7,540 matches
-
și scopul analizei. Se obține astfel un model conceptual corespunzător nivelului al doilea de rezoluție. Practica a arătat că un model conceptual este bine definit de circa 10-12 activități și, respectiv, de cel mult 80 de subactivități, în funcție de gradul de detaliere propus de analist. Direcția în care se dezvoltă modelul conceptual depinde de situația existentă (natura problemelor) și de răspunsurile primite la astfel de întrebări. Întrebările sunt adresate direct (interviu) sau indirect (chestionar) managerilor și responsabililor de activități și pot fi
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sistemul și cum acționează componentele sale în diferite alternative de funcționare a sistemului. Spre exemplu, dacă analistul stabilește ca răspuns la întrebarea „ce face sistemul” că agentul economic dorește să investească o sumă de bani, identificarea și selectarea alternativelor precum și detalierea pe diferite niveluri a activităților în subactivități se fac răspunzând la un set de întrebări „cum?” (figura 2.9). Aceste întrebări pot să apară doar la același nivel de rezoluție a modelului conceptual și sunt introduse ca o restricție la
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
reușitelor, a avantajelor și a oportunităților care trebuie extinse și valorificate, cât și a dificultăților și a punctelor vulnerabile a căror acțiune trebuie diminuată sau eliminată, prin elaborarea de politici și luarea unor măsuri corespunzătoare. Analiza-diagnostic poate avea niveluri de detaliere și obiective diferite și se poate referi la perioade de timp scurte, medii sau lungi. După sfera de cuprindere pe care o abordează, analiza-diagnostic poate fi generală, atunci când se are în vedere sistemul sau unitatea economico-socială în ansamblu, și parțială
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
resursă, cu un impact ecologic cât mai redus. Autorii au scos în evidență necesitatea gestionării unei resurse și după ce investiția de valorificare a acesteia și-a încheiat ciclul productiv (postinvestiție), atâta timp cât externalitățile negative se manifestă. A doua preocupare a fost detalierea noțiunii de negentropie (reacție la acumulările entropice) până la nivelul la care aceasta (suportul fiind resursa umană) să devină alternativă la resursele naturale, punându-se în valoare spiritul inovator, talentul, inteligența umană. Câteva exemple practice, în partea finală a lucrării (exploatarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în economia României, bazate în special pe deșeuri agricole; - culturi rapid crescătoare cu valoare energetică mare - combustibili pentru încălzirea locuințelor - alternativă la lemnul cu altă destinație; - proiecte de eventuale creșteri industriale organizate în apropierea principalelor zone care conțin resurse minerale; - detalierea programului complex, etapizat, de împroprietărire a oamenilor săraci cu teren arabil din proprietatea statului; - scheme tehnologice tip pentru filierele de valorificare a produselor agricole (anexa 2); - perspectivele demografice ale României următorilor 50-100 de ani și măsuri proactive; - identificarea și punerea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de credibilitate și devine fundalul pe care este operată strategia, dar, până la această etapă, strategii pun în evidență seturi de argumente pentru a diferenția scenariile și a ușura selecția sau opțiunea pentru unul dintre ele, pe care să se desfășoare detalierea strategiei conform logicii din figura 5, și anume: factori pozitivi, stimulente, restricții, eforturile necesare realizării obiectivelor și efectele scontate. Factori pozitivi, stimulente. Sunt certitudinile, factorii de stabilitate evidențiați în fiecare scenariu, tabloul factorilor de risc și gestiunea posibilă a acestora
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
luate în vederea realizării obiectivelor strategice și politicilor respective, proces continuu, impus de adaptarea la condițiile concrete și modificările în conjuncturile interne sau externe sistemului economic considerat (caseta 31). Caseta 31. Caracterizarea programului și măsurilor Programe: - etapa între tactică și execuție; - detalierea politicilor pe activitățile esențiale pentru realizarea obiectivelor; - activități subordonate unui numitor comun; - asamblare în cadrul politicii; - identificarea riscurilor potențiale, a situațiilor de urgență; - evaluarea continuă a realizărilor comparativ cu obiectivele preconizate. Măsuri: - etapa finală, executarea unui obiectiv; - activitate, acțiune bine delimitată
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în revistă întregul domeniu vizat. O soluție foarte practică pentru o bună organizare a activităților în clasa de elevi este Regulamentul de Ordine Interioară, care prevede obligațiile instituționale și personale ale membrilor acestei interacțiuni manageriale, disciplina, recompensele și sancțiunile, precum și detalierea, până la cele mai mici amănunte, a responsabilităților, a formelor de activitate, a timpului. Pentru echilibrarea optimă a procesului de conducere, în structura actului de organizare, un rol important joacă formularea clară a obiectivelor și motivarea elevilor. Cele mai importante principii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unor organisme, instituții politice, administrative, științifice etc. c. Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu un pronunțat caracter descriptiv. Ele nu numai că nu au ambiții explicative, dar, adeseori, însăși descrierea fenomenelor este realizată doar în linii foarte generale, fără detalieri și particularizări. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și clar structurate și pe eșantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter general urmărite. e. Sondajele de opinie se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prezentare a rezultatelor. Pe scurt, în etapa preliminară a unei cercetări se pun la punct aspectele teoretice ale acesteia, apoi cele metodologice și, în fine, cele ce țin de organizarea și desfășurarea efectivă a investigației empirice. Fără a intra în detalierea tuturor acestor chestiuni, ne propunem o trecere în revistă a lor, în ordinea menționată, cu o tratare foarte inegală, pentru motivul că, pe de o parte, anumite lucruri sunt evidente și nu merită insistat prea mult asupra lor, impunându-se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
constrângeri exterioare (instituționale sau de altă natură), așa încât ea nu derivă în chip natural din preocupările sale științifice anterioare, venind deci ca o prelungire a acestora în scopul testării unor ipoteze cu rol explicativ pentru fenomenele anterior cercetate sau al detalierii unor cunoștințe descriptive deja utilizate. Sociologul este deseori chemat să răspundă solicitărilor din partea unor beneficiari ce-i pun în față o problemă descrisă în limbajul curent și în termeni foarte puțin preciși. Așa se face că prima lui sarcină este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
doar dacă el se manifestă în forme diferite. 3. În al treilea rând, din inspecția vizuală a frecvențelor va rezulta necesitatea comasării (reunirii) unor variante de răspuns la care frecvențele sunt prea mici, deci ideea de a reduce nivelul de detaliere a informației. Se constată frecvent că, din dorința de a nu scăpa anumite forme de răspuns sau de a pretinde oamenilor să-și expună cât mai nuanțat părerile, scalele folosite sunt mai fine decât era necesar; aceeași operație de restrângere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceeași clasă? Răspunsul la aceste întrebări nu este univoc. În analiza rezultatelor unei cercetări intrevine - am amintit deja - un amestec de considerații teoretice, logice și constatări empirice care, în funcție și de obiectivele cercetării (în primul rând, în funcție de necesitățile de detaliere a situațiilor sau de precizie a predicțiilor), conduc la un anumit număr de clase, deci impun realizarea unor regrupări mai ample sau mai reduse. Câteva elemente de reper există totuși: a. Între cele m combinații, cel mai adesea, există câteva
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de unde rezultă că este nevoie de o prezentare suficient de clară și detaliată a ei (eventual într-o anexă la raport). Prezentarea concluziilor. Indiferent de natura raportului de cercetare, concluziile trebuie prezentate în mod clar și precis, doar gradul de detaliere fiind în funcție de destinația raportului. O prezentare a concluziilor poate fi considerată clară dacă un cititor cu formație medie este capabil să le înțeleagă. Nu de puține ori sociologii folosesc un limbaj pretențios, care poate ascunde slăbiciunile de conținut. Interpretarea rezultatelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apreciază competența dobândită de fiecare elev? Răspuns: Profesorul elaborează instrumentele de evaluare pentru fiecare obiectiv. Mezoproiectul sau proiectarea unei unități didactice Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape, înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice atingerii obiectivelor de referință. Proiectarea unei unități de învățare se recomandă a fi făcută ținând seama de următoarele: centrarea demersului pe competențe / obiective (nu pe conținuturi); implicarea în proiectare a următorilor factori și competențe / obiective
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
clinice din țară (ex.: utilizarea constructului de "nevroză"), lucru care poate facilita inserția absolvenților psihologi în sistemul de sănătate din țară. Accentul cade mai ales pe descrierea tulburărilor clinice și exemplificarea lor, dar, în cazul celor mai frecvente, și pe detalierea mecanismelor etiopatogenetice, inclusiv pe menționarea strategiilor de tratament. În urma parcurgerii informațiilor prezentate în cadrul acestei lucrări se poate observa clar că psihologia clinică nu este un receptor pasiv care aplică descoperirile din cercetarea fundamentală din psihologie, ci are propria cercetare fundamentală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
risc și un grad de nesiguranță destul de scăzute, iar inovațiile care apar din acestea au cea mai scurtă perioadă de timp între începutul unei întreprinderi și rezultatele sale, fie că sunt un succes, fie că sunt un eșec. Fără pretenția detalierii excesive, o analiză a celor șapte surse poate releva caracteristicile definitorii ale fiecăreia. 1) Neprevăzutul: succesul neprevăzut, eșecul neprevăzut, evenimentul neașteptat din exterior Nici o altă zonă nu oferă ocazii mai bogate de inovații de succes decât succesul neașteptat! În nici o
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
modelează felul în care încercăm și îl conducem. Gradul de înțelegere s-a modificat semnificativ de-a lungul timpului. În ceea ce privește modalitatea de structurare și sistematizare a procesului de inovare, s-au elaborat o diversitate de modele, al căror grad de detaliere diferă în funcție de perspectivele de abordare și obiectivele urmărite. Modelele precoce (atât explicite, cât și, mai important, modelele mentale implicite, prin intermediul cărora oamenii au condus procesul) constau în aceea că procesul inovării este privit ca o secvență liniară de activități funcționale
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
a activităților și a proiectului; optimizarea alocării resurselor. Descrierea proiectului presupune parcurgerea următoarelor etape: stabilirea precisă a scopului proiectului, precum și identificarea activităților necesare pentru realizarea acestuia (activități cu o durată mai mare de 3% din durata de realizare a proiectului); detalierea activităților în sarcini manageriale care pot fi urmărite, coordonate și pot deveni scopuri secundare ale activității; stabilirea secvențialității și a dependenței dintre activități; stabilirea momentelor de început și de sfârșit, precum și a duratei fiecărei activități; prezentarea unei viziuni de ansamblu
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
fie un proces continuu, cuprinzând periodic reevaluări majore ale informațiilor referitoare la proiect, oferind totodată posibilitatea de a opri, pe baza unor informații suplimentare, în orice moment derularea acestuia. În funcție de disponibilitatea și acuratețea informațiilor referitoare la proiect, de gradul de detaliere și de momentul elaborării, demersul evaluării unui proiect de inovare poate fi structurat în trei etape principale: evaluarea în etapa de elaborare a variantelor proiectului de inovare; evaluarea pe parcursul derulării proiectului; evaluarea la încheierea derulării proiectului. În etapa de elaborare
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Auditul intern trebuie să supravegheze și să evalueze eficacitatea acestui sistem. Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic și comparate cu realitatea practică. Identificarea obiectelor auditabile se realizează în trei etape: a) detalierea fiecărei activități în operații succesive, descriind procesul de la realizarea acestei activități până la înregistrarea ei (circuitul auditului); b) definirea pentru fiecare operațiune în parte a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice și al
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
un fel de note de călătorie, semnate, probabil, în majoritate, de elevi preznți la evenimente: vizita olimpicilor români în Belgia - 24-28 ianuarie, 2004, de George Robert Butunoi, “Jurnalul de excursie la Iași”, de Oana Vârlan, SilviaNicoleta Dulgheru, cu opriri și detalieri de la Planetariu, Observatorul Astronomic - unde au rămas cu impresia unui muzeu părăsit și care, dacă ar fi mutat la Bârlad, pe “Dealul Morilor”, ar deveni, sigur, și o sursă de bani de pe urma lui, printr-o mai bună organizare a activității
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un al doilea criteriu, de natură psihologică, privitor la nivelul de dezvoltare a capacităților mentale. Structurarea pe orizontală a sistemului de Învățământ se face În concordanță cu diviziunea socială și profesională a muncii orientată ferm și permanent către diferențiere și detaliere. În structura profesiilor apar mereu noi poziții sau deschideri, fie prin diversificarea celor existente și mai cuprinzătoare, fie prin introducerea unora complet noi, inexistente În prealabil. În funcție de natura muncii se constituie tipuri de profesii. Acestea se diferențiază după conținutul pregătirii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
perioadă de timp; finalizată prin evaluare Realizarea unei unități de Învățare presupune un demers didactic proiectat pe fiecare disciplină În parte. Metodologia de proiectare a unei unități de Învățare constă Într-o succesiune de etape, Înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, În vederea atingerii obiectivelor de referință. Etapele proiectării sunt aceleași, oricare ar fi unitate de proiectare vizată. Proiectarea unei unități de Învățare se recomandă a fi făcută ținând seama de următoarele aspecte: centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe conținuturi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Și primul reper al "politicii externe" era destul de neobișnuit, fiind vorba de realizarea acordului de la Overchelăuți (4 aprilie 1459), prin care Ștefan acceptă suzeranitatea Poloniei și cedarea Hotinului 109 "care se va dovedi temporară". Evenimentele au inundat paginile manualului, cu detalieri prolixe ale situației contemporanilor și vecinilor implicați în cele petrecute de-a lungul anilor 1462, 1465, 1467. Cucerirea Chiliei a fost descrisă după o sursă interesantă dar nespecificată, pe care o putem însă găsi în expunerea scrupuloasă a monografiei lui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]