1,580 matches
-
securitate europeană” ca un pretext pentru politici care să servească întăririi propriei lor securități. În ultimul rând, și cel mai important, sovieticii au urmărit să beneficieze de o infuzie masivă de tehnologie în sistemul economic sovietic rămas în urmă. Invocarea destinderii, întocmai ca a unui spirit imaterial, reușind să transforme relațiile cu națiuni anterior ostile, a devenit un substitut pentru examinarea detașată a factorilor obiectivi de interes și putere. Chiar și un om de stat pătrunzător ca secretarul de stat Henry
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
examinarea detașată a factorilor obiectivi de interes și putere. Chiar și un om de stat pătrunzător ca secretarul de stat Henry Kissinger nu a fost imun în fața acestei erori. Dl Kissinger a așteptat ca Uniunea Sovietică să acționeze „în spiritul destinderii” înainte, în timpul și la finalul Războiului de Yom Kippur din 1973 - dar aceasta nu a făcut nimic în acest sens. Uniunea Sovietică a acționat însă în concordanță cu propria sa concepție privind interesul național. A sprijinit și încurajat demersurile arabe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
S-a opus soluționării conflictului cât timp arabii câștigau și a îndemnat la imediata încheiere a ostilităților când aceștia pierdeau. A amenințat și s-a pregătit pentru o intervenție militară directă atunci când s-a pus problema sistării ostilităților. Nu „spiritul destinderii” a împiedicat o confruntare militară directă între Statele Unite și Uniunea Sovietică, ci vigilența forțelor strategice americane într-un moment crucial al conflictului. Ceea ce a menținut pacea între Statele Unite și Uniunea Sovietică a fost amenințarea cu forța militară și reacția la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
între Statele Unite și Uniunea Sovietică a fost amenințarea cu forța militară și reacția la această amenințare, așa cum s-a întâmplat și în cazul crizei rachetelor cubaneze din 1962. Doi factori pun la îndoială cele câteva cazuri de reușită reală a destinderii: eșecul, în mare măsură, al negocierilor privind controlul armamentului începute în 1972 și reacția americană la anumite politici interne ale Uniunii Sovietice. Reluarea cursei înarmării nucleare a creat tensiuni care au anulat multe dintre câștigurile limitate prilejuite de destindere. Fiecare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a destinderii: eșecul, în mare măsură, al negocierilor privind controlul armamentului începute în 1972 și reacția americană la anumite politici interne ale Uniunii Sovietice. Reluarea cursei înarmării nucleare a creat tensiuni care au anulat multe dintre câștigurile limitate prilejuite de destindere. Fiecare parte o suspecta pe cealaltă că urmărește să poată da prima lovitura, iar actuala cursă a înarmării adaugă un nou factor de instabilitate în prezenta balanță a terorii; așa cum am văzut, această balanță, și nu destinderea a împiedicat în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
limitate prilejuite de destindere. Fiecare parte o suspecta pe cealaltă că urmărește să poată da prima lovitura, iar actuala cursă a înarmării adaugă un nou factor de instabilitate în prezenta balanță a terorii; așa cum am văzut, această balanță, și nu destinderea a împiedicat în mod real până acum izbucnirea unui război nuclear. Impactul negativ al politicilor interne ale Uniunii Sovietice asupra destinderii reprezintă un alt element evident. Începând cu perioada lui Woodrow Wilson, influența politicilor interne ale unei națiuni (în special
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înarmării adaugă un nou factor de instabilitate în prezenta balanță a terorii; așa cum am văzut, această balanță, și nu destinderea a împiedicat în mod real până acum izbucnirea unui război nuclear. Impactul negativ al politicilor interne ale Uniunii Sovietice asupra destinderii reprezintă un alt element evident. Începând cu perioada lui Woodrow Wilson, influența politicilor interne ale unei națiuni (în special caracterul guvernului său) asupra tipului de politică externă urmărit a constituit o problemă intens dezbătută în Statele Unite. Au fost oferite două
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
avantaj decisiv care să asigure supraviețuirea în detrimentul eliminării celeilalte. Concluzia inevitabilă este că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite care este indispensabilă pentru o balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de îndrumare, dacă nu chiar de coerciție, pentru a îndeplini ordinele guvernului. Mai mult
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și caracterul guvernului sovietic să fie de un interes crucial pentru restul lumii este refuzul său de a fi parte a „sistemului artelor, legilor și obiceiurilor” care constituie forța motrice a balanței puterii și care ar face posibilă o reală destindere. Dacă Uniunea Sovietică ar face parte dintr-un astfel de sistem, preocuparea motivată politic în legătură cu cât de autocratic și despotic este guvernul său nu ar mai fi necesară. Dar atât timp cât Uniunea Sovietică rămâne în afara unui astfel de sistem, în cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de la Kremlin și-ar diminua practicile totalitare actuale, permițând poporului său un minimum de libertate de exprimare și circulație, ar face primul pas către alăturarea la și, într-un anumit sens, recrearea unui sistem care ar reprezenta manifestarea concretă a destinderii și care ar oferi un cadru moral balanței puterii. Astfel, preocuparea permanentă pentru excesele totalitare ale guvernului sovietic nu este o simplă intervenție nejustificată în treburile unei națiuni suverane, rezultat al unui spirit liberal prost înțeles. Nici nu exprimă doar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu exprimă doar o preocupare umanitară și nu servește concilierii opiniei publice interne. În primul rând, ea servește interesului fundamental împărtășit de Statele Unite și Uniunea Sovietică: supraviețuirea într-o epocă nucleară cu ajutorul unei balanțe a puterii viabile și a unei destinderi reale. Filosoful francez Fénelon, din care am citat anterior 10, sfătuindu-l pe nepotul lui Ludovic al XIV-lea, a enumerat diferitele tipuri de posibile balanțe de putere. Analizând avantajele și dezavantajele lor, el spune că cea mai adecvată este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de spațiu verde cu suprafața cuprinsă între 3 și 20 ha, având drept funcție principală asigurarea recreării locuitorilor din raza de deservire, considerată a fi de 1-1,5 km. Moda acestora începe să prolifereze din secolul trecut, profilându-se pe destindere și pe agrement, devenind piesa reprezentativă a spațiilor verzi urbane prin situarea în vecinătea sau la o mică distanță de centrul orașului. În secolul al XIX-lea grădina publică avea o reprezentare predominant peisageră, cu o axă-promenadă reprezentativă. În țara
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
din car tierul Manhattan (New York), cu o suprafață de 340 ha, creat între anii 1858-1870. Se remarcă încă de la început așa numitul “stil european” în amenajarea acestui parc, care este adresat tuturor categoriilor sociale, cu cât mai multe posibilități de destindere (plimbare pe jos, plimbare cu barca, plimbare călare, cu bicicleta, cu rolele, patinaj, locuri de plajă ș.a.). Toate puncte de atracție sunt legate de o rețea de alei de cca. 40 km și sunt dispuse într-o manieră peisageră, pe
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de recreare, pădure de agrement sau parc forestier. F. Negruțiu (1980) aprecia ca impropriu termenul de “agrement” acordat păduriiparc deoarece noțiunea de agrement presupune doar plăcere și distracție, în timp ce termenul “recreare” exprimă activități odihnitoare, de refacere după un efort susținut, destindere, înviorare ș.a Această amenajare se v-a face cu intervenții minime asupra cadrului natural astfel încât amplasarea diferitelor dotări să nu comporte defrișări importante. Se recomandă ca în pădurea-parc să se diferențieze câteva zone: zona de primire și de odihnă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
primire, la liziera pădurii, în mici alveole sau uneori în pădure (pentru un număr mic de mașini). Nu se vor amenaja platforme betonate sau asfaltate iar dacă este posibil cel mai convenabil este sistemul mixt, cu dale îniebate. echipamentele pentru destindere și odihnă activă sunt menționate cabanele, spațiile amenajte pentru campare, fântănile, spațiile pentru depozitarea deșeurilor, platforme speciale pentru picnic și utilizarea focului, cu mese și bănci fixe, terenuri pentru practicarea unor jocuri etc. Echipamentele specializate sunt necesare atunci când pădurea-parc se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
membrii unor grupuri umane, Bales a constatat că aceștia manifestă două tipuri de comportamente: afectiv (subîmpărțite la rândul lor în pozitive și negative) și instrumental (concretizate în întrebările puse și răspunsurile furnizate). Un membru al unui grup poate manifesta solidaritate, destindere, aprobare pasivă față de un altul (sau chiar față de întregul grup) sau, dimpotrivă, dezaprobare, tensiune, antagonism. De asemenea, el poate emite sugestii, opinii și informații sau solicita sugestii, opinii și informații. Pornindu-se de aici, se poate elabora profitul comunicațional-participațional al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
american a descoperit 12 categorii de comportamente ce pot fi manifestate de indivizi. Unele dintre ele țin de domeniul sarcinii (indivizii oferă sugestii, opinii sau informații sau solicită informații, opinii și sugestii), altele de domeniul socioafectiv pozitiv (se manifestă solidaritate, destindere, aprobare) sau de domeniul socioafectiv negativ (manifestări de dezaprobare, tensiuni, agresivitate). În funcție de numărul actelor comportamental-comunicaționale manifestate de un individ în grup, precum și în funcție de calitatea acestora, vom putea deduce în final dacă acel individ este participativ sau nonparticipativ, dacă el creează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și să reacționeze la propunerile părții adverse, au interese clar definite, lucreează sistematic, oferă variante acționale multiple pe care cealaltă parte le cântărește și le reține pe cele mai bune, creează și menține relații bazate pe empatie, echitate, creativitate și destindere, dispune de o vastă experiență care îi permite să evalueze ușor variantele acționale (pentru informații suplimentare, vezi Vasile, 2001, pp. 74-77, 80-81). Unii autori, pentru a crește gradul de atractivitate al tipologiilor stilurilor de conducere, recurg la culori. Kennedy (1998
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
16 caracteristici ale acestuia, iar pentru a stabili specificul și configurația sănătății organizaționale recurge la termenul „organizații autentizotice“, adică organizațiile autentice centrate pe ceea ce este vital, esențial pentru viață. Organizația autentizotică se caracterizează prin: sentimentul apartenenței la comunitate, orientare spre destindere și bună dispoziție; sentimentul însemnătății personale și sociale; un mediu ocrotitor; selectivitate la angajare; sentimentul implicării și împuternicirii; accent pe instruire și dezvoltare; structură ierarhică plată și unități mici; accesibilitatea liderului; răspunderi financiare și operaționale; orientarea spre oameni. Organizațiile autentizotice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
iubiți și apreciați de alții; schimbarea atitudinii și comportamentelor presupune ideea de comunicare, mai ales cea realizată prin intermediul mass media, căreia îi este proprie schimbarea atitudinii și comportamentelor noastre și ale altora; joc și distracții comunicarea înțeleasă ca mijloc de destindere, de a face glume etc. Autorul conchide, arătând că acestea nu sunt singurele scopuri ale comunicării, dar pe acestea le consideră cele mai importante. 2. Tipuri de comunicare Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor, noțiunilor, ideilor, având un conținut informațional
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cărora intervin un număr mic de vorbitori, clasificarea adoptată de Robert Bales vine În continuarea acestei reflecții. Se rețin astfel douăsprezece categorii, care corespund unui număr de trei tipuri de reacții: pozitive, neutre și negative. În primul caz, predomină Înțelegerea, destinderea și solidaritatea. Un al doilea tip de comportament acordă Întâietate orientărilor, evaluărilor sau solicitărilor: indivizii caută să beneficieze de ajutor și sfat, dar pot În același timp să-și exprime propria opinie și să evoce experiența proprie. Cea de-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și poartă doliu, el a răspuns cam așa: „Iaca ! Da ce, eu am murit? Când oi muri, atunci port doliu, până atunci, nu!” Deci Caian în două ipostaze! Minune! Luați « ca spectacol », pentru că realmente « sunt de toată comedia », este o destindere « fantastică » să-i asculți și să i privești cum « viermuiesc » prin bănci și pe sub bănci. De-ar ști ei că sunt « eroii » acestor pagini pentru a ne înveseli?! Ce mai faceți? Unde ați petrecut Paștele?... Mi-e atât de dor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
noastre mai mult decât amicale, ca să-mi mai comunice o delicatețe de inimă bună... „Iubirea noastră, iubirea adevărată, a fost motorul căsniciei noastre, liantul care a făcut-o solidă și de nedesfăcut, îmi spunea adesea profesorul în clipele noastre de destindere și amintiri care ni le transmiteam la telefon cel puțin de 2-3 ori în fiecare săptămână. Iubirea, sublinia el, la atâția ani de la plecarea celei care îi fusese dragă, ca să-mi alin propriile răni mult mai proaspete și să-mi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-l vedea 12 zile, noapte și zi cu perfuzii, nemișcat, dopat de „n” medicamente, cu surprizele evoluției bolii n-a fost ușor. Dumnezeu, numai cerul ne-a ajutat. Sunt multe de povestit. Acum, repaus total, lipsă de emoții, de stres, destindere totală, medicamente, mâncare de regim fără sare, mișcare bine orânduită... Le trece cu voință pe toate, pentru că dânsul este echilibrat. Ne întrebăm cum de într-o zi chiar calmă de decembrie a venit surpriza? O durere în piept, am chemat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din țară. În locul său au rămas la conducere Grigore Baciu, pentru organizațiile din provincie și locotenent-comandor (r) Petre Lăzărescu pentru nucleele din Capitală, însă cu misiunea de a menține unitatea mișcării. Ulterior, Alexandru Constant a început să acționeze în direcția destinderii relațiilor cu autoritățile, fapt care a pus în pericol coagularea mișcării. Grigore Baciu, care nu era de acord cu această politică, a reacționat și a reușit să se impună ca șef unic, însă a intrat în divergențe cu ceilalți lideri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]