KorAP: Find »[drukola/base=deportare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...135 >

3,354 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

anihilate cele mai periculoase elemente, cum ar fi foști membri ai Gărzii de Fier22, caracterizată drept „cea mai clandestină organizație, cu experiență de ani de zile În activități ilegale”, având „cadre teroriste, organizate În trupe speciale”. Alte persoane susceptibile de deportare erau foști membri ai Partidului Național-Creștin, ai Partidului Național-Țărănesc și ai Partidului Liberal care ar fi Încercat să organizeze activități ilegale. Alte persoane vizate proveneau din rândurile marilor latifundiari, comercianților, jandarmilor, albgardiștilor ruși etc.23. Operațiunea majoră de arestare sau

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
erau foști membri ai Partidului Național-Creștin, ai Partidului Național-Țărănesc și ai Partidului Liberal care ar fi Încercat să organizeze activități ilegale. Alte persoane vizate proveneau din rândurile marilor latifundiari, comercianților, jandarmilor, albgardiștilor ruși etc.23. Operațiunea majoră de arestare sau deportare a fost stabilită pentru noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, fiind vizate 32.423 de persoane din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Dintre acestea, 6.250 urmau să fie arestate, iar 26.173 deportate 24. În raportul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
iunie 1940 11.844 de persoane 26. După unele calcule neverificate Încă, 97% dintre cei arestați și deportați În 12-13 iunie 1941 erau români 27. În total, În primul an de ocupație sovietică au avut de suferit - prin arestare sau deportare - nu mai puțin de 86.604 persoane din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței 28. Arestările au continuat Însă chiar și după 22 iunie 1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani de deportare

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
deportare - nu mai puțin de 86.604 persoane din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței 28. Arestările au continuat Însă chiar și după 22 iunie 1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani de deportare Nicolae Costenco, fost redactor-șef al revistei interbelice Viața Basarabiei 29. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
constata că motivul principal al operațiunilor menționate ținea de eliminarea unor potențiali sau prezumtivi dușmani ai puterii sovietice, În condițiile În care posibilitatea izbucnirii unui război de lungă durată cu Germania era iminentă. În perioada postbelică, după cum vom vedea, arestările, deportările și execuțiile sumare vor fi motivate, din punctul de vedere al autorităților sovietice, de necesitatea consolidării regimului comunist În regiunile nou-dobândite. Mai exact, era vorba de pedepsirea celor care au colaborat cu „ocupanții” și, mai ales, de eliminarea totală a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
colhoz erau ajutați cu produse alimentare, iar cei ce refuzau erau lăsați să moară de foame. Cu toate acestea, foametea nu a determinat schimbarea radicală a atitudinii populației locale față de puterea sovietică. A fost nevoie de organizarea unei operațiuni de deportare În masă de o amploare mult mai mare decât cea din iunie 1941, pentru a Înfrânge spiritul de rezistență al țăranilor față de procesul de colectivizare a agriculturii. Deportările În masă din 1949 și 1951tc "Deportările În masă din 1949 Și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
locale față de puterea sovietică. A fost nevoie de organizarea unei operațiuni de deportare În masă de o amploare mult mai mare decât cea din iunie 1941, pentru a Înfrânge spiritul de rezistență al țăranilor față de procesul de colectivizare a agriculturii. Deportările În masă din 1949 și 1951tc "Deportările În masă din 1949 Și 1951" Acest eveniment tragic a avut loc În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. În mod concret, a fost Înfăptuită strămutarea forțată a 11.239 de familii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de organizarea unei operațiuni de deportare În masă de o amploare mult mai mare decât cea din iunie 1941, pentru a Înfrânge spiritul de rezistență al țăranilor față de procesul de colectivizare a agriculturii. Deportările În masă din 1949 și 1951tc "Deportările În masă din 1949 Și 1951" Acest eveniment tragic a avut loc În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. În mod concret, a fost Înfăptuită strămutarea forțată a 11.239 de familii cuprinzând 30.050 de persoane În Siberia

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
lor persoane acuzate de colaborare cu „ocupanții germano-fasciști”39, dintre care 305 familii sau cca 1.000 de persoane erau din fosta RASSM, de pe malul stâng al Nistrului 40. Pe drept cuvânt, evenimentul a fost numit ulterior „cea mai mare deportare a populației basarabene”41. Pe de altă parte, trebuie amintit că, așa cum s-a Întâmplat și la deportarea În masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial În liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
persoane erau din fosta RASSM, de pe malul stâng al Nistrului 40. Pe drept cuvânt, evenimentul a fost numit ulterior „cea mai mare deportare a populației basarabene”41. Pe de altă parte, trebuie amintit că, așa cum s-a Întâmplat și la deportarea În masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial În liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată În mod concludent că, de această dată, vestea despre planificarea unei operațiuni de deportare a făcut Înconjurul provinciei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a Întâmplat și la deportarea În masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial În liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată În mod concludent că, de această dată, vestea despre planificarea unei operațiuni de deportare a făcut Înconjurul provinciei cu săptămâni Înainte, grație informației oferite de anumiți reprezentanți ai puterii care și-au Înștiințat rudele vizate În acest sens. Autoritățile au Încercat, de aceea, să țină În mare secret măcar data desfășurării operației, astfel Încât unele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
degrabă o strategie de Înfricoșare a populației decât un scop În sine. Cu alte cuvinte, represiunile sovietice au avut un caracter mai degrabă funcțional decât esențial. Argument În acest sens este faptul că nu s-au organizat operațiuni ulterioare de deportare a celor care au putut evita, Într-un fel sau altul, iminenta „strămutare” În Siberia și În alte regiuni ale Uniunii Sovietice mai puțin ospitaliere din punct de vedere climateric. Inițiative de deportare ulterioare, din partea autorităților de la Chișinău, au mai

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
nu s-au organizat operațiuni ulterioare de deportare a celor care au putut evita, Într-un fel sau altul, iminenta „strămutare” În Siberia și În alte regiuni ale Uniunii Sovietice mai puțin ospitaliere din punct de vedere climateric. Inițiative de deportare ulterioare, din partea autorităților de la Chișinău, au mai existat, de reținut fiind inițiativa din 16 martie 1951 a lui Leonid Brejnev, prim-secretar al PCM, dar conducerea de la Moscova a fost Împotrivă. Ca soluție de compromis, s-a decis ca familiile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Chișinău, au mai existat, de reținut fiind inițiativa din 16 martie 1951 a lui Leonid Brejnev, prim-secretar al PCM, dar conducerea de la Moscova a fost Împotrivă. Ca soluție de compromis, s-a decis ca familiile incluse pe lista de deportare ce au putut evita pedeapsa să fie impozitate dublu față de perioada precedentă 44. De data aceasta, În urma deportării din iunie 1949, impactul dorit de autoritățile comuniste sovietice a depășit, se poate spune, toate așteptările. Acest lucru este adevărat mai ales

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
al PCM, dar conducerea de la Moscova a fost Împotrivă. Ca soluție de compromis, s-a decis ca familiile incluse pe lista de deportare ce au putut evita pedeapsa să fie impozitate dublu față de perioada precedentă 44. De data aceasta, În urma deportării din iunie 1949, impactul dorit de autoritățile comuniste sovietice a depășit, se poate spune, toate așteptările. Acest lucru este adevărat mai ales În ceea ce privește efectul asupra ritmului de colectivizare În următoarele luni după deportare. Astfel, numai În lunile iulie-noiembrie 1949 cota

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
perioada precedentă 44. De data aceasta, În urma deportării din iunie 1949, impactul dorit de autoritățile comuniste sovietice a depășit, se poate spune, toate așteptările. Acest lucru este adevărat mai ales În ceea ce privește efectul asupra ritmului de colectivizare În următoarele luni după deportare. Astfel, numai În lunile iulie-noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care au intrat În colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca În ianuarie 1951 să se ridice la 97%2. Prin urmare, după operațiunea de deportare numită

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
după deportare. Astfel, numai În lunile iulie-noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care au intrat În colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca În ianuarie 1951 să se ridice la 97%2. Prin urmare, după operațiunea de deportare numită „Iug”, din iunie 1949, cei care alcătuiau majoritatea populației locale - țăranii - și care erau cei mai refractari față de puterea sovietică sunt nevoiți să-și schimbe atitudinea. Frica de o nouă operațiune, poate de o mai mare amploare, a determinat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
nici un fel de protestatar ori rebel. Mai ales că cei deportați În iunie 1949 erau incluși În categoria celor care nu aveau dreptul să mai revină niciodată pe meleagurile natale, conform unei decizii speciale a autorităților de la Moscova 46. Ultima deportare În masă a populației basarabene a avut loc În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, de această dată, elementele religioase considerate a fi un pericol potențial la adresa regimului comunist stalinist. În cadrul operațiunii, numită „Sever”, au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
inguși, 81.000 de kalmâci, 63.000 de karaceeni, 52.000 de greci, 45.000 de moldoveni/români, 40.000 de letoni, 20.000 de estonieni, precum și peste 500.000de persoane aparținând altor zece naționalități 48. Se observă deci că deportările aveau o dimensiune națională foarte pronunțată. Cu alte cuvinte, având În vedere cota de deportați prin raportare la numărul total, reiese că reprezentanții naționalităților erau mai susceptibili de a fi Învinuiți de ostilitate reală sau presupusă la adresa regimului sovietic. Rezistența

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
un caracter clar pro-românesc, pentru că, fiind „fii ai României Întregite, crescuți și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social, colectivizarea, deportările În masă, represiunile, foametea, șcăciț pentru ei era o mare nenorocire să trăiești Într-o altă țară decât acea a strămoșilor tăi”56. Reabilitarea victimelortc "Reabilitarea victimelor" Unele familii au protestat imediat Împotriva deportărilor, au trimis scrisori unor instanțe superioare

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
viață, un alt regim social, colectivizarea, deportările În masă, represiunile, foametea, șcăciț pentru ei era o mare nenorocire să trăiești Într-o altă țară decât acea a strămoșilor tăi”56. Reabilitarea victimelortc "Reabilitarea victimelor" Unele familii au protestat imediat Împotriva deportărilor, au trimis scrisori unor instanțe superioare, iar cele mai norocoase au obținut câștig de cauză. În principal, este vorba de familiile deportate În 1949 care au demonstrat că aveau un membru În Armata Roșie. Spre mijlocul anului 1952, numărul familiilor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
recompensă mizerabilă, de 200 de lei moldovenești de persoană (cca 16 dolari)62. În loc de concluziitc "În loc de concluzii" În Încheiere, se impune a fi accentuate câteva aspecte. Represiunile sovietice Împotriva populației locale din actuala Republică Moldova au cunoscut mai multe forme. Deportările de amploare, cu consecințe tragice pentru un segment important al societății moldovenești, au avut loc În iunie 1941 și iunie 1949. Operațiunea din 1941 a avut drept scop eliminarea elementelor sociale potențial dușmănoase puterii sovietice și a fost determinată mai

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
au avut loc În iunie 1941 și iunie 1949. Operațiunea din 1941 a avut drept scop eliminarea elementelor sociale potențial dușmănoase puterii sovietice și a fost determinată mai ales de iminența unui atac german asupra URSS. Pe de altă parte, deportările din iunie 1949 au avut o anvergură mai mare și scopul acestora a fost de a elimina pe o scară mai largă toate elementele sociale indezirabile, mai ales din zonele rurale, inclusiv „colaboratorii ocupanților” din timpul războiului. Țăranii erau refractari

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
will”, Frankfurter Allegemeine Zeitung, 6 iunie 1986. Nolte, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945, Runa, 2005. Pasat, Valeriu, Trudnye stranicy istorii Moldavii (1940-1950) (Pagini dificile din istoria Moldovei), Moscova, 1994. Pasat, Valeriu, „Deportaciya «antisovetskih elementov» iz Moldavskoi SSR v 1941 godu” („Deportarea «elementelor antisovietice» din RSS Moldovenească”), În V.P. Dimitrienko (ed.), Vlast’ i obshchestvo v SSSR: politika represii (1920-1940 gody) (Putere și societate În URSS: politica represiunilor), IRI RAN, Moscova, 1999, pp. 297-328. Pirogan, Vadim, Pe drumurile pribegiei, Chișinău, 1999. Plamper, Jan

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
RSS Moldovenească (1944-1965), Chișinău, 2004. Tismăneanu, Vladimir, „Communism and the Human Condition: Reflections on the Black Book of Communism”, Human Rights Review, vol. 2, nr. 2/2001, pp. 125-135. Tudor, ștefan, Satana pe pământ. Mărturii din anii de foamete și deportări, Universitas, Chișinău, 1992. Țaranov, Vladimir, „O likvidacii kulaèestva v Moldovii letom 1949 goda”, Oteèestvennaja Istorija, nr. 2/1996, pp. 71-79. Țăranu, A.M., șișcanu, I.I., et al. (ed.), Golod v Moldove, 1946-1947. Sbornik dokumentov (Foametea În Moldova. Colecție de documente), Chișinău

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]