3,042 matches
-
loisir etc.). Cercetările nu au adus încă date suficiente pentru a decide ce raporturi de asociere există între dragostea romantică, intimitate și gelozie. Nu s-a dovedit că dragostea romantică duce la o mai mare intimitate sau că încurajează ori descurajează gelozia. Este clar însă că accentuarea asupra valorii sentimentale de dragoste și asupra intimității nu ne ferește de violență domestică și disoluție maritală (Ember, Ember, 2002). Aș adăuga că și în acest caz controlul statistic al variabilelor, la care se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pregătită cu multă vreme Înainte. În 1992, când Dick Cheney era secretarul apărării, Pentagonul a pregătit un proiect de document care schița esența politicii externe americane În decada următoare. Proiectul Pentagonului afirma, fără ocolișuri, că Statele Unite ale Americii trebuie „să descurajeze țările industriale avansate să pună la Îndoială poziția de lider al Statelor Unite ale Americii sau chiar numai să aspire la un rol regional sau global sporit”16. Raportul Pentagonului mai adăuga că era esențial ca Statele Unite ale Americii să-și asume principala
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Noua strategie de securitate națională, elaborată de Casa Albă, spunea că Guvernul Statelor Unite ale Americii Își va menține capacitatea militară necesară pentru a se asigura că nici un alt stat nu Își poate impune voința asupra Americii sau a aliaților săi și va descuraja sau chiar va Împiedica orice adversar potențial de la Încercarea de a-și mări capacitățile militare pentru a le provoca pe ale noastre 18. La o ceremonie de absolvire la Academia Militară a Statelor Unite ale Americii, de la West Point, În iunie 2002, președintele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu miile de animale care anual sunt supuse la experimente de laborator dureroase? Sau cu milioanele de animale domestice crescute În condițiile cele mai inumane și destinate sacrificării și consumului uman? Trebuie să interzicem capcanele pentru animalele sălbatice și să descurajăm vânzarea și cumpărarea de haine de blană? Ce putem spune despre vânătoarea sportivă? Sau despre vânătoarea de vulpi În zonele rurale din Anglia, luptele cu tauri În Spania, luptele de cocoși În Mexic? Sau ce putem spune despre spectacolele În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din păturile de jos. De asemenea, părinții care folosesc cu precădere ca tehnici disciplinare discuții pe bază de argumente și instrumente psihoafective cresc copii cu mai mare aversiune agresională decât cei ce utilizează frecvent pedepsele fizice (Fesbach, 1970). Părinții care descurajează violența, comportându-se ei înșiși ca atare, servesc drept model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot astfel expunerea la modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu doar direct, prin instituții, organizații și grupuri specializate în acest sens (instanțe judecătorești, poliție, armată), ci inclusiv prin grupurile primare. De exemplu, indirect, prin legile juridice și prin politicile sociale și familiale, statul acționează la nivelul familiei încurajând sau descurajând divorțurile, fertilitatea, influențând masiv starea de sănătate. Mai mult, familia, fiind principalul agent socializator, chiar dacă din ce în ce mai accentuat la concurență cu alte surse, este mereu îndemnată să ofere societății viitori cetățeni de calitate, care să fie educați în spiritul celor două
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Relevant între ele este pluralismul politic (democratic), pentru că vizează relațiile de putere. El se referă nu numai la pluripartitism, ci la întregul set de instituții și procese politice prin care coalițiile majoritare încurajează cooperarea între indivizi și între grupuri și descurajează tensiunile și conflictele. Pluralismul democratic presupune nu doar mai multe grupări politice (elite) care aspiră să ajungă în vârful piramidei puterii, dar și mai multe genuri de elite politice, în funcție de zonele activității politice: elite ale politicii externe, elite ale politicii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1962), se susține că există o logică a pașilor după care evoluează o acțiune colectivă. Dezvoltarea unei acțiuni colective ar necesita următoarele elemente, în ordine: a) condiții structurale favorizante, în sensul că instituțiile sociale sunt astfel organizate încât încurajează sau descurajează un anumit tip de comportament colectiv; b) constrângerile structurale, care se referă la faptul că anumite poziții în spațiul social (minorități etnice sau sexuale) induc sentimentul de nedreptate; c) creșterea și răspândirea convingerilor generalizate că situația este de nesuportat; d
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt rău”, și deci ostilă părintelui. Dar dacă, spre exemplu, părintele îi spune copilului „sunt într-adevăr extrem de obosit și nu mă simt în stare să mă joc cu tine acum”, copilul va gândi probabil că „tata este obosit”, ceea ce descurajează reacțiile defensive și ostile la adresa părintelui și le încurajează pe cele afective și de apropiere (copilul se va putea centra pe cum să nu-și obosească părintele și, mai mult, pe modalități de protejare a acestuia). De altfel, credem că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de vedere interacțional, unii cercetători (Brilhart, Galanes, 1995) remarcă faptul că avem o aranjare a mobilierului pe două dimensiuni: cea care încurajează interacțiunea de grup (numită sociopetală - cum ar fi aranjarea unor scaune confortabile într-un cerc) și cea care descurajează o astfel de interacțiune (numită sociofugală - este vizibilă în aranjarea băncilor într-o clasă, comunicarea este în direcția profesorului, și nu între elevi); - unele cercetări au inclus în aria nonverbalului și oferirea unor daruri; astfel, așa cum ne sugerează DeVito (1988
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
școlii tradiționale (în capitolul al doilea al lucrării de față menționam o serie de surse ale puterii de influență, printre care și puterea informațională); în contemporaneitate putem spune că lărgirea posibilităților și varietatea extraordinar de mare a surselor de informare descurajează poziția cadrului didactic însuși ca deținător total al informației; cu atât mai puțin putem vorbi despre un atare fenomen în grupurile de interacțiune didactică. Prin urmare, trebuie accentuat faptul că această dependență, departe de a fi totală, îmbracă unele dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la Logica aristotelică, scrisă de Porfiriu, o traduce și Boetius, cu intenția declarată de a face un lucru mai bun. Această traducere a lui Boetius face parte din programul de lucru al filozofului; un program foarte vast, care ar fi descurajat pe oricine și pe care nici el n-a reușit să-l ducă pînă la capăt: traducerea și comentarea în latină a operelor lui Platon și Aristotel. Avînd în vedere scopul prezentei lucrări, amintim doar traducerea și comentariul la Categoriile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
internet n-a făcut să dispară un gen ori altul de artă (a dispărut pictura din cauza dagherotipului, teatrul din cauza filmului?) iar dacă le-a influențat, influența n-a fost capabilă să le schimbe natura (cinematograful a încurajat comportismul și a descurajat analiza psihologică în roman, dar nu mai mult). Ce poate fi cyberromanul? Un pas mai departe în confuzie și cădem în cel mai pur ridicol: cum să iei în serios "sexul virtual" oferit pe internet, chiar dacă anumite contacte umane se
Cultura "mijlocitului" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15012_a_16337]
-
au dat în chinuri sufletul său de ucigaș”) - este meritată. Mai târziu, Ureche va fi de părere că uciderea „groaznică” rezervată nesupusului (pedeapsă cu iz oriental) de un suzeran mânios trebuia să aibă forță de exemplu, să facă „pedagogie”, să descurajeze inițiative asemănătoare. Comportarea lui Ion Vodă cel Viteaz (care știa că, intrând în tabăra turcească, mergea la moarte, drept care, înainte de plecare, „au împărțit tot al său ce au avut între cazaci și di către toți și-au luat iertăciune...”) este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prostituție ocazională 380, prilejuită de folosirea (verbul era a supune) fetelor de către mame (supuitoare, niște proxenete ad-hoc) sau tați în schimbul unor câștiguri pecuniare. Legiuitorul cunoștea aceste situații incalificabile (sigur că „supuitorii” alcătuiau o categorie mai largă) și încerca să-i descurajeze pe amatori prin pedepse severe: „[...] întâi-ș va piiarde puterea părintească [...]. A doa, toate bucatele câte va avea să se ia toate, să fie domnești [...]. A treia, să-l bage în ocnă toată viața lui acolo să se chinuiască”381. „Comentariul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
hotarele înțelegerii, spre care gravitează toate angoasele omenești (L.-V. Thomas îl lasă să vorbească pe W. Jankélévisch: „Elle [moartea] est l’événement dépareillé par excellence, [...] sans rapport avec les autres événements qui, tous, s’inscrivent dans le temps”), care descuraja și stârnea - în omnipotența lui - depresii (zisese Evanghelistul: „Nu știți nici ora, nici ziua, nici locul”) și dezechilibre. Ignorând de obicei femeile, cronicile noastre ne dau puține amănunte despre trecerea lor „dincolo”. Parcimonioși peste poate, cronicarii adesea doar constată „trecerea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contribuie la succesul final al acțiunii Întreprinse, hă Aptitudinea de a lucra În cadrul unor limite de timp, de a surprinde „momentul optim” de intervenție, de a nu amâna acțiunea, de a nu abandona ceea ce a Început, de a nu se descuraja de insuccese, perseverând În căutarea de noi soluții la problemele pe care le are de rezolvat, iă Aptitudinea de a face față situațiilor stresante, dictate sau impuse de stările de dificultate ale celorlalți, de natura, caracterul și comportamentul persoanelor aflate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
căci „secretul” a reverberat deja triplu. Tot triplu este și eșecul celor care l-au urmat postum pe Zerlendi, Hans fiind numai ultimul, iar naratorul e deja puțin Înspăimântat că ar putea urma. Dar „tot ce-mi spuneți (...) nu mă descurajează deloc” (40). Da, dar Zerlendi dispăruse, În noaptea de 10 septembrie. Dovedind o stranie flexibilitate, naratorul Își va contrazice inteligent propriile presupoziții, devenind sceptic-alarmat ca un istoric pozitivist - „e de necrezut că un om poate dispărea așa, fără să lase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În țară cât și peste hotare, pentru răsturnarea lui Cuza. A urmat revolta precupeților din București, din 3/15 august 1865, care chiar dacă s-a Încheiat cu un fiasco, după intervenția armatei la ordinul gen. Ion Em. Florescu, n-a descurajat pe liderii opoziției. Nu e exclus ca acest eveniment, care, surprinzător, a avut un ecou neașteptat peste granițe, să fi determinat ultimele decizii ale domnitorului; acesta se afla Într-o precară stare de sănătate, obosit, influențat În luarea unor decizii
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
atât datorită exercițiilor propuse ci datorită modalităților de lucru interactive, a climatului creativ din clasă și atitudinii de încurajare a învățătorului. Dacă școlarii au constatat că își pot exprima și cele mai năstrușnice idei fără ca învățătorul sau colegii să-i descurajeze, atunci ei și-au dat frâu liber imaginației și au căutat să îmbine datele experienței anterioare cât mai original. Indicele final al potențialului creativ al clasei este superior față de cel inițial, ceea ce confirmă posibilitatea antrenării acestuia și validează totodată probele
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
reducerea ratei de abandon școlar și scăderea fenomenului delicvenței. Repere în demersul de a-i învăța pe copii să învețe: Să elaboreze un program zilnic pentru teme. Să existe un loc liniștit de studiu, fără TV sau radio. Să se descurajeze convorbirile telefonice din timpul lucrului. Părinții să încurajeze eforturile copilului și să fie disponibili să le răspundă la întrebări, precum și să discute cu ei ceea ce și-au însușit. Să citească împreună cu copilul. Să-l ducă pe acesta la bibliotecă și
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
Cunoaște-te pe tine însuți! Imaginează-ți că drumul pe care-l ai de urmat în viață este un munte. Încearcă să găsești căile pe care vei urca potrivit cu caracterul tău. Cine crezi că te poate ajuta? Cine te poate descuraja? Cine ai vrea să-ți fie tovarăș? VALORI PERSONALE FIȘĂ DE LUCRU Ce-mi place să aud? Ce-mi place să văd? Ce-mi place să miros ? Ce-mi place să spun? (o maximă personală) FIȘĂ DE LUCRU Notează pe
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
problemelor majore ale omenirii. Astfel că Raportul a fost extrem de discutat în sute de conferințe, seminarii, articole de specialitate și inclusiv în mass-media. Cea mai aspră critică generică adusă Raportului insinua că acesta este excesiv de pesimist și mai ales că descurajează încercările de industrializare a țărilor nedezvoltate. Tradus în 27 de limbi, acest Raport mult discutat a circulat însă în mai mult de douăsprezece milioane de exemplare, având un ecou ieșit din comun: fără îndoială, a influențat în mod decisiv dezvoltarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în diferite țări europene atrag atenția asupra faptului că aceste programe „au o acoperire scăzută, sunt complexe și costisitoare din punct de vedere administrativ, produc diviziune socială, sunt dificil de ajustat la scheme care să stimuleze ocuparea și tind să descurajeze economisirea”. Opus curentului susținerii sociale minimale, Townsend observă că în rapoartele organizațiilor internaționale susținătoare ale politicilor de tip liberal se sugerează că „păstrarea valorii reale a pensiei și o plată regulată a alocației pentru copii par să fie cele mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poate fi exacerbată prin acțiunea reverberantă asupra dinamicii familiale. Tensiunile excesive În familie pot favoriza manifestări violente În adolescență prin atitudini intransigente de refuz al autonomiei și separării adolescentului, care reacționează prin mecanisme inadecvate. Inferioritatea, nesiguranța și incapacitatea liderului familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și familiali În generarea și structurarea conduitelor
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]