1,930 matches
-
morală, pioșenia, echilibrul - toate definind un mod de viață. Mai mult decât în asemenea vederi luate cam de sus, ruralismul poetului constă în vâna folclorică a inspirației, în piesele scrise în spirit și vers popular, în special cântece, balade, doine, descântece, care păstrează un aer de autenticitate, de simplitate și prospețime. Referiri la motivația, natura și sensul poeziei apar, implicit sau explicit, în multe versificări, aceasta fiind văzută ca o manifestare a prea-plinului trăirilor. Deși, în general, temele și mesajul au
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
general, temele și mesajul au la M. cea mai mare importanță, în volumul Lilioară se poate constata atenția dată expresiei, versurile, imaginile fiind mai elaborate, mai puțin descriptive și enunțiative. Intervin sugestia, ambiguitatea, incantația (uneori în genul colindei sau al descântecului), ponderea căzând pe jocul cuvintelor, pe sonoritate. Se observă un alt tratament stilistic, căutarea unor imagini mai originale, a unor efecte, în special muzicale, fie prin euforia unor vocabule, fie prin semnificațiile lor auditive. În mare măsură, proza apărută în
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
înstrăinare vorbesc despre fetele plecate „la turci”, iar cele de cătănie includ esențiala vocabulă NATO, „strâgăturile” sunt despre „noile realități capitaliste”, „din diasporă”, „din arhivele Securității”, bocetele se clasifică în texte „la plătirea curentului”, „la salariu”, „la scumpirea benzinei”, în timp ce descântecele pot fi „de conjunctură”, „de intrare în NATO” (acesta „să zâce la răsăritul soarelui în fața Bruxellesului”) ș.a.m.d. În volumul următor, Rondeluri implementate (1999), P. părăsește stilul folcloric, dar nu abandonează filonul satirei sociale, politice ori de moravuri. Histrionismul
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
acceptă, nu motivat de snobism, ci parcurgând un traseu al investigației care descoperă valoarea artistică. De pildă, salută entuziast versurile lui Ion Barbu din Joc secund, definindu-le drept „stanțe purificate în flacăra minții”, „adevărate filtruri de melodie și simbol, descântece pentru intelect, formule poetice ale unui ritual magic”. Preocuparea lui P. este aceea de a decela frumosul autentic în opera literară. Nu reproșurile și obiecțiile precumpănesc la el, ci dorința de a sesiza și așeza în lumină acele elemente în virtutea
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
noi, poveștile pe care le-a cules, după modelul lui I. Pop-Reteganul, Petre Ispirescu și D. Stăncescu, sunt importante pentru valoarea documentară, sub raportul psihologiei mediilor investigate. Au rămas în manuscris numeroase culegeri și însemnări referitoare la credințele populare, colindele, descântecele, legendele, strigăturile și snoavele adunate din zona cuprinsă între Brașov, Săcele, Covasna și Săliște. Tot în manuscris se află și paisprezece texte lirice culese înainte de 1880 și considerate a fi cele mai vechi cântece consemnate de la românii din Șchei. Studiile
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
este aceea a satirei și umorului, care se obțin printr-o variată gamă de mijloace. Consemnând muncile agricole din epoci mai îndepărtate, unele variante conservă amănunte valoroase din punct de vedere documentar. Prin funcția lui originară, p. se înrudește cu descântecul (a fost atestată și denumirea descânteca plugului), de care îl apropie uneori și un anume tipar în dezvoltarea epicului. Prin amploare, prin modul de rostire, dar mai ales prin cultivarea alegoriei și a divagațiilor amuzante, se aseamănă cu orația de
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
grădini”. Cu un instrumentar expresiv și formal larg uzitat în deceniul al șaptelea, volumul Roata e consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Teritoriul miturilor astrale, București, 1975; Insulele Canare, București, 1981; Hombres en las orillas, Ciudad de México, 1983; Efectul oglinzii, București, 1983; Întoarcerea gladiatorului, București, 1986; Lumină toamnei, București, 1987; Reporter în piață ghilotinei, București, 1990; El estado del tiempo, Madrid, 1993; Descântec intru adormirea corupției, București, 1997. Traduceri: J. M. Castillo-Navarro, Moarte la licitație, pref. trad., București, 1963; Ernesto Sábato, Tunelul, pref. trad., București, 1965, Abaddón exterminatorul, pref. trad., București, 1986; Carmen Laforet, Neant, pref. trad., București, 1967; Antologia poeziei braziliene, îngr
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
s-a molipsit și se teme să nu fie infectată de microbi care ar îmbolnăvi-o. Istoria tulburării Pacienta este în vârstă de 38 de ani. Ea spune că a prezentat întotdeauna episoade cu ritualuri cum ar fi ritualuri de descântec (pentru a evita să se întâmple ceva) sau de verificare a gazului (apărut deja în jurul vârstei de zece sau unsprezece ani). Aceste ritualuri n-o deranjau în viața cotidiană, până în momentul nașterii copiilor săi, în urmă cu patru ani: tulburările
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lector la Institutul Central de Perfecționare a Personalului Didactic din Craiova (1974-1977). Și-a luat doctoratul în științe filologice la Universitatea din București, cu teza Conceptul etnofolcloric în scrierile lui Dimitrie Cantemir (1978). I-au apărut culegeri de poezie populară, descântece, ghicitori și basme în volumele colective Folclor din Oltenia și Muntenia (IV, VIII, XI-XII, 1969, 1982, 1989), precum și în Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești (1976). Este și autorul unei culegeri de povestiri - Satul copilăriei (1983) -, al unor cărți de
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 429-826; Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești, București, 1976; Basme populare românești, în Folclor din Oltenia și Muntenia, VIII, București, 1982; Balade populare românești, București, 1984; Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori, în Folclor din Oltenia și Muntenia, XI-XII, București, 1989. Repere bibliografice: I. Oprișan, „Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL, t. XXIX, 1983-1984; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1987, 465-466
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
starea economică, biserica, ocupațiile, portul și tipul, caracterul locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la câțiva buni interpreți: Lucan Candoi din Celei, Petre
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
datele culturii populare românești. Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni (1945) se bazează pe o investigație de proporții (în patruzeci de sate), unde autorul urmărește un singur factor - cel magic. Structurată pe trei niveluri - viziunea magică, vrăjile și descântecele -, lucrarea se situează în zona de preocupări din studiul Despre gândirea magică al lui Lucian Blaga, la care, de altfel, nu o dată face referiri. Alt domeniu al culturii tradiționale căruia P. îi acordă o atenție specială este acela al istoriei
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
și literatura etc. La rubrică „Ocultism”, sub semnătură Nostradamus, el vorbește despre grafologie, chiromanție, superstiții ș.a. în articole precum Originea viselor, Zodia Cancerului, Despre farmece, Sacrificiile umane și magia, Animalele și superstițiile, Puterea sugestiei, Despre ierburile magice, Numerele, Vrăjitorie și descântec. Călinescu tine și rubricile „Prostologhion”, „Repertoriul nostru literar” ș.a. Foarte activi sunt și tinerii săi discipoli: G. Ivașcu semnează cronici la un mare număr de cărți (La curțile dorului de Lucian Blaga, Sonete de G. Tutoveanu, Cântecul destinului de G.M.
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
o eficientă activitate de traducere și de popularizare a literaturii române, editând și comentând pe Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu sau Paul Celan, întocmind o antologie a poeziei de avangardă (în colaborare cu Marco Cugno) și o culegere de descântece populare. Folclorul (cu precădere balada) beneficiază de o explorare semiotică în volumele I canti narrativi romeni. Analisi semiologica (1977), I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena (1978) și Mito-fiaba-canto narrativo. La transformazione dei generi letterari (1986). Redactează articolele
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
folclorist, M. elaborează o serie de studii despre diferite aspecte și specii ale folclorului literar românesc. Se ocupă în mai multe rânduri de poezia populară, încercând să îi schițeze o imagine de ansamblu ori să prezinte câte o specie (doina, descântecul, poezia obiceiurilor etc.). A realizat un număr însemnat de traduceri din folclorul românesc, adunate în volumele Román népdalok és népballadák (1872), Román közmondások (1882) și Koszorú a román népköltészet virágaiból (1884). A participat la realizarea monografiei județului Alba, ca autor
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
unor cântece populare și obiceiuri la români (Cântecul cununei, Caloianul). Călătorind prin țară, el a sesizat diferențele regionale dintre producțiile folclorice. O călătorie în Dobrogea (1880) este prima cercetare folclorică de tip monografic, care prezintă speciile populare în versuri (colinde, descântece, bocete, balade etc.) în cadru istoric, geografic și etnografic. Pe folclorist nu l-a preocupat în primul rând valoarea literară a materialului cules, ci mai degrabă vechimea lui, iar alteori noutatea tematică. În căutare de urme istorice din trecut, își
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
de țară, la Botoșani, Liceul „A. T. Laurian”. Debutează, cu versuri și schițe succinte, în „Fântâna Blanduziei” (1889). În 1890, colabora la „Biblioteca familiei”, „Românul”, „Curierul” ieșean al lui Th. Balassan. În toamna aceluiași an, prezenta în „Contemporanul”, textele unor descântece culese în zona natală (însoțite de mostre privind practicarea ritualului); se apropie, astfel, de gruparea social-democrată ieșeană. Iscălește, de-acum, statornic, în „Munca”, folosind curent și inițiale sau pseudonime, ca Zamfir Cobuz, Cobuz ș.a. Subzistă un timp cu slujba la
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
sapiențiale. Lirismul sărbătoresc, încărcând versul cu lumini, adieri, șoapte și polenuri, este practicat cu aceeași plinătate a emoției și rostirii cu care angoasa, tremendum-ul traversează planul poematic, fie în cadențe strident-demonstrative, fie în sonorități cvasiliturgice, drapând melancolia în prozodii de descântec. Nu altfel se întâmplă în registrul erotic, unde, alături de poemele marcate de tensiunea așteptării, de presimțiri și utopii configurate energic ori tandru, pot fi întâlnite poeme jubiliatorii, copleșitoare afectiv, exaltând dăruirea și comuniunea, dar și „sfârșitul continuu”, lamentoul rememorativ - agresiv
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
De asemenea prin complacerea în relatarea anumitor aspecte ale trecutului în dauna prezentului (de pildă descrierea Sulinei). Și în special, prin complacerea într-o anumită atmosferă de misticism, chiar acolo unde nu e absolut necesar pentru a zugrăvi veridic realitatea (descântec, ziua babei, căutarea înecatului etc.) și aceasta fără a lua atitudine combativă”. Nici recenzia din Iașul Nou26 nu diferă prea mult de cele citate anterior: „Și, aici văd unul din principalele merite ale romanului recent apărut la E.S.P.L.A Soarele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
artificiosul fiind cultivat cu intenție. Grațiosul miniatural alternează cu metafora rară și asociațiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui A. înclină spre o artă combinatorie; poezia nu e hazard și gratuitate, ci relevare conștientă a virtuților magice ale cuvintelor. Ciclul Descântece, din volumul Jocul cuvintelor, valorifică specia folclorică doar pe latura grotescului și a virtuozității verbale, prilej de combinații frapante și de acumulări imagistice din sfera demonicului. Superioare acestor poezii, care, fatal, întâlnesc concurența prestigioasă a lui Tudor Arghezi și Ion
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
unul dintre supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară orală: în orații de nuntă, descântece, colinde, basme, zicători și proverbe, legende. Ecouri din Alexandria, cea mai răspândită carte populară la români, se întâlnesc la cronicari, la scriitori de la începuturile literaturii noastre moderne, iar mai târziu la D. Bolintineanu, I. Creangă, P. Ispirescu, G. Coșbuc, O.
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
conținutului acestui studiu. Radu V. Meruțiu, „Regiunea Baia-Mare - Baia Sprie. Istoricul chestiunii, Bibliografie”, în Lucrările Institutului de geografie al Universității din Cluj. Travaux de l’Institut..., vol. VI, Cluj, 1938, pp. 71-146. La 1650, o femeie care se ocupa cu descântecele a fost arsă pe rug. În acest an au fost 4 condamnări la moarte. Pentru jurăminte false se fixau pedepse aspre, precum tăiatul limbii sau amenzi până la 100 de florini. Cei ce rosteau cuvinte critice sau nepotrivite la adresa magistratului orășenesc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
populară) și de cărțile vechi, explicând termeni și grafii greșit interpretate (Pasagii obscure din Miron Costin, Contribuție la onomastica „Romanului lui Alexandru” și a „Romanului Troadei”), înțelesuri pierdute (În jurul „Alexandriei”. „Paștele blajinilor” și altele, O străveche formulă de exorcism în descântecele noastre, Sfinții-medici în graiul și folclorul românesc), mecanismele gândirii mitizante (Dunărea, fluviu al Paradisului), străvechi credințe (Trei probleme folclorice și aspectele lor românești). Umanismul, rod al formației de clasicist, dar și opțiune spirituală, este afirmat cu un patetism particular și
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]