3,978 matches
-
Trăim încă în umbra catastrofei care ne-a lovit. În multe state, mai ales din Europa, căderea PIB-ului se scrie în continuare cu două cifre. Dar cel mai îngrijorător evoluează rata șomajului, care atinge valori de neconceput după Marea Depresiune, mai ales în rîndurile tinerilor. De fapt, suntem într-o nouă Depresiune, pe care Keynes o caracteriza ca pe "o stare cronică de activitate subnormală, pentru o perioadă considerabilă, fără vreo tendință marcantă nici în direcția redresării, nici în cea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mai ales din Europa, căderea PIB-ului se scrie în continuare cu două cifre. Dar cel mai îngrijorător evoluează rata șomajului, care atinge valori de neconceput după Marea Depresiune, mai ales în rîndurile tinerilor. De fapt, suntem într-o nouă Depresiune, pe care Keynes o caracteriza ca pe "o stare cronică de activitate subnormală, pentru o perioadă considerabilă, fără vreo tendință marcantă nici în direcția redresării, nici în cea a prăbușirii totale" (op. cit., p.14). Nu știu dacă trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
zi, Ed. Trei, București, 2012; * Kant Immanuel, Antropologia din perspectivă pragmatică, Antaios, București, 2001; * Khana Parag, Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală, Polirom, Iași, 2008; * Koestler Arthur, Janus, Random House, New York, 1978; * Krugman Paul, Opriți această depresiune acum!, Publica, București, 2011; * Kurzweil Ray, The Age of Spiritual Machines, Viking, 1999; * Ibn Arabi, Cartea înțelepciunii, Herald, București, 2012; * Liiceanu Gabriel, 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger, Humanitas, București, 2012; * Mahoud E.M., Mondialisation et délocalisation des entreprises, La Découverte
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
GLOBALĂ 212 5.5. NOUL NORMAL 215 5.6. TREI IMPLOZII ȘI O ILUZIE 217 5.7. STRATEGIA "CELOR DOI PUMNI" 226 5.8. CHINESE DREAM 229 5.9. ANII VACILOR SLABE 231 5.10. "MUMIA" EUROPEANĂ 234 5.11. DEPRESIUNEA : SINDROMUL IUGOSLAV 237 5.12. SECOLUL URMĂTOR 243 5.12.1. Deceniul următor 246 5.12.2. Tendințe globale 2030 249 5.12.3. Lumea de mîine 252 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și aclamă frenetic trupele eliberatoare. Deci, fie că e condus de un rege, fie că e condus de un președinte, statul independent Torania a fost dintotdeauna considerat barometrul lumii: în funcție de cine sunt trupele eliberatoare, se știe unde se află frontul depresiunii economice. Această constantă a lumii este cu adevărat remarcabilă. 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau În anul 2007, satul Hon Lau avea o populație de 983 (după alte surse, chiar 1.028
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de materialism, egoism, mercantilism și cantitativism, "virtuți" ce au înflorit de atunci pînă în sistemul economic actual, la care mai putem adăuga lăcomia, specula, demoralizarea, desacralizarea, financiari zarea excesivă, virtualizarea excesivă ș.a. Aceste "valori" au dus economia mondială în două depresiuni majore, cu o distanță de aproape 80 de ani între ele. Aceasta ne arată că economiștii nu au învățat mai nimic din primul caz, au repetat cam aceleași greșeli și ne-au adus din nou pe buza prăpastiei. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să nu fie prin foc. Iată de ce urmăresc în capitolul al III-lea principalele mișcări geopolitice, pentru că suntem din nou în stare mi se pare să dăm foc la planetă, așa cum s-a întîmplat, de fapt, și după prima Mare Depresiune, declanșată în 1929. S-a adunat prea multă răutate în sistem și se pare că există elite, seniori ai războiului care asta doresc. Numai că de data aceasta, la cîtă forță tehnologică s-a acumulat și la cîtă lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
influența ratelor dobînzilor bancare asupra prețurilor, atît pe termen scurt cît și pe termen lung. În Statele Unite, crearea Sistemului Federal de Rezerve în 1913 s-a făcut pentru a fi concentrate rezervele de aur ale țării, în urma penuriei din timpul depresiunii din 1907. Marginaliștii au avut mari dificultăți în încercarea de a-și adapta teoria monetară la principiile generale ale doctrinei lor, căci mijloacele de plată nu par a avea o utilitate proprie, independentă de cea a bunurilor. Pentru Karl Menger
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
creditului, cît și economisirea forțată, ca pe niște elemente indispensabile ale unei dezvoltări dinamice și disimetrice ce se derulează în economia reală. Pentru Schumpeter, profitul este un venit reieșit din lupta de concurență, iar dobînda la capital derivă din profit. Depresiunea nu este decît o fază a ciclului ce obligă la necesare reajustări, la noi combinații productive, la inovații tehnice, dar inclusiv în materie de organizare-gestiune-management. Tendința fundamentală ar fi deci una spre progres. Una peste alta, staticul echilibru walrasian este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
organizare-gestiune-management. Tendința fundamentală ar fi deci una spre progres. Una peste alta, staticul echilibru walrasian este uitat în favoarea unei noi matrici creatoare, a unui sistem viu, în care întreprinzătorul joacă rolul principal, împreună cu inovația. Șomajul nu pare să-l preocupe, depresiunea nefiind decît o fază a ciclului, deci trecătoare prin însăși natura și mișcarea pieței. Dar instabilitatea și incertitudinea sunt mereu prezente. Menger și discipolii săi au acordat puțină atenție fluctuațiilor economice. Wicksell acordă o importanță în acest sens ratei reale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mică, creată în industrie, iar valoarea capitalului ar fi tot timpul amenințată de progresul tehnicii și al productivității. Neconcordanța dintre cele două tipuri de valoare ar fi cauza tuturor problemelor economice fundamentale ale capitalismului și, în particular, a crizelor și depresiunilor mereu repetate. Plecînd de la relația dintre capitalizarea curentă a cîștigurilor și rentabilitatea anticipată, Veblen consideră depresiunea ca pe o fază a ciclului în care creșterea costurilor a suprimat speranța unor profituri mai ridicate, în care rezultatul capitalizării este mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
al productivității. Neconcordanța dintre cele două tipuri de valoare ar fi cauza tuturor problemelor economice fundamentale ale capitalismului și, în particular, a crizelor și depresiunilor mereu repetate. Plecînd de la relația dintre capitalizarea curentă a cîștigurilor și rentabilitatea anticipată, Veblen consideră depresiunea ca pe o fază a ciclului în care creșterea costurilor a suprimat speranța unor profituri mai ridicate, în care rezultatul capitalizării este mai ridicat decît profitul anticipat. Problemele organizării economiei capitaliste au origini profunde: incapacitatea maselor de a înțelege argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
baza unui principiu al "raționalității tehnice", principiu ce susține că orice activitate tehnică poate să conducă la "energii sociale", iar capacitățile de producție pot fi utilizate ca unități interșan jabile de energie abstractă, fără legătură cu raționalitatea economică. În timpul Marii Depresiuni, Veblen mai propu ne planificarea ca "gestiune științifică" a întregului sistem industrial, fără a defini în mod clar metodele și obiectivele acesteia. Sunt acuzate și subtilitățile teoriilor valorii și abor darea statică a analizei echilibrului. Discipolii lui Veblen vor considera
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de contrastul dintre tehnologia industrială ce evoluează rapid și ordinea socio-politică ce evoluează lent, ceea ce ar transforma inevitabil economia într-un mecanism planificat. De asemenea, instituționaliștii pun accentul pe cauzele economice ale tensiunilor sociale. În explicarea și depă șirea Marii Depresiuni, ca soluții, ei insistă asupra restric țiilor în calea concurenței, care ar fi dezafectat economia americană, a controlului piețelor și alocării resurselor. Multe din măsurile propuse de ei au făcut parte din politica New Deal a Administrației Roosevelt, deși erau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în care putere economică dețin și indivizii și comunitățile și firmele, sindicatele ș.a. Pentru unii coerciția e mai importantă decît concurența în viața economică, cu accente egalitariste. Această preocupare excesivă asupra practicilor instituționale avea să lase calea liberă spre Marea Depresiune. Căutarea de legi economice geerale a fost înlocuită cu analize inductive ale aspectelor instituționale și cu raționamente sociologice, criticîndu-se capitalismul, mono polul, progresul tehnic și materialist ș.a. După circa două decenii, instituționalismul american își pierde atractivitatea în favoarea keynesismului. El se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Myrdal, Eric Lindhal, Bertil Ohlin, Gustav Cassel, Johan Akerman, Philip Hecksher și mulți alții. Ei se inspiră din Wicksell, în special în teoria monetară și sunt antiutilitariști. Încearcă să adapteze economia la schimbările de structură ale economiei suferite pe parcursul Marii Depresiuni și ca urmare a reformelor sociale întreprinse de partidele politice. Potrivit lui Wicksell, funcționarea economiei este, în mare măsură, determinată de divergența dintre rata monetară a dobînzii și cea reală, sau naturală. Această diferență ar sta la originea mișcărilor inflaționiste sau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
contra șomajului prin programe de lucrări publice finanțate prin împrumuturi. Adversarii săi considerau că întreprinderea privată poate fi afectată de o producție subvenționată de stat, metodă susceptibilă de perma nentizare. Suedezii cred că șomajul și contractarea economiei din timpul marii Depresiuni a fost o corecție necesară după investițiile nejustificate provocate de o expansiune nejusti ficată a creditului. Valabil pînă astăzi. Această abordare a politicii anticiclice avea să fie preluată, mărturisit sau nu, și de Keynes și de Școala austriacă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nota bene peste decenii, este aceea că "nu piețele libere, ci proasta administrare a capitalismului duce, în final, la o criză profundă". Dar, surpriză. Două pagini mai încolo aflăm că "cei mai mulți economiști consideră că depresarea (! se traduce prin intrarea în depresiune) economiei americane și, ulterior, a altor economii, înclusiv a economiei României, a venit de la lipsa creditării, care a acompaniat opacizarea piețelor". Păi, parcă era prea mare creditarea, nu prea mică. Și-apoi cum să se lase piețele opacizate, cînd ele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu știu, nu realizează faptul că mai au puțin și vor deveni bogați. După un an de la celebra cuvîntare a lui Sachs a apărut marea criză a vremurilor noastre, cu un debut mult asemănător cu cel din 1929 al Marii Depresiuni. Lucrurile se repetă iată după aproape 80 de ani, ani în care se spune că știința economică s-a dezvoltat foarte mult, în care s-au acordat peste 40 de premii Nobel pentru economie. Ei bine, nu mă pot abține
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pentru un nou mandat în 2014. Probabil că anii grei ai crizei l-au epuizat. Politicile sale monetare sunt însă foarte controversate. Foarte mulți analiști susțin că, prin mixul atipic promovat, Bernanke este omul care a ferit lumea de o depresiune devastatoare, iar în America a reușit să depășească criza. Alții spun că nu a schimbat mare lucru și că episoadele critice se pot repeta. Istoria nu s-a decis încă asupra isprăvilor celui mai puternic bancher din lume. Rămîn activismul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prin ceea ce vedem la suprafață. Ne vom grăbi să spunem că au o întindere apreciabilă, deoarece formează cel mai lung lanț muntos al Europei, înălțimile medii care îi caracterizează și excesiva lor fragmentare, pentru că sunt străpunși de numeroase văi și depresiuni. Ori vom zice despre poziția centrală pe care o ocupă pe continent și desfășurarea lor cvasicirculară (arcuirea lor rezultând din ciocnirea ariei orogenetice cu placa Est Europeană și microplaca Ponto Moesică). Nu înseamnă că este ceva greșit în enumerările respective
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
regatului dac fondat de Burebista, de unirea celor trei țări române sub Mihai Viteazul și făurirea României Mari de către Ferdinand I. Anatomia sistemului ne relevă că, în interiorul lui, reprezentând centrul domeniului carpatic, este dispus Podișul Transilvaniei. Acesta adăpostește o largă depresiune, străjuită de lanțurile muntoase ale Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
adăpostește o largă depresiune, străjuită de lanțurile muntoase ale Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul Moldovei (continuat până la Nistru); în sud Podișul Getic, căruia i
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trecători și văi, nu au reprezentat o barieră naturală de nepătruns. În neolitic, cultura Stracevo Criș a trecut parțial Carpații Orientali, așa cum, mai târziu, ceramica bogată în culori Cucuteni Tripolie s-a strecurat prin Pasul Oituz în sud estul Transilvaniei (Depresiunea Brașovului). În Antichitate, geto dacii au putut să stăpânească teritoriile intra și extra carpatice, iar Burebista să întemeieze un stat, chiar dacă efemer, având munții drept coloană vertebrală. Noi file de istorie glorioasă au fost scrise sub domniile lui Mihai Viteazul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nicăieri. Un destin similar îi era hărăzit dacă alegea să traverseze Carpații Orientali... Niște munți ce-i păreau oarecum accesibili, având în vedere numeroasele trecători care-i deschideau calea spre vest. Dar la capătul acestui drum, străinul se înfunda în Depresiunea Transilvaniei o zonă închisă aproape perfect de arcul Carpaților. Nu doar Carpații aveau să deruteze, ci și podișurile și colinele pe care munții le-au sedimentat în jurul lor28. Ondularea frecventă a reliefului a modelat drumuri încurcate în care călătorii păreau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]