3,837 matches
-
G. Panu pe tema poeziei autentice. Avem de-a face cu un articol în replică, pretext totodată pentru susținerea propriilor convingeri. Dacă textul preopinentului fusese intitulat Viitorul versului, Arghezi a găsit de cuviință să exprime polemic, prin titlul său, o departajare substanțială între vers și poezie, "două lucruri separate și independente", chestiune pe care o pretinde cunoscută de "cei ce se îndeletnicesc cu astfel de articole măcar ca antrenare sportivă". De aici, o întreagă pledoarie pentru creația neînregimentată și pentru înțelegerea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
maximum 4 cm.), unelte de mărime mijlocie (cu lungimea cuprinsă între 4 și 7,5 cm.) și macrolitice (cu lungimea de peste 7,5 cm) (PĂUNESCU 1970, 229). Tehnici de prelucrare Având în vedere faptul că mare parte din criteriile de departajare folosite în cadrul ordonării materialului litic țin de tehnicile de debitare și retușare, cât și de faptul că acestea din urmă sunt identice, indiferent de tipul de suport pe care sunt aplicate, considerăm oportună prezentarea și definirea acestora înaintea descrierii pieselor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
specifice Vechiului Regat. De asemenea, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, supa capătă în Vechiul Regat o funcție culturală, semnificând dorința acerbă de dovedire a apartenenței la o clasă socială mai avută, mai „occidentalizată“, și de departajare culturală față de țărănime. Un bun exemplu în acest sens este dat de Sadoveanu în romanul Venea o moară pe Siret: vechilul Filip Nacovici mănâncă, înainte de găină cu caise, o supă, în timp ce fiul boierului este ospătat țărănește, de către pădurar, cu borș
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la asemenea mese, mai ales până în vremea lui Brâncoveanu („Manuscrisul brâncovenesc“, care nu poate ocoli o influență orientală, nu cuprinde decât câteva rețete pentru iepure, iar păsările sălbatice sunt menționate doar la capitolul consacrat sosurilor), este un element de clară departajare față de cultura culinară otomană, în care vânatul este absent (explicația este de ordin religios, turcii urmând exemplul Profetului, care nu iubea vânătoarea). Am pomenit sosurile... Iată o altă trăsătură apuseană a bucătăriei nobile românești. În 1646, misionarul Bandini, aflat în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul alteia nou-venite orez-zahăr-unt. Începând din secolul al XVII-lea, uleiul de măsline își reintră în drepturi, deși bucătăria nobilă a otomanilor a păstrat multă vreme gustul pentru unt. Există și o departajare culturală între grăsimi, bucătăria aristocratică a fiecărei țări preferând varianta mai greu accesibilă, mai scumpă. Astfel se explică faptul aparent paradoxal că în sudul Italiei, zonă cu predilecție pentru uleiul de măsline, majoritatea manuscriselor gastronomice din vremea Renașterii recomandă folosirea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și alte multe chisălițe 34, sta ar în gâtul șvabilor ce le-au născocit!“ A se remarca opoziția trasată de tradiționalistul nostru personaj între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta a completat tabloul nenumăratelor noastre importuri gastronomice mai vechi, descrise cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mult sau mai puțin epigonic sub "mantaua" lui Caragiale, precum G. Ranetti și Al. O. Teodoreanu, cât și scriitori remarcabili prin originalitate, însă având conștiința succesoratului, cum ar spune Monica Spiridon care își prefața revelatoriul studiu Melancolia descendenței prin această departajare : "Memoria antecesorilor este privilegiul oferit cu perfidie temerarilor care se înfățișează la porțile literaturii. Unora, ofranda le este fatală. [...] Alții însă adevărații creatori își duc povara cu trufașă resemnare. Ea le veghează elanul condeiului, le decantează fervorile, depunând în ele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau al expresiei artistice, preluate constructiv și asumate conștient, în virtutea unei "vocații succesorale" mai mult sau mai puțin recunoscute, astfel încât se poate sublinia nota de individualitate dobândită de acești topoi în noile contexte literare. Pe de altă parte, extrapolând celebra departajare a relațiilor transtextuale propusă de G. Genette 48, ne putem referi la posteritatea caragialiană ca la un construct de tipul literatură "de gradul al doilea", înglobând o constelație de "hipertexte" conectate pe baza unor decelabile "hipotexte" caragialiene, o varietate impresionantă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în categoriile nobil, burghez și de rând, distincțiile vizând țintele rizibile și anume: moravurile celor de sus pentru primul tip, pretențiile deplasate, prețiozitatea și impostura burgheziei cu aspirații către nobilime pentru cel de-al doilea și moravurile poporului pentru ultimul. Departajarea pe clase sociale se mentine și la J. G. Sulzer (Allgemeine Theorie der schönen Künste, 1792, 1794, articolul Comisch). În plus, cercetătorul german atribuie câte un mod al comicului pentru fiecare în parte: comicului jos îi corespunde burlescul, rizibil prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rândul său sensul cuvintelor (antifrază) sau descriind o situație diametral opusă situației reale (anticatastază); ceea ce constituie o manieră de a pune lucrurile la locul lor; (...) ea vine din dorința de a răzbuna adevărul"136. Observăm că această definiție include și departajări tipologice esențiale în cadrul ironiei retorice. În acest sens, Heinrich F. Plett extinde evantaiul de variante ale ironiei, precizând simultan și suprapunerile acesteia peste alte moduri ale comicului. Sunt enumerate astfel: parodia ("ironia livrescă"), carientismul (ironia "ușoară", atașată de d'accueil
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conform clasificării menționate în partea introductivă a studiului și, mai ales, în măsura în care actualizările acestor componente se adaugă recurențelor tipologice și tematice, rotunjind imaginea descendenței caragialiene. Întrucât aspectele definitorii ale formei artistice caragialiene sunt numeroase și diverse, propunem de la început o departajare strictă a elementelor care țin de arta lui Caragiale de cele care ar trebui raportate nu la stilul său, ci la cel pe care îl pune pe seama personajelor sale. Cu alte cuvinte, chiar dacă pare un truism, distingem o deosebire majoră
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în timp ce sofismele sunt apanajul exclusiv al personajelor lui Caragiale, sau "a lui Nenea Iancu cel din agora"125, textele teoretice și corespondența caragialiană sunt impecabile în privința argumentației, ceea ce întărește distincția pe care vrem s-o punem în evidență. Aceeași netă departajare ar rezulta și din redactarea unui curs de stilistică prin exemple și contraexemple din opera lui Caragiale. Mai concret, dacă toate cerințele privind corectitudinea, claritatea, proprietatea, precizia și puritatea stilului sunt îndeplinite atât în scrierile nuvelistice, polemice și jurnalistice caragialiene
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să se supună normelor presupuse de stilul administrativ în cadrul căruia ambiguitatea este de neconceput 126, adăugăm listei de erori încă un aspect care reliefează lipsa de competență stilistică din lumea reprezentată în opera lui Caragiale. Urmărind și în privința tropilor aceeași departajare între universul stilistic al lui Caragiale și cel al personajelor sale, observăm preferința autorului Momentelor pentru "metalogisme" antifraza, ironia, parabola, paradoxul în timp ce "eroii" săi fac uz involuntar de acele figuri de sunet, de construcție și semantice care implică devieri de la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care Michael Finkenthal, adresate lui Gabriel Liiceanu, care și-a permis a sugera o similitudine între frustrările și marginalizarea sa sub comunism și victimizarea lui Sebastian în perioada războiului, numit (nu chiar blasfemic, am zice noi !) mon frere . Să semnifice departajarea zguduitoarelor tragedii ale secolului XX după criterii de clasă ori de naționalitate, tentativa de-a instaura pe tărîmul lor tabere ce se măsoară suspicios, altceva decît o zădărnicie? Avem impresia că nu! Și N. Manolescu, după cîte ne amintim, s-
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
pentru finanțare proiectele care obțin punctajul cel mai mare, respectiv se selectează pentru finanțare doar proiectele al căror punctaj total este superior sau cel puțin egal raportat la pragul de calitate al lunii respective. În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în ordinea criteriilor de departajare care sunt stabilite în Ghidul solicitantului. (5) Ghidul solicitantului, aferent prezentei scheme, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și detaliază inclusiv aspectele reglementate la alin. (1) și (2
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
mare, respectiv se selectează pentru finanțare doar proiectele al căror punctaj total este superior sau cel puțin egal raportat la pragul de calitate al lunii respective. În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în ordinea criteriilor de departajare care sunt stabilite în Ghidul solicitantului. (5) Ghidul solicitantului, aferent prezentei scheme, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și detaliază inclusiv aspectele reglementate la alin. (1) și (2) . Articolul 25 (1) La stabilirea criteriilor de selecție
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
comisiilor de specialitate trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii: minimum 5 ani de vechime în specialitate, minimum 5 ani de experiență profesională continuă, calitate de membru activ în societăți medicale de specialitate naționale și internaționale. (4) Sunt considerate elemente de departajare favorabile: deținerea titlului de conferențiar sau profesor universitar, experiență de conducere anterioară în diverse structuri profesionale/instituții, cum ar fi: CMR, colegii teritoriale, comisii de specialitate ale altor instituții, organe de conducere ale unor instituții și organizații; experiență managerială în medicină
DECIZIE nr. 18 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301175]
-
emisiilor de GES. Dacă și după această situație va fi cazul de egalitate, se va lua în considerare suma solicitată, astfel încât va avea prioritate proiectul care va solicita o valoare mai mică a ajutorului de stat. Următorul criteriu de departajare este recipisa de înscriere, astfel încât va avea prioritate proiectul care a fost depus mai întâi. Proiectele vor fi finanțate până la epuizarea bugetului alocat. ... (3) Formula de calcul aferentă criteriilor de selecție este prezentată în anexa nr. 1 la
SCHEMĂ din 23 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300412]
-
Votarea se face direct și secret, prin vot electronic sau prin introducerea buletinelor în urnă, în cazul votului fizic. (3) Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare. Articolul 28 Scrutinul pentru președintele Ordinului (1) Președintele se alege cu majoritatea voturilor delegaților prezenți. (2) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea simplă de voturi, respectiv 50% plus unu din
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
Ordinului (1) Membrii comisiilor alese Ordinului se aleg prin vot direct și secret, într-un singur tur de scrutin. (2) Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare. Articolul 30 Consiliul național (1) Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul național. Minimum două treimi din numărul membrilor Consiliului național vor fi arhitecți cu drept de semnătură. (2) Prima ședință a Consiliului național se va ține
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
de fenomene aduce în prim plan problema manipulării. Se poate lupta împotriva acestei forme de influență nelegitimă? Lucrarea răspunde, într-o mare măsură, și acestui deziderat. Sistematizarea și definirea tehnicilor de manipulare prin discursul jurnalistic oferă un instrument coerent de departajare între o secvență legitimă și una ilegitimă. Dacă auditoriul ar recunoaște, în diverse materiale, tehnici discursive incorecte, atunci el ar fi ferit de riscurile manipulării. Problema este că, de multe ori, nu este evidentă, doar la nivelul textului, utilizarea unor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
al urmașilor săi, cât și organicismul cultural francez al lui Maurice Barrès și Charles Maurras. Nu se poate susține că "naționalismul oriental" este exclusiv cultural, iar cel occidental doar politic. Pe de altă parte, holismul lui Herder nu neagă individualismul. Departajarea între "cosmopoliți" (occidentalii) și "naționali" (orientalii) este la fel de falsă ca orice ideologizare (maniheistă) a antitezelor. O spune, în alți termeni, și Dieckhoff: Nimeni nu este cetățean al lumii, suntem cu toții cetățeni francezi, americani, japonezi... A fi lipsit de patrie nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
toate celelalte cinci localități s-a clasat sub CDR, diferența înregistrându-se în ceea ce privește amplitudinea votului (mai mare în localitățile apropiate orașelor). În județul Tulcea situația a fost una inversă, excepțiile fiind aici Tulcea și Baia (CDR învingătoare), în celelalte localități departajarea făcându-se la nivelul diferenței de vot dintre cele două grupări politice principale (diferență mai mare în favoarea PDSR în comunele depărtate de Tulcea, mult mai mică în cele limitrofe). Influența orașului asupra comunelor învecinate și diferența de comportament electoral dintre
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
predeterminate, ci doar cu o diversitate informațională ce trebuie filtrată. 1.3. Domenii de acțiune în educația adulțilortc "1.3. Domenii de acțiune în educația adulților" Tipologizarea domeniilor (sectoarelor) de acțiune în educația adulților este foarte diversă, în funcție de criteriul de departajare, de accentele care se pun, la un moment dat, pentru soluționarea unui aspect sau a altuia. Unele tipologizări au vizat grupuri-țintă, cu problemele lor specifice (de exemplu, analfabetismul - domeniul de acțiune specific fiind educația de bază a adulților), sau departajări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]