4,078 matches
-
sufocant. - Unde sunt? întrebă din nou. - La spital. Ai avut o stare de leșin. În curând va veni cineva să te ia. - Ilona? dori să fie sigur. - Nu știu cine va veni. Acum te las. Să-ți fie bine! Și femeia se depărtă. Comisarul Simionescu apăru în prag. Îl izbi o privire blândă, alta decât a sălbaticului pe care îl cunoscuse nu de mult, în fața casei din Zăvoaia. - Aici erai, glumi comisarul, făcând câțiva pași spre el. Noroc cu omul acela, altfel cine știe cât
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
reflecția artistică: "Eu iubeam o femeie despletită, o femeie cu pielea/ Roșie/ O femeie din trestie de zahăr cu rochia/ Sfârtecată/ Prin mărăcinii filosofilor". Originalitatea vine din aparența de lume faustiană, din tensiunea premonițiilor: "Văzând stâlpul de foc ce se depărta/ Un muribund ar putea să se ridice din mijlocul/ Flăcării și să caute/ obloane secrete pentru ieșirea din ființă". Limba profetică din ''Apocalipsa după Valeriu" are un anume fel de exprimare clocotitoare și sibilinică, ridicând realitatea la dimensiunile apocalipsei: Otrăvită
APOCALIPSA DUPĂ VALERIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358901_a_360230]
-
Toate Articolele Autorului Canada Orașul este acoperit de albul zăpezii. O zi obișnuită de iarnă, un soare palid, asemeni unui ochi împăienjenit de povara bătrâneți stă în marginea cerului pregătit să apună. Cu ultimele energii încerca să încălzească un ținut depărtat de țară. Pădurea înghețată și ea, limitează orașul revarsându-se în valuri de cetini. Adierea ușoară a vântului, lasă impresia că muntele coboară încet către oraș! Cerul de culoarea griului neutru vibrează în jurul astrului în tonuri de roșu. Un apus de
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359053_a_360382]
-
că nu mai vedea bine și-o lua tiptil pe lângă ulucă spre casă. Păstra bastonul ca pe un lucru sfânt, rămăsese de la bărbatul ei care murise în primul război și acum la bătrânețe se sprijinea pe el. Leu-Paraleu,după ce se depărta, întindea o pușcă imaginară, gărăia de câteva ori, gaa-gaa-gaa, aluzie la culoarea tuciurie a femeii, și slobozea imaginarele cartușe : -Buuum,bummm,bummm !,s-a dus dracului- se bucura Leu- am împușcat-o ! Mâine nu mai vedem cioara-n drum... Lisăndrița
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
în afara toate răutățile pe care le scoatem din minte, fără să cugetam prea mult, si astfel ele devin păcate, pătimi. “Pasărea” este aspirația spre înalt, spre spiritual... " -- Ce sfat le puteți da tinerilor, în special? Să căutăm să nu ne depărtam de la cele sfinte, să nu ne depărtam de noi, de valorile noastre, de lumină și iubire. Să nu ne pierdem în aparență libertate pe cere ne-o oferă societatea zilelor noastre . Cândva, la nașterea unui prunc, se plantă un copăcel
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
din minte, fără să cugetam prea mult, si astfel ele devin păcate, pătimi. “Pasărea” este aspirația spre înalt, spre spiritual... " -- Ce sfat le puteți da tinerilor, în special? Să căutăm să nu ne depărtam de la cele sfinte, să nu ne depărtam de noi, de valorile noastre, de lumină și iubire. Să nu ne pierdem în aparență libertate pe cere ne-o oferă societatea zilelor noastre . Cândva, la nașterea unui prunc, se plantă un copăcel. Copăcelul acela îi devenea frate vegetal. Copilul
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
pe cei răi, având îndelungă răbdare cu toți dintre noi, așteptând să ne deșteptăm din somnul acesta al carnalității excesive și al materialismului care a adus numai superficialitate, climat alterat în societate și rebeliune pe toate planurile, răsturnând valorile și depărtându-ne de credința adevărată și de spiritualitate. Aș vrea să nu se înțeleagă că cei care se proclamă creștini sunt superiori altora ori altor popoare. Doar că, Adevărul este unul singur și trebuie promovat, deoarece este unica șansă ca lumea
PLEDOARIE PENTRU CULTURĂ, TRADIŢIE, INFORMAŢIE ŞI ADEVĂR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360417_a_361746]
-
al chintesenței divine, este locul intuiției, al cunoașterii contemplative: „Inima mea a uitat Adevărul, de aceea, acum sporesc prin Tăcere, frigul și cataclismul așteptărilor, pun pe masă pâinea nenorocului, cuțitul stă în închinăciune și, dintr-o dată sufletul meu vorbește pădurilor: depărtați-vă de acest mincinos poet, tainele sale sunt furate din dansul bacantelor, șovăielile sale stau tolănite pe cearșafuri cernite, nu stăpânește nimic din Alfabetul Tăcerii, greșelile lui sunt greșelile greșiților noștri. Amin!” Întreitul simbol al vieții, Omul (trup, suflet, spirit
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
al luminii fizice și spirituale atestat sub numele de Apollo Hyperboreeanul. Acest zeu venea din regiunile „hyperboreice”. Unde se află aceste ținuturi nordice (față de Grecia) și cine erau locuitorii lor? Diodor Siculus ne spune că sunt numiți astfel fiindcă sunt depărtați de vântul Boreas (vântul de Nord, fiu al unui titan și al Aurorei). Ținutul este descris de acești autori antici ca fiind o Terra Mirabilis, iar modul de viață al hyperboreenilor este înfățișat ca acela al oamenilor care au trăit
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
TĂU Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Sufletul tău Sufletul tău, coroana copacului Se leagănă-n vânt, vai, vinovatului, Sângele, steaua, năframa, iubirea, Totul se clatină,ființa , firea, Ne unduim, ne depărtăm, Alunecând, adâncu-l căutăm, Lumea e-n palmele mele, rotunde Merele tale din dreapta și stânga. @@@@@@@@@@@@@@@@@@ Urmele sunt pe nisip, Urnele poartă doar ghips, Vântul e duhul din poartă, Omul jucat de o soartă, Bea omul iarbă, cucută, Dincolo-i lumea tăcută
SUFLETUL TĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360480_a_361809]
-
Acasă > Orizont > Reportaj > PRIMĂVARĂ ÎN ATLANTA Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului “Chiar dacă noi ne depărtam de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aur În năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune
PRIMĂVARA ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360502_a_361831]
-
vârsta mea, viitorul este incert... » De ce viața trecută se arată așa de scurtă la bătrânețe ? Pentru că lungimea ei se măsoară după aducerea aminte. Se uită însă mult, și mai ales tot ce a fost neânsemnat, deci rămâne puțin. Când se depărtează corabia de țărm, obiectele devin tot mai mici, așa este și cu anii trecuți din viață. Să nu uităm de înțelepciunea bătrânească. În tinerețe credeam că știm multe, la bătrânețe nu numai credem, dar chiar știm . Există însă un vârf
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
brusc, ca fulgerat de o idee care năvălea din adâncuri și, apropiindu-se de cei doi, a rostit câteva cuvinte, ei au făcut semn că “da”, și altă melodie a răsunat în marea piață din centrul orașului. Omul s-a depărtat câțiva pași, până în centrul pieții, a ridicat un picior, apoi pe celălalt, oarecum ezitant, și a început să danseze, brațele s-au înălțat și ele, ca ale unei păsări îndrăgostite de vară și zbor. Din ce în ce mai sigur, omul dansa ... câțiva trecători
ZORBA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360735_a_362064]
-
fruntea și apucă lopata. - Bine, bine! Dă-i bătaie acolo și bagă de seamă, să nu-nfigi târnăcopul în ea! - Nici o grijă, nea Jurcane! replică pe un ton liniștitor și sigur pe el, Matei. Privi apoi în urma omului care se depărta, nu pentru că l-ar fi interesat mișcările acestuia, ci doar ca să-și mai tragă sufletul câteva clipe, înainte de a-și relua anevoioasa activitate. Nu-i trebui mult timp să se refacă, așa că, la puțină vreme după ce șeful de echipă se
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
rugăciune Ce-mi ține-aprinsă flacăra víeții, Să mi te-arați ca o minune În raza de lumină-a dimineții. În fiecare vis și deșteptare, Te-aduc spre mine cu alai, Că ai rămas aceeași provocare Ce tot mai mult mă-depărtezi de Rai. Mă porți prin târguri cu vestire Cu funia la gât și fără cruce, Mă vinzi pentru o clipă de iubire La orice umbră care te seduce. Te răscolește gândul împăcării, Nu crezi în Dumnezeu și-n Înviere, Te
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
Baltazar este Păuna, nevasta mea, i-am luat-o și m-am însurat cu ea că era frumoasă, mândră și plină de zestre...> Se lăsase seara, uitasem să plec acasă cu vitele, am luat boii și vaca și m-am depărtat de Nebun, l-am lăsat plângând pe malul apei. Când am ajuns acasă, i-am povestit mamei această întâmplare și m-a rugat să nu mai spun la nimeni...< Nica Stancu , zice,este unchiul tău, i-a luat Dumnezeu mințile
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
judecata tatălui. - Ba daaa, am plecaaat... săru’ mâââna! a venit răspunsul tânguitor al mezinului ce‑l privea chiorâș pe Gabriel care asculta surprins și privea departe, spre capu’ locului, ca și când ar fi fost absent la întreaga discuție. După ce s‑a depărtat destul de mult și a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă, tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le‑a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
ori fufele alea, Jana și Angelica, i-au vorbit despre mine? La conac, alaltăieri, au jurat că nu au discutat nimic cu ea, dar, dacă sunt rude, chiar mai îndepărtate, să le cred pe astea? Dorindu-le compania, m-am depărtat de prietenii mei... Oare cum a interpretat Doru sau Gogu dispariția mea din decor? Le-aș cere sprijinul în chestiunea aia, dar n-am încredere în ei. Ăștia și-au luat munca în serios. Nu mai știu să se distreze
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
la auzul acestor vorbe și iar căzură în cenușa tăcerii. Ceața deznădejdii îi învăluia încet-încet și din liniștea apăsătoare izvorâră din nou suspinele și plânsetele celor din jurul focului. - Nu se poate, nene! se auzi o voce dintr-un colț mai depărtat de foc. Vă ascultai văicărelile și nu-mi plăcu. Trebuie să mergem la Moș Vreme! Trebuie să aflăm ce se toarce din caierul lui pentru noi! Și dacă vom afla o soartă nenorocită, o să-l rugăm să ne spună ce
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
Citeam cu nesaț literatura potrivită vârstei mele de copil, eram fascinată de povestiri, recitam cu plăcere poezii și, de ce să nu recunosc, mă depărtam ușurel de disciplinele științifice. Tatăl meu, preotul poet Nicolae Martinescu era mulțumit, având o moștenitoare a talentului său literar. Eu am fost singura dintre cei cinci copii ai săi înclinată spre literatură. Mama, care mi-a fost învățătoare, spera să
TAINA SCRISULUI (8): ÎNSCRIS ÎN GENE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359093_a_360422]
-
mi-amintesc și acum. Iubeam elevii care se atașau de noi, educatorii de ocazie, care țineam locul părinților aflați în toate colțurile țării. În 1962 am intrat în fine la Facultatea de Științe Naturale și Agricole. Și astfel, m-am depărtat fără să vreau de profesiunea care simțeam că mă prinde și o aveam înscrisă în gene. Mă întâlnea uneori câte un fost profesor sau coleg care mă întrebau: „Tu mai scrii?” Parcă era vorba de altcineva ... nu de mine! Profesiunea
TAINA SCRISULUI (8): ÎNSCRIS ÎN GENE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359093_a_360422]
-
intrat în cimitir, a ieșit soarele din nori. Chinul, suferința au luat sfârșit. Povara i-a fost ridicată. Putea să zâmbească nestingherită, în pofida bocetelor și strigătelor surorilor ei. Și-a primit moartea surâzând smerită, cu un rictus în colțul buzei, depărtându-se încet de cele lumești și râvnind, în călătoria ei cu un singur sens, la Împărăția cerească. I-am urat drum bun și zbor lin, alături de îngeri. Dumnezeu s-o fericească și să-i facă parte cu drepții. Amin! CEZARINA
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]