6,621 matches
-
insuccesul etc. Modalitatea principală prin care se formează reglarea psihică este învățarea. Firește, controlul și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Atitudinile variază în direcție și intensitate pe o linie continuă care merge de la pozitiv, prin neutru, la negativ comună și stărilor afective. Acesta înseamnă că atitudinile sunt bipolare. Persoana care are o atitudine determinantă poate avea față de obiect o reacție favorabilă sau nefavorabilă, pozitivă sau negativă. Acesta indică în mod clar bipolaritatea ca una din caracteristicile atitudinii. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT. sfîrșit [end]. Întîmplarea finală dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE. Sfîrșitul urmează, dar nu este urmat de alte întîmplări și deschide o stare de stabilitate (relativă). ¶Cercetătorii NARAȚIUNII au arătat că sfîrșitul ocupă o poziție determinantă din pricina luminii pe care o aruncă (sau o poate arunca) asupra înțelesului evenimentelor care au dus spre el. Sfîrșitul funcționează ca o condiție (parțială), ca o forță magnetică, ca principiu organizator al narațiunii: citirea (procesarea) unei narațiuni este, între alte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
internaționale”. Iar celălalt „nemuritor” ieșean, truditor în viață în același perimetru profesional (și, în parte, tematic) al istoriei moderne românești, în care și-a plasat opera Leonid Boicu, profesorul Gheorghe Platon, afirma „fără nici o rezervă” că lucrările acestuia „reprezintă contribuții determinante la progresul științei istorice. Studiile privind dezvoltarea economică și socială, aparținând începutului de drum și, mai apoi, cele consacrate <istoriei> relațiilor internaționale sunt adevărate modele, excelând prin informare exhaustivă, prin integrare perfectă în realul istoric, cu obiectivitate, capacitate de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și că simplificările partizanale sau hagiografice blochează, îndeobște, accesul la adevăr. Dar, repudiind asemenea atitudini, istoricul nu înțelege să se plaseze pe opusul lor extrem, „nerezonabil și frizînd impietatea”, atribuind, de pildă, împrejurărilor internaționale și câtorva mari puteri europene rolul determinant în „triumful cauzelor naționale”. Influența condițiilor politice externe asupra luptei românilor pentru formarea statului național unitar - precizează, ori de câte ori se impune, analistul - n-a fost niciodată negată, ci dimpotrivă. Numai că, istoriografia română, ca și unii istorici străini (precum T. W
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suferit pe tărâmul economic și politic au silit-o să bată în retragere. În acceptarea de către Moldova a introducerii telegrafiei în condițiile mai sus arătate - care nu puteau fi ocolite, dată fiind situația în care se afla țara noastră - rolul determinant l-au avut interesele de ordin comercial ale păturilor sociale interesate activ în schimbul de mărfuri. Contribuția lor bănească la efectuarea lucrărilor a fost hotărâtoare. Activitatea practică, precum și finanțarea lucrărilor au aparținut moldovenilor. Sarcina cea mai grea a revenit însă clăcașilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producției de tip meșteșugăresc, este metalurgia. În acea epocă, metalurgia a continuat să se dezvolte atât din punctul de vedere al volumului de lucrări, cât și din punct de vedere al specializării. Acest progres a avut loc în împrejurări obiective determinante, când dezvoltarea forțelor de producție și extinderea pe o scară mai largă a utilizării fierului în agricultură (unelte de muncă), industrie, construcții etc., au provocat cereri sporite de fier prelucrat. Cu toate acestea, metalurgia n-a atins nici pe departe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele nu există decât prin ei”, reluată recent de americanul Stephenson, a fost larg răspândită. Istoricii marxiști explică apariția și dezvoltarea orașelor în strânsă legătură cu dezvoltarea forțelor de producție și cu procesul separării meșteșugului de economia-sătească, acordând un rol determinant meșteșugarilor. Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și dezvoltare a orașului: adâncirea diviziunii sociale a muncii, care a dus la desprinderea meșteșugarilor de economia sătească, la întemeierea de către aceștia din urmă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care ei au jucat un rol important. Abordată în istoriografia veche românească numai sub aspect juridic sau politic, edilitar sau urbanistic, istoria orașului de pe teritoriul patriei noastre a fost înfățișată într-un cadru strâmt, în care analiza factorilor esențiali și determinanți ai dezvoltării vieții urbane nu și-au găsit locul cuvenit. Cei mai mulți dintre istorici, sociologi și economiști nu au văzut în dezvoltarea forțelor de producție elementul determinant al transformărilor prin care a trecut orașul, nu au sesizat prefacerile și evoluția categoriilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastre a fost înfățișată într-un cadru strâmt, în care analiza factorilor esențiali și determinanți ai dezvoltării vieții urbane nu și-au găsit locul cuvenit. Cei mai mulți dintre istorici, sociologi și economiști nu au văzut în dezvoltarea forțelor de producție elementul determinant al transformărilor prin care a trecut orașul, nu au sesizat prefacerile și evoluția categoriilor sociale specific orășenești, care au oferit orașului acea forță materială și spirituală care l-au situat mai presus de sat și i-au dat rolul conducător
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
metodologiei și al concreteței. De pildă, J.-B. Duroselle și Pierre Renouvin. Acesta din urmă era convins că tradiționala istorie a diplomației era depășită, pentru că acorda prioritate relațiilor dintre guverne, capriciilor și accidentelor care le însoțeau, atribuia personalităților un rol determinant, aruncându-l pe istoric în prizonieratul opticii cancelariilor. Or, accentul trebuie să cadă pe raporturile între popoare și nu pe cele între guverne, studiul să fie aplicat societăților umane sub aspect material și spiritual, „proiecția” să prindă mediul geografic, structurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mulți istorici contemporani, definesc chestiunea orientală ca fiind în esență un proces al dislocării Imperiului Otoman, al emancipării popoarelor subjugate și al intervenției politico-militare a marilor Puteri interesate în despuierea “omului bolnav”. Este adevărat că Andrei Oțetea considera că factorii determinanți ai chestiunii orientale „trebuie căutați în decăderea Imperiului Otoman și în rivalitatea marilor puteri”, ceea ce ar însemna că el excludea din definirea esenței chestiunii orientale unul din aspectele fundamentale, adică lupta popoarelor pentru emancipare națională. Dar, în cuprinsul studiului amintit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timp istoric, pentru că, evident, și istoria universală se desfășoară „diferențiat în timp și spațiu, cuprinzând întreaga evoluție politică, economică, socială și teritorială”. 2. Explicația nu numai a începuturilor chestiunii orientale, ci și a esenței ei prin factorul religios, ca factor determinant, a fost dată mai ales de teologi. Lor li s-au raliat și unii istorici. Am putea cita ca exemplu chiar pe T. G. Djuvara, care atribuia urii rolul principal în elaborarea numeroaselor proiecte de soluționare a crizei orientale prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
europene au avut interese proprii, adeseori contradictorii. Este adevărat că musulmanii, potrivit Coranului, îi puneau pe “necredincioși”, adică pe creștini, în afara legii, ceea ce-a condus la o stare conflictuală. Totuși, factorul acesta religios a rămas numai aparent un factor determinant al chestiunii orientale, deoarece prin capitulații raporturile au fost reglementate, deși n-au lipsit nici abuzurile și nici conflictele. Cruciadele au jucat un rol pasager în conflictele dintre Orient și Occident, iar mai târziu acestea s-au stins cu totul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, marile puteri au uzat în chestiunea orientală și de factorul religios, în sud-estul Europei ortodoxia fiind invocată ca o armă împotriva dușmanului „păgân” și neconvertibil. Religia, am adăuga noi, a fost, este adevărat, o puternică armă ideologică, nu însă determinantă, atâta vreme cât în spatele ei se ascundeau țeluri materiale, pământene. De exemplu, Ludovic al XIV-lea persecuta protestanții din Franța, dar îi sprijinea pe cei din Ungaria (răscoala din 1703-1711 a curuților, conduși de Francisc al II-lea Rakoczi, împotriva Austriei catolice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stăpânirii turcești. Concluzia la care au ajuns istoricii noștri este aceea că Rusia a jucat un rol important în eliberarea popoarelor, dar numai de sub jugul Porții și în interesul politicii țariste. Așadar, factorul religios nu poate fi considerat ca fiind determinant în stabilirea începuturilor chestiunii orientale, ceea ce nu înseamnă că el ar trebui eliminat din cunoașterea evoluției acestei mari și importante probleme. 3. Nu puțini istorici au tras un semn de egalitate între căderea Constantinopolului (1453), adică a Bizanțului ca formă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a numeroase lucrări consacrate unor probleme de economie, drept constituțional, finanțe, statistică, studii privitoare la socialismul și comunismul utopic francez ș. a. Originea concepției sale filozofice, un amestec eclectic de idealism și materialism, se află în sistemul lui Hegel. Ca factori determinanți ai dezvoltării societății el consideră trei elemente: personalitatea, proprietatea și statul. L. von Stein nu neagă că societatea se împarte în posedanți și neposedanți, dar această antiteză își găsește, după părerea sa, sinteza, unitatea, în stat. El predică o înțelegere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ignoră marile Puteri protectoare, ca o condiție ce ține de supraviețuire fără să se lipsească de puncte de sprijin dictate de vecinătăți organice slăbite sau de oportunitate. Marile Puteri sunt stăpânite de o altă optică, cea a forței, a relațiilor determinante și, în consecință, a influenței cultivată în forme care acoperă o largă gamă, de la condescendență, la presiuni și amenințare. Puterile europene s-au versat într-o școală abilă și insidioasă a combinațiilor și artificiilor diplomației tradiționale, menită să prezideze și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
extern ca determinant, a făcut întotdeauna o legătură între politica internă și cea externă ca o continuare a celei dintâi, dar această legătură nu a fost clar definită niciodată de Iorga și nici nu putea s-o facă de vreme ce factorul determinant al dezvoltării interne și natura de clasă a statelor rămâneau pentru el niște elemente printre multe altele. Așa se explică de ce în întreaga operă, uriașă, a lui Iorga vom găsi politica externă a României determinată când de așezarea geografică, când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă cu totul naturale, ca produse ale evoluției cunoștințelor sale și, în consecință, a opiniilor. Unora dintre contradicții trebuie să li se dea o altă explicație, și anume: lipsa unei concepții clare asupra dezvoltării societății, asupra rolului diferențiat al factorilor determinanți sau numai înrâuritori. Iată, de pildă, o contradicție flagrantă în cursul aceleiași lucrări: „Desigur - scria N. Iorga în 1915 - e foarte greșit a se înfățișa Unirea Principatelor ca rezultatul unui concurs favorabil de împrejurări exterioare... Dacă ar fi fost rezultatul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin prisma intereselor desăvârșirii unității de stat. În al treilea rând, cu toată însemnătatea pe care Iorga a acordat-o relațiilor internaționale, el n-a acceptat în general - în ciuda unor contraziceri - ideea potrivit căreia factorul extern ar juca un rol determinant. Dacă pentru unii istorici străini, România modernă era rezultatul unui joc de interese ale marilor puteri („Românie a Congresului”), N. Iorga a spulberat - cum observa un istoric - această falsă imagine, legând istoria de poporul care a făurit-o în decurs
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
printr-o politică de forță expansionistă, feudalo-militară-colonialistă. Nu am dori să încheiem aceste considerații înainte de a ne referi pe scurt asupra aceluia care deținea decizia finală în politica externă a Rusiei: țarul Nicolae I. El a fost factorul fundamental și determinant al naturii și direcțiilor politicii externe ruse, din al căror cadru major, dat de structura societății, el nu a ieșit. Nicolae I era, cum singur îi plăcea să se numească, primul moșier al Rusiei. Aceasta a fost și clasa pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aerobă ar crește la sportivii antrenați, comparativ cu cei neantrenați, datorită îmbunătățirii condițiilor de schimb la nivel tisular (deschiderea unui număr mai mare de capilare). Consumul maxim de oxigen are la bază, conform literaturii de specialitate, două grupe de factori determinanți: factorii dimensionali - mărimea organelor care compun sistemul de transport (mărimea plămânilor, mărimea spațiului capilar, a inimii, etc.). Toate aceste organe, care compun sistemul de transport, suferă modificări dimensionale în urma efectuării unor eforturi de lungă durată și sistematice; capacitățile funcționale ale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
implicate în pregătirea și desfășurarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, credem că nu trebuie pierdut din vedere felul în care respectiva structură instituțională s-a poziționat în raport de mediul politic intern. Prin însuși caracterul politic al deciziei determinante, referitoare la negocierile de aderare, 61 această relație necesită câteva precizări. În cazul României, Delegația Națională avea consultări regulate cu partidele politice parlamentare, în faza definitivării fiecărui document de poziție, Comisia Parlamentară de Integrare Europeană și comisiile sectoriale erau informate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pașnică și în concordanță cu natura și menirea speciei umane"95. Pentru Pufendorf "legea naturală fundamentală vine, ca și la Grotius, ca o contrapondere la inadecvarea noastră naturală, la existența socială de care avem nevoie în mod natural. (...) Descoperirea lucrurilor determinante pentru atitudinea sociabilă presupune o investigație empirică. Deprinderea de a ne abține de a-i răni pe ceilalți este în mod evident o condiție necesară a unei atitudini sociabile. Însă aceasta nu este de ajuns. Atitudinea sociabilă este întărită atunci când
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]