1,762 matches
-
fie în același timp prudent. [...] În asemenea condiții, filosofia sa nu poate fi decât voluntaristă. El crede că totul e posibil, e optimist în încrederea pe care o acordă forțelor sale, crede în libertate, mai mult, în liber-arbitru, pentru că rezistența determinismului orb o învinge cu puterea înțelepciunii sale; forțează evenimentele prin voința sa de triumf. Individualismul e, fără îndoială, idealul său ultim. Psihologia orientalului e exact contrară. Ea se reduce, de obicei, la o resemnare pasivă. Dacă occidentalul se impune mediului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dualismului mecanicism vs vitalism. Vechea împărțire a lumii în teritoriul inanimatului (al fiziciiă și în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul a dobândit un rol de intermediar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vietăți” „trăiesc” în lumea virtuală în conformitate cu legile programării care stabilesc condițiile inițiale ale acestei lumi și conform legilor care le guvernează evoluția, deși se deschid în mod permanent spre mutații. Se remarcă faptul că aceste legi nu urmează tiparul unui determinism fad, ci relevă stranietatea imprevizibilului sau mai degrabă a unui amestec nefamiliar de previzibil și imprevizibil. Artiști ai domeniului, de la Tom Ray sau Christa Sommerer și Laurent Mignonneau la Karl Sims dovedesc acest lucru cu prisosință. Spre exemplu, simulatorul de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
domeniile vieții. Acestea nu mai operează o dihotomie ontologică și epistemologică între mecanicism și vitalism, ci dimpotrivă, amestecă perspectivele medicale asupra genelor umane cu interesele controlului asupra societății și pieței, problemele etice cu criteriile estetice. Astfel, declinul conceptelor de mecanism, determinism și reductivism coincide cu revirimentul noțiunilor de organicitate artificială, societate în rețea, democrație digitală etc. Viziunea cibernetică nu se infiltrează doar în structurarea ADN-ului uman sau în patternurile autoorganizaționale ale vieții și inteligenței artificiale (ca demonstrare a coincidenței dintre
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai mare de împuternicire pentru indivizi și pentru specia umană, cât și manifestarea unei puteri manipulatoare. Dacă, în principiu, se mijlocesc maleabilități reversibile și permutări corporal-identitare multiple, în practică, modificările umanului, pot fi ireversibile și fatale pentru umanitate. Înlocuind adesea determinismul organic sau genetic cu un determinism tehnologic al inevitabilului, medicalizarea vieții și asistarea în laborator a reproducerii (de la fertilizarea in vitro la clonareă sunt procese ambivalente, care vin în sprijinul umanului dar sunt și dovezi ale alterării genetice și identitare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și pentru specia umană, cât și manifestarea unei puteri manipulatoare. Dacă, în principiu, se mijlocesc maleabilități reversibile și permutări corporal-identitare multiple, în practică, modificările umanului, pot fi ireversibile și fatale pentru umanitate. Înlocuind adesea determinismul organic sau genetic cu un determinism tehnologic al inevitabilului, medicalizarea vieții și asistarea în laborator a reproducerii (de la fertilizarea in vitro la clonareă sunt procese ambivalente, care vin în sprijinul umanului dar sunt și dovezi ale alterării genetice și identitare operate de știința vieții. Accepția antropotehnologică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de gender, culoarea pielii sau vârsta, ocupația sau diverse orientări sociale și politice, construindu-și propriul avatar (vezi pentru exemplificare Bell, 2001Ă. De asemenea, există tendințe de egalare a identității cu posibilitatea metamorfozei și cu adoptarea imaginilor vedetelor media, dincolo de determinismele biologice sau familiale, dincolo de experiențele trecutului și ale copilăriei (marcând, așadar, ruptura de modelul psihologiei lui Freudă. În locul căutării „adevăratului” eu și al unui tipar ierarhic și raționalizat de gândire și de percepție, intervine o continuă căutare a modelelor alternative
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a se delimita de abordarea unitară, solitară a minții sau a conștiinței: „cybercepția nu este atât de mult o nouă facultate, cât o facultate revizuită. Este o redescoperire a noastră înșine, după risipa umană și pierderea Erei Rațiunii, erei certitudinii, determinismului și valorilor absolute” (Ascott, 1995, p. 39Ă. În ultimă instanță, britanicul neglijează să se refere la aspectul ontologic al corpului, făcând speculații doar asupra epistemologiei acestuia, precum percepția multiplicității punctelor de vedere, relativitatea cunoașterii și impermanența percepției. Previzionând arhitectura secolului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
opereze într-un singur sistem (Hayles, 1999, p. 2Ă. Autoarea contestă caracterul decorporalizat și dematerializat al cyborgului din cadrul relației postumanului cu teoria informației, în timp ce ia distanță față de textele ciberneticienilor. Această contestare a inevitabilității destrupării informației merge în paralel cu combaterea determinismului corpului uman conceput strict ca structură informațională abstractă. Cercetătoarea se exprimă împotriva descarnării și a dematerializării, procese care operează ca abstractizare a încorporării. În trecerea de la uman la postuman, materialitatea este conservată, astfel că umanul și postumanul coexistă în cadrul acestei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și între „mașinile viziunii” și virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile. Aceste ființe intermediare refuză o interpretare dialectică și o ierarhizare spinoasă, ieșind din tiparul limbajului binar al determinismului biologic sau al tehnologiilor computaționale. Deși sunt, în principiu, universale, alcătuite din același tip de „materie” (sau globale, în perspectiva principiilor rețeleiă, se singularizează prin modalitatea diferențială prin care se asamblează și intră în fluxuri existențiale, adesea în mod imprevizibil
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a-i demonta miturile și prejudecățile de gen. Astfel, își apropriază noile tehnologii informațional-comunicaționale pentru a le transforma în arme discursive și în experiențe (interăactive. Pentru orientările cyberfeministe, utilizarea tehnologiilor nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care se admit în continuare ipostazierile masculine și feminine și se face apel la cybercultura destrupării și la transcendentalism cyberspațial simultan cu recursul la obsesia corporalității, inclusiv cibernetizate, la categoriile fizice și psihologice ale sexualității și ale dorinței senzorial-viscerale. Determinismul biologic (binară al genului masculin și feminin pare a fi înlocuit de un nou determinism, unul tehnocultural, care propune apariția unui al treilea gen: genul neutru al cyborgului (fie în sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cybercultura destrupării și la transcendentalism cyberspațial simultan cu recursul la obsesia corporalității, inclusiv cibernetizate, la categoriile fizice și psihologice ale sexualității și ale dorinței senzorial-viscerale. Determinismul biologic (binară al genului masculin și feminin pare a fi înlocuit de un nou determinism, unul tehnocultural, care propune apariția unui al treilea gen: genul neutru al cyborgului (fie în sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen, fie în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întâlnirea dintre existența fizică, spațiul tehnologic, reprezentările cultural-artistice și rezistențele social-ideologice. Dacă abordarea unei perspective strict fenomenologice este improprie aplicării la spațiul informațional-comunicațional, o perspectivă strict mecanologică este la fel de restrictivă. O altă concluzie este că atât discursurile utopice care celebrează determinismul tehnologic, cât și teoriile constructelor sociale și culturale trebuie filtrate printr-o critică pragmatică și realistă, însă moderată și echilibrată. În timp ce astfel de teorii îmbrățișează progresul tehnologic ca o îmbunătățire inevitabilă a vieții umane și transformă orice corporealitate într-un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dat seama, la citirea textului produs, că nu eram destul de copți pentru un astfel de proiect. Hotărând atunci să lucrăm altfel și să renunțăm la ideea unui text care ar ține prea mult cont de oamenii de știință și de determinismul biologic, am început să ne gîndim la sensul cuvintelor folosite. Așadar, cîteva sedințe au fost consacrate stabilirii unui glosar, care să permită distingerea sensului de atribuit unor cuvinte-cheie, precum libertate, determinism, eteronomie, sistem, structură. Ne informam unii pe ceilalți despre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prea mult cont de oamenii de știință și de determinismul biologic, am început să ne gîndim la sensul cuvintelor folosite. Așadar, cîteva sedințe au fost consacrate stabilirii unui glosar, care să permită distingerea sensului de atribuit unor cuvinte-cheie, precum libertate, determinism, eteronomie, sistem, structură. Ne informam unii pe ceilalți despre cunoștințele și despre preocupările noastre. Această perioadă a fost una de o extraordinară fecunditate pentru toți participanții. Căutînd să inventăm o nouă metodologie, eram dornici de contacte, dor-nici de a cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
patru proprietăți ale ființei vii: teleonomia, impli-cînd ideea unei activități orientate ființa vie e înzestrată cu un proiect care, pentru Monod, e cel al conservării și multiplicării speciei; morfogenetica internă, legată în mod esențial de interacțiunile interne "programate" printr-un determinism autonom, constituit printr-o cantitate considerabilă de informații; sursa acestora e reprezentată de invariantul biologic, gena; cantitatea de in-formații e întotdeauna superioară celei a structurilor nevii. Monod descria ființele vii ca pe niște mașini chimice dotate cu un sistem cibernetic
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dat să ascultăm bucăți muzicale, subliniind nașterea melodiilor din ordinea și dezordinea notelor. Era interesat de muzica nouă, de rolul restricțiilor din sistemele muzicale ortodoxe în apariția noului. O percepție pe care astăzi am numi-o fără îndoială "haotică", cu determinismul său latent, se află la baza înțelegerii în domeniului sunetelor. În calitate de teoretician, Michel Philippot s-a interesat de studiul proceselor de creație estetică pe care le-a analizat mulțumită unor metode de simulare provenind din cibernetică. Pentru el, organizarea elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Universitatea Paris I a editat documente despre acest stagiu. B.C. În același an 1975, îl primeați pe René Thom. J.R. Am fost impresionați de expunerea lui René Thom despre teoria catastrofelor. Încă nu adoptase la vremea respectivă pozițiile rigide asu-pra determinismului, poziții pe care le-a exprimat după aceea. Dezbateri aprinse vor avea loc mult mai tîrziu între el, Edgar Morin și Henri Atlan. În cursul acelei seri însă și-a expus teoria catastrofelor, care a fost o relevație pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
imaginăm unde ar putea duce o societate care, în loc să caute să-l condiționeze orbește pe individ, transformîndu-l într-o rotiță bine rodată a mecanicii sociale, s-ar strădui pur și simplu să-l facă să conștientizeze încă din copilărie propriile determinisme. O societate care, în loc de a vorbi despre libertate pentru a înrobi mai ușor, ne-ar învăța să ne cunoaștem mai bine lanțurile pentru a încerca să le alegem pe cele mai ușoare. O societate lucidă prin cunoașterea propriilor determinisme, și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
propriile determinisme. O societate care, în loc de a vorbi despre libertate pentru a înrobi mai ușor, ne-ar învăța să ne cunoaștem mai bine lanțurile pentru a încerca să le alegem pe cele mai ușoare. O societate lucidă prin cunoașterea propriilor determinisme, și nu oarbă și ignorantă față de determinismele noastre în beatitudinea consumului." Henri Laborit crede în elementele științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vorbi despre libertate pentru a înrobi mai ușor, ne-ar învăța să ne cunoaștem mai bine lanțurile pentru a încerca să le alegem pe cele mai ușoare. O societate lucidă prin cunoașterea propriilor determinisme, și nu oarbă și ignorantă față de determinismele noastre în beatitudinea consumului." Henri Laborit crede în elementele științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut domina speciile și agresivitatea lumii inanimate față de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să-l părăsească, considerînd că anumiți membri ai grupu-lui adoptau poziții ce contraveneau celor mai pro-funde convingeri ale sale: Deși acest fapt nu s-a manifestat niciodată în mod explicit, există aproa-pe de la început o opoziție ireductibilă între susținătorii unui determinism ce se vrea "predeterminare" și cei ai unei determinism care se deschide spre autonomie, independență și libertate. Fac parte dintre cei din urmă; cei dintîi sînt Jacques Monod, Laborit, Atlan și cîțiva tehnocrați. În pofida cîtorva avertizări scrise, punctul lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
adoptau poziții ce contraveneau celor mai pro-funde convingeri ale sale: Deși acest fapt nu s-a manifestat niciodată în mod explicit, există aproa-pe de la început o opoziție ireductibilă între susținătorii unui determinism ce se vrea "predeterminare" și cei ai unei determinism care se deschide spre autonomie, independență și libertate. Fac parte dintre cei din urmă; cei dintîi sînt Jacques Monod, Laborit, Atlan și cîțiva tehnocrați. În pofida cîtorva avertizări scrise, punctul lor de vedere a triumfat. Mă declar învins, n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fi condus la același rezultat. Dacă acestea sînt incoerente, înseamnă că există alte emergențe, pe care nu le simțim sau nu le înțelegem. Nu știu dacă nu cumva ceea ce căutăm noi, ceea ce mulți oameni caută înainte sau în paralel cu determinismul nu e chiar emergența, un lucru pe care îl cunoaștem insuficient, apariția unor fenomene ca urmare a relațiilor care se stabilesc, apariția a ceva nou, care nu e materie, dar care o organizează. Nu asta căutăm, oare, dincolo de reprezentarea printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]