al marii enciclopedii a plantelor medicinale, intitulată Summa naturalium, parcă în echilibru cu Summa teologicae a Sf. Toma d’Aquino. Marile spirite, prin preocupările lor multiple și prin rezultate, sunt renascentiste și intervin în sfera universalului. Or
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în mii de nuanțe iar neștiutul se-împarte în jocuri care dor, în doi, în trei...nu cumva râzi de mine? Pe vremuri, când eram patron peste inimi citeam contoarele de scurgere a timpului și nu-mi era teamă că deontologia profesională mă va da de gol cu excedentul de cifre. Știam că deficitul concav se va răsturna într-o oglindă, iar razele lunii vor topi gradual umbra copacilor ascunși sub povara chipului tău, al chinului tău în spatele ochilor tăi suferinzi
Nu-i nimeni l?ng? mine by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83922_a_85247]
-
C.E.C.I.D.D. ) și Facultatea de Științe Economice, va organiza cursul postuniversitar de specializare „Managementul financiar în sectorul public“, ce va include modulele următoare: Management și antreprenoriat public, Managementul schimbărilor organizaționale, Marketing public, Mediul economic internațional și integrarea europeană, Fiscalitate, Drept financiar, Deontologia și etica funcționarului public, Sisteme comparate de impozitare, Buget și trezorerie, contabilitate publică, audit public, Control financiar, Expertiza contabilă judiciară, Analiza financiară în sectorul public. Programul se va desfășura vinerea între orele 16 și 20 și sâmbăta între orele 9-15
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
săi; ... b) îndrumarea și pregătirea stagiarilor; ... c) organizarea anuală a programelor de dezvoltare profesională continuă a membrilor, pentru menținerea competențelor acestora la un înalt nivel, precum și a aptitudinilor de a aplica în practică cunoștințele obținute; ... d) respectarea strictă a deontologiei profesionale și aplicarea de sancțiuni disciplinare împotriva membrilor săi; ... e) instituirea, organizarea și gestionarea sistemului de înregistrare a proiectelor de arhitectură elaborate de membrii cu drept de semnătură, proiecte aferente documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, desființare, organizare
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
principiile mele, făcusem exact inversul a ceea ce îmi propuneam, trâmbițând sus și tare în fața prietenilor că nu merită și nici nu-i etic să te îndrăgostești de studenții tăi. Acum, amicii mă luau peste picior, întrebându-mă cum e cu „deontologia profesională“? Era simplu: o încălcasem. Mai devreme sau mai târziu, toți ajungem în faza asta. „Nu răspunzi?“ Maria a apărut pe neașteptate din dormitor, doar în tricou. Îmi venea s-o iau în brațe pe loc, fără nici cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alta, ca-n filmele cu mafioți. Nu puteau să aibă pretenții să-ți faci treaba bine, la ce bani îți dădeau. Țara oricum întrecuse măsura, își bătuse prea multă vreme joc de noi, păcălindu-ne cu vorbe mari: „demnitate“, „patriotism“, „deontologie profesională“ (asta din urmă suna ca la dentist). Te durea-n cot de toate astea, când puneai acasă bancnotele în plicuri, și nu mai rămânea nimic: „ÎNTREȚINERE“, „MÎNCARE“, „CURENT“, „DIVERSE“. La „DIVERSE“, puteai fi sigur că răsare o belea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
jurnalistic se iau în calcul aceste autorități, atât în ceea ce privește construcția discursului în sine (care nu poate avea loc în lipsa valorii acceptate a libertăților de informare și de expresie), cât și ceea ce privește raportarea lui la normele morale, la legi, la deontologii. Fie exemplul: În acest context, decizia Curții Constituționale din 3 mai 2007 este de natură să producă o modificare de substanță, la nivel procedural, introducând în jocul demiterii șefului de stat o miză care părea absentă până acum. Odată cu această
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tehnici pot manipula publicul, lăsând să se înțeleagă mult mai mult decât spune efectiv jurnalistul. Vom ilustra modalitățile de abandonare a obiectivității pornind de la o anchetă care a făcut vâlvă în momentul apariției și care a stârnit vii dezbateri despre deontologia profesională. Este vorba de articolul Noroc, Doamna ministru! Viciul de procedură al ministrului Macovei, apărut în cotidianul Evenimentul Zilei din 22 iunie 2005. Acesta prezintă o presupusă beție a ministrului Monica Macovei, petrecută pe terasa complexului Vox Maris din Costinești
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
indiferent câte dezmințiri ar urma. Așadar, distorsionări ale discursului jurnalistic pot să apară din cauza faptului că jurnalistul primește, la un moment dat, roluri diverse, unele care intră în incompatibilitate cu profesia de jurnalist. Amestecând statusuri incompatibile, se produc derogări de la deontologia profesională care afectează discursul jurnalistic prin preluarea unui rol necorespunzător (oferirea de sfaturi politice, acționarea din perspectivă economică etc.). V.3.2.2. Autocenzura Angajații unui trust de presă sunt la curent cu simpatiile și antipatiile patronului media. Chiar și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
doi au depășit granițele implicite ale relației profesor-elev și au avut o legătură amoroasă. Încercările profesoarei de a se despărți de elev s-au sfârșit tragic printr-un act suicidal al elevului. Povestea este de interes public, întrucât ridică problema deontologiei profesionale și a limitelor relațiilor profesor-elev. Chestiunea este însă a limitelor acestei intruziuni, întrucât Corina Vasile a fost supusă unui adevărat "linșaj mediatic", în care s-au prezentat aspecte intime ale relației cu elevul, în care a fost urmărită și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
problema a devenit din nou deosebit de acută, Încât se simte la fel de acut nevoia Îmbinării laturii asklepiene (cunoaștere) cu latura samarineană (compasiune și caritate) În educația medicală Încă din perioada de formare. De aici și necesitatea unor discipline ca etica și deontologia medicală, bioetica și sociologia medicală (unele insuficient reprezentate, altele chiar absente) care să privească omul și societatea din punctul de vedere al sănătății, al bolii și al morții. Dincolo de aceste aspecte, discutabile fără Îndoială, trebuie recunoscut faptul că tehnicizarea actului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
altceva decât suma dintre simțul clinic (format din experiența medicului În relația cu bolnavul și boala sa, dublată de solide cunoștințe În domeniu, mereu reactualizate prin pregătire medicală continuă) și bunul simț clinic, acest al doilea termen Încorporând etica și deontologia practicii medicale. Corolarul acestei ecuații nu poate fi decât profesionistul care din date puține intuiește diagnosticul, aplică tratamentul corect În condiții de decență și respect față de bolnav, profesie și breaslă. Acest deziderat, al cărui baze se pun Încă din perioada
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
diferite companii, prezența jurnalistului acolo fiind o formă de reclamă pentru respectivele organizații. Acuzații similare au fost aduse și unui alt erou de la The Washington Post al campaniilor Watergate, Bob Woodward. Cel ce atrage atenția asupra acestor activități incompatibile cu deontologia jurnalismului este Ken Silverstein, de la Harper's Magazine (vezi bibliografia). Cei interesați de problematică și de pericolele și tentațiile ce pândesc pe jurnaliștii considerați a avea mare impact, și deci foarte atractivi pentru diferite grupuri de interese ce se pot
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
intereselor proprii este modul rațional, chiar etic, de a tr]i. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etic], acesta ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS Teoriile deontologice ale eticii susțin c] cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie s] tr]im sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
general]. Aceasta nu înseamn] c] morală catolic] nu poate fi corect], ci doar c] nu poate fi stabilit] doar prin enunțarea unor principii generale ale moralei și ale rațiunii practice. Totuși, teoria dreptului natural este cel mai adesea înțeleas] că deontologie (vezi capitolul 17, „Deontologie contemporan]”). Un atac asupra tr]s]turii amintite purtat în maniera acestui eseu poate p]rea neplauzibil, iar cerințele lui Finnis pentru rațiunea practic], în ciuda exager]rii, poate p]rea r]ul cel mai mic. Acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] morală catolic] nu poate fi corect], ci doar c] nu poate fi stabilit] doar prin enunțarea unor principii generale ale moralei și ale rațiunii practice. Totuși, teoria dreptului natural este cel mai adesea înțeleas] că deontologie (vezi capitolul 17, „Deontologie contemporan]”). Un atac asupra tr]s]turii amintite purtat în maniera acestui eseu poate p]rea neplauzibil, iar cerințele lui Finnis pentru rațiunea practic], în ciuda exager]rii, poate p]rea r]ul cel mai mic. Acestor acuzații le putem r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Parfit, D.: ’Prudence, morality and the prisoners dilemma’, Proceedings of the British Academy, 65 (1979). Plato: The Republic, Loeb Classical Library (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982). Stirner, M.: The Ego and Its Own (Leipzig: Phillipp Reclam. Jun., 1893). 17 Deontologia contemporan] Nancy (Ann) Davis Concepția etic] obișnuit], asemenea multor tradiții aparținând gândirii etice occidentale, recunoaște faptul c] exist] lucruri pe care un om moral nu le-ar putea face, indiferent ce s-ar întâmpla... Minciună sau crimă sunt fapte care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rere c] aprecierea între cele dou] tipuri de acțiuni se face prin prisma propriilor consecințe. Perspectiva teleologic] este dezb]țuț] în capitolele 19, „Consecințialismul” și 20, „Utilitatea și binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
element de maximizare a binelui. Doctrina deontologic] este definit] prin contrast cu cea teleologic] astfel: (...) o teorie care fie nu definește binele independent de corectitudine, fie nu interpreteaz] corectitudinea că pe un factor de maximizare a binelui. (1971, p. 30) Deontologii resping ideea definirii corectitudinii prin bine, precum și aceea c] binele ar fi premerg]tor corectitudinii. De fapt, ei nu disting o leg]tur] clar], explicit] între a face ceea ce este corect și a face ceea ce este bine (a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]