1,668 matches
-
valabil, serviabil, solvabil, pașnic și de comitet, la viața lui. Viață nesportivă, dar ce viață! Cu singura rezervă că, mental și fizic, nu suportă munca regulată. Și că are gura aia, cam prea mare. Cere-i un serviciu, orice, ori destăinuiește-i un secret, oricare și, într-o oră, mult două! cu certitudine va ști întreaga daraveră, cu lux de amănunte și ultima babă din piața de flori. Însă, per ansamblu, scorul îi este net favorabil. Spre deosebire de cocalarul ăstălalt gras, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
căciulă de oaie impodobită cu mărgele colorate sau flori. Este un dans ritualic bărbătesc cu caracter magic, mișcările de rotire ale dansatorilor, strigăturile având un caracter ritualic, astral. Tocmai pentru a intra în atmosfera sărbătorilor, m-am gândit să vă destăinui câteva informații despre obiceiurile de Crăciun. Pentru a afla mai multe despre obiceiurile și tradițiile de Crăciun din Comuna Muntenii de Sus, județul Vaslui am stat de vorbă cu unul din locuitorii acestei comune și anume cu bătrânul CIULEI IOAN
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
frig, pentru călire și mă simt bine. Nu am renunțat la speranța de a-mi recăpăta vederea ochiului stâng. Deocamdată mă descurc cu vederea ochiului drept. O fostă colegă de serviciu, acum pensionară și ea, ca să mă încurajeze mi-a destăinuit că ea de 40 de ani vede cu un singur ochi, așa a făcut și serviciu. Fiica colegei și-a ales profesia de medic oftalmolog și nu a făcut nici o intervenție chirurgicală la ochiul bolnav al mamei ei. Unui profesor
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Maitreyi foarte dulce, luîndu-mi ceașca goală. ― De ce astăzi? Eram prieteni mai de mult, de când am început a vorbi împreună serios. Se așeză iarăși pe rogojină și îmi spuse că, dacă am fi fost prieteni buni de tot, mi-ar fi destăinuit tristețea ei. Am rugat-o, și tăcea mereu, privindu-mă. Am tăcut și eu. ― Robi Thakkur n-a fost astăzi la conferință, vorbi. Mărturisirea aceasta mă făcu să sufăr. Aș fi vrut să spun ceva care s-o jicnească, să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nebunie, ntoxicată de dragoste sau de patos. Aflu sincerități inaccesibile celorlalți, pe care nu le-aș fi bănuit în cele dintâi zile ale prieteniei noastre, ( Notă. Adevărul era că Maitreyi se juca pur și simplu și, chiar după ce Lilu îi destăinuise în ce constă dragostea de soție, ea nu înțelegea nimic și repeta anumite lucruri, numai pentru că o desfătau.)" "Escapada noastră ― Maitreyi, Lilu, Mantu și cu mine ― la un cinematograf de cartier, unde rula un film indian cu Himansural Ray. Cât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu ochi frumoși, în cearcăne. Un strein, acest camarad al meu, cu care alergasem după atâtea fete și pierdusem atâtea nopți. Viața pe care o începusem mi se părea atât de sacră, încît nici nu mă încumetam să i-o destăinui. Îmi făgădui să mă viziteze într-o zi și își notă cu atenție adresa. ("Pentru vreun eventual mare împrumut", mă gândii eu.) Acasă îi găsii pe toți în sufragerie, luând ceaiul. Erau acolo și Mantu, și soția lui, Lilu, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și a-mi lumina toate ascunzișurile sufletului ei, pe care îl voia divers de al celorlalți moderni, când, ca și oricare altul, trăia și ea un permanent bovarism, nutrindu-se cu idei maxime și adevăruri cu majusculă. Jenia mi-a destăinuit astfel întregul ei dezgust de lume, de societate, de familie și de dragoste, de nesfârșitele ei suferințe, până ce și-a regăsit libertatea, renunțând la totul. Numai despărțirea de muzică, de artă, a fost mai grea. Despre dragoste avea o părere
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o zi mai înainte tovarășului Ulieru, în ziua când ne-am întîlnit întîmplător în fața raionului de umbrele... Pantazi nu încercă să-și ascundă satisfacția. - Vasăzică, trei zile. Ai păstrat secretul pentru d-ta trei zile. De ce? - Nu îndrăzneam să mă destăinuiesc cuiva. Mi se părea, principial vreau să spun, mi se părea evident și în același timp absurd, inaplicabil. Cum s-a și dovedit, de altfel... - Și de ce lui Ulieru? - Pentru că suntem... cum să spun? nu pot spune că suntem prieteni
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de ce lui Ulieru? - Pentru că suntem... cum să spun? nu pot spune că suntem prieteni, dar oricum, este singurul în care am toată încrederea, cu care stau de vorbă... - Deci, îl întrerupse Pantazi, dacă prietenul d-tale Ulieru s-ar fi destăinuit chiar în ziua aceea altcuiva, acel altcineva ar fi avut un avantaj de 24 de ceasuri... Pantelimon ridică încurcat din umeri. - Dar să lăsăm asta, continuă Pantazi. Ce mi se pare senzațional este că ai reușit să dezlegi codul datorită
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Putea acum să descrie situații paradoxale, aparent contradictorii, imposibil de exprimat în limbile existente. Așa cum era construit, acest sistem lingvistic nu putea fi descifrat decât printr-un calculator electronic perfecționat; deci, socotea, nu înainte de 1980. Această certitudine îi îngăduia să destăinuie fapte pe care nu îndrăznise până atunci să le mărturisească în scris. Ca de obicei după o dimineață consacrată lucrului, plecă să se plimbe pe marginea lacului. La întoarcere, se opri la Cafe Albert. Îndată ce-l zări, chelnerul comandă cafeaua
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
numărul celor vii... Ieronim se apropie din nou de pat. - Dar Luchian, începu el încercînd să-și stăpânească emoția, eu, din noaptea aceea, de când m-a chemat Generăleasa lângă ea, nu fac decât asta: să vorbesc despre ce mi-a destăinuit ea. Dar pentru că am jurat, nu le pot spune așa cum mi-au fost spuse mie cu limbă de moarte, ci le destăinuiesc în parabole și legende, în anecdote și imagini. De când s-a prăpădit Generăleasa, eu nu fac altceva, nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceea, de când m-a chemat Generăleasa lângă ea, nu fac decât asta: să vorbesc despre ce mi-a destăinuit ea. Dar pentru că am jurat, nu le pot spune așa cum mi-au fost spuse mie cu limbă de moarte, ci le destăinuiesc în parabole și legende, în anecdote și imagini. De când s-a prăpădit Generăleasa, eu nu fac altceva, nu pot face altceva decât să vă spun, dar voalate ca într-o oglindă veche, cum a fost oglinda noastră, nu pot face
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fiecare călătorie ? ! Să se poarte deodată ca un soț foarte atent, cum în celelalte privințe de mult uitase să fie ?... Așa ceva n-am spus însă până acum la nimeni și bineînțeles că Vica ar fi ultima persoană căreia să-i destăinuiești asemenea ipoteze... Iar în timpurile de-acum e mai sănătos să știi cât mai puțin. Dar spune drept, madam Delcă, te rog, spune drept : îți mai torn un deget ? — Ei, da, mă uit din când în când la ceas, pentru că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
eu sunt groaznic de răcit. Nu-i ușor să fii gutunărit sub un cap de urs, crede-mă. Scarlett-Taylor e aici? Nu, studiază. Bobbie Benning, torturat în continuare de inabilitatea lui de a preda mecanica și incapabil să i se destăinuiască lui Tom sau lui Hector, îl alesese drept confident pe Emma, care era, evident, un cărturar serios, dar nu găsise încă ocazia de a-și spune păsul. Hector avusese, ceva mai devreme în acea seară, un diferend cu Jonathan Treece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lor. Unii chiar își înclinau capetele când se retrăgeau în convoiul lung ce se îndrepta spre poarta din spate. În cele din urmă plecară cu toții, chiar și Bobbie Benning care a fost găsit adormit pe banca din grădină, unde se destăinuise părintelui Bernard. Plecă până și Hector, iar cântecul îngeresc se stinse. Tom și Emma rămaseră singuri în grădină. Își petrecură brațele unul în jurul mijlocului celuilalt și, în tăcere, începură să râdă sau poate că să plângă. „Am împins mașina, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
doamnei Ștef și acea întindere părăsită din jurul construcției neterminate, unde doar un petic de pământ dintre scărița de fier, răzor și cișmea vădea semne de locuire. Cele mai importante amănunte din trecutul ei puține, câte au fost mama mi le destăinuia pe stradă, în timp ce ne întorceam de la cumpărături și, mai rar, când ieșeam împreună în oraș. M-am gândit că poate casa era spațiul în care, conform convențiilor sociale, totul trebuia să fie așezat și orientat doar spre viața de familie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în consecință. Un studiu care a observat interacțiunile dintre pacienți și medici, a raportat că medicii care se sincronizau nonverbal cu pacienții observau momentele de anxietate ale pacienților și făceau pauze, permițându-le să folosească aceste momente pentru a se destăinui. Dacă medicii nu le dădeau această ocazie și dacă nu se sincronizau, pacienții evitau să împărtășească informații delicate, importante pentru bunul parcurs al planului de tratament, chiar dacă medicii puneau mai apoi întrebările potrivite (Suchman et al., 1997). Asociația facultăților de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
întâmplări, s-a dus la ducele de Baudricourt, care era comandantul oștilor din Vaucouleurs, fidele moștenitorului tronului Franței, Charles ÎCarolă al VII- lea. - Ce-i cu tine, fetiță, ce dorești de la mine? Până atunci, Jeanne tăinuise miracolul vocilor. Nu se destăinuise nici părinților și nici chiar confesorului ei. Pentru a-și motiva și susține prezența, a declarat: - Vreau să-l ajut pe rege! - Tu? Nu vezi cum arăți? Ai ținut în mână măcar o dată o sabie? Râzând batjocoritor, Baudricourt a sfătuit
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
pisici, păsări fel de fel, alte ori pepeni, semințe sau stejari - o suferință avertisment, o suferință protestatară. Suavul conținut al povestirilor sale, adresate unei vârste pentru care lumea ascunde atâtea mistere câte stele pe cer, vine să facă lumină, să destăinuie, să despartă răul de bine și să sădească în sufletul puiului de om sentimentul de milă pentru vietatea necuvântătoare și de responsabilitate pentru viața planetei. Autoarea deapănă firul povestirilor într-un spațiu mioritic, de legendă, răcorit de umbra codrului, el
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Vrei? ― Asta nu putem s-o facem la comandă. Dar tu ce ai de ești așa de bine dispus? Antenele Mihaelei înregistraseră pe loc starea mea sufletească. Era cât p-aci să-i destăinuiesc cele întîmplate și ceea ce pusesem la cale, dar m-am oprit. "Mai bine să-i fac o surpriză! Are să se bucure mai mult!" Așa că i-am răspuns dînd-o prin glumă: ― Da, sânt bine dispus, pentru că, închipuiește-ți, nici una din corăbiile mele
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
sarcina aceea neașteptată și ea tăcea mereu, cu îndărătnicie, preferind să piară de rușine decât să se înjosească cerîndu-mi s-o ajut. Rămăsese asemenea unei naufragiate pe o insulă pustie. Cui să-i ceară un sprijin, căci nu se putea destăinui nimănui, și totuși nu apelase la mine. Fără îndoială aș fi scăpat-o de sarcină și dacă n-am făcut-o la timp (și nu din vina mea), voiam măcar acum să îndrept tot răul cerîndu-i să-mi fie soție
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe o foaie de hârtie. Între noi coborâse o tăcere de plumb. Îmi sta pe buze să o întreb ce avea de gând să facă, s-o acopăr de mustrări pentru îndărătnicia ei și mai cu seamă pentru ceea ce îmi destăinuise Alexa. N-aveam însă autoritatea morală s-o judec tocmai eu, vinovatul numărul unu. Ar fi reacționat numaidecât înăsprind tot mai mult relațiunile dintre noi și așa destul de șubrede. Cel mai cuminte lucru era s-o iau cu binele (sau
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
reușiseră să facă lacrimile. Inima unei femei nu se topește chiar dacă ai arunca-o la cuptoarele soarelui, o lacrimă însă o înmoaie. ... Ciudate sânt unele lucruri! Plecasem de-acasă în goană, ars de fierul roșu al geloziei (cînd Alexa îmi destăinuise că un tânăr ceruse pe Mihaela de nevastă). N-aveam limpede în minte ce trebuia să fac, eram prea înfierbîntat, cu temperatură mare. Poate mă gândeam să conving pe Mihaela de a renunța la o căsătorie nepotrivită de care s-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mai mult s-o necăjesc. (Ce tot aveam cu tânărul acela? De ce mă obseda necontenit?) Mihaela păli subit. O prinsesem, se trădase... La una ca asta nu mă așteptam deloc. ― Așadar, te-ai mai întîlnit cu el de atunci? Îmi destăinui, fără să insist, tot ce a fost. Da, îl zărise întîm-plător (bineînțeles după ce o părăsisem) într-o seară, la un film. Chiar a condus-o acasă sub pretextul că era târziu. După aceea o aștepta ca un câine credincios ceasuri
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
soție dacă eram în locul tău. Mihaela roși copleșită de complimentul străveziu ce-l adresase. Tata prețuind acest gest îmi spuse când ea nu era de față: ― O fată care roșește să știi că-i soi bun. La rîndu-i Mihaela îmi destăinui: ― Îmi place bătrânul... E bine pus la punct, nu numai pentru București, dar chiar pentru Paris... Adevărul e că și la Petricanii noștri, unde nu-l vede nimeni, tot așa se prezintă... Stilul face parte din firea lui. ...L-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]