1,251 matches
-
nu le arată că sunt iubiți. De aceea lucrarea își propune să demonstreze care sunt efectele neglijării copilului de către familie și care sunt urmările acestei neglijări asupra adaptării școlare. Neglijarea și copilul neglijat nu înseamnă altceva decât: nerespectarea dorințelor copilului, dezinteresul părinților pentru educația copilului, iresponsabilitatea calității de părinte. Lucrarea este structurată în patru capitole. în primul capitol ne propunem să trecem în revistă stilurile parentale și sarcinile familiei în educarea copilului. Astfel, acest prim capitol este unul introductiv. Capitolul al
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. în cazul mamelor asemenea atitudine s-ar putea dator unor factori multipli: însingurarea mamei prin părăsirea familiei de către soț sau prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma unor tulburări de personalitate, copleșirea mamei de obligații profesionale, fie în urma unor ambiții profesionale, fie (din cauzaă presiunilor materiale din familie lipsa de suport oferit
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
măsură de climatul ce se instituie în familie. Neândoios, copilul a devenit școlar, are absolută nevoie de sprijin din partea familiei pentru a se încadra cât mai repede și cu succes în noul regim de viață impus de situația de școlar. Dezinteresul manifestat de unii părinți față de copilul cu statut școlar are grave consecințe negative asupra micului școlar. Neavând cui săi ceară sprijinul cuvenit sau să fie încurajat în strădaniile sale de școlar, se va institui treptat, dezinteres față de noile sale obligații
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de situația de școlar. Dezinteresul manifestat de unii părinți față de copilul cu statut școlar are grave consecințe negative asupra micului școlar. Neavând cui săi ceară sprijinul cuvenit sau să fie încurajat în strădaniile sale de școlar, se va institui treptat, dezinteres față de noile sale obligații. în perioada de debut școlar, familia are datoria să fie aproape de copil, să-l încurajeze, sal ajute și să păstreze o strânsă colaborare cu învățătorul, apoi cu profesorul diriginte și alți profesori daca este cazul. Uneori
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
din 6 cadre didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați. De vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
și au fost îndrumați cu grijă spre un alt grup de prieteni. Alți 4 elevi de la D.D.Pătrășcanu au la fel probleme de adaptare, au note foarte proaste, sunt absenți la școală cauzele absentismului pot fi lipsa controlului din partea părinților, dezinteresul față de școală. Comportamentul deviant a început încă din grădiniță. Aceștia vorbesc urât la școală cu ceilalți copii și cu învățătorii. Părinții acestora au luat legătura cu cadrul didactic la școală dar nu par a fi prea interesați de educația copilului
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
democrație, poate cea mai mare, dar o să ne lipsească probabil toți cei pe care i-am enumerat aici. S-ar putea totuși să apară alții. C.Ș.: Noi vorbim aici despre lipsa de interes a autorităților în promovarea culturii, despre dezinteresul pentru problemele omului de cultură, dar există și cei ce ocupă poziții din care ar putea interveni și atenua situația și care nu fac nimic. La Uniunea Artiștilor Plastici n-a mai fost o întrunire de vreo 15 ani, mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
SMURD, a ajuns la Spitalul Floreasca din București, în după-amiaza zilei de 24 aprilie 2008, zi în care a și murit. Fiind foarte slăbit, având astm bronșic (tușea îngrozitor), dar și probleme cardiace grave, Cezar Ivănescu nu trebuia operat. Incompetența, dezinteresul unor medici, în frunte cu Vasile Palade din Bacău, pot fi asociate unui gest criminal, având drept consecință plecarea prematură la cele veșnice a unui mare poet, a unui om generos, de o mare delicatețe sufletească, având proiecte culturale foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
psihic: depresie, scăderea motivației, scăderea energiei, fluctuații de greutate, tensiune crescută, tulburări gastrointestinale, fobii, panică, incapacitate de concentrare, dureri de cap, insomnie, sentimente de nesiguranță și neajutorare, jenă, frustrare, stări tensionate, stimă de sine scăzută etc. În plan profesional: abandon, dezinteres, dispariția motivației, întârzieri, lipsa concentrării, scăderea randamentului și a performanței, ratarea promovării, absenteism, stigmatizare etc. În România: Cunoașterea unui caz de hărțuire face ca atitudinea față de fenomen să fie diferită: Acuzațiile de hărțuire nu mai sunt considerate exagerate (66% dintre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
teritoriile care le-au fost atribuite prin Pactul sovieto-german din august 1939, adică cele trei republici baltice și provinciile orientale ale Poloniei 733. România fiind aliată a Germaniei, teritoriile Basarabiei și Bucovinei de Nord, care, la fel, au făcut obiectul "dezinteresului" german, favorabil URSS, nu au intrat în discuție. Din 1942 sovieticii s-au arătat favorabili și dezmembrării Germaniei, precum și unor modificări teritoriale de detaliu în beneficiul Iugoslaviei (din partea Italiei) și în propriul beneficiu din partea României. O perioadă destul de lungă de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dat o declarație oficială, după care președintele Iliescu a blocat parafarea tratatului, ceea ce l-a vexat pe Primakov. Patriotismul presupune și dezvoltarea economică Spiritul comunitar la români este foarte slab. Aici este cheia. Vulnerabilitatea noastră pleacă de-aici. Este un dezinteres total. Câți din marii intelectuali români fac măcar cât am făcut eu ca rector? Acolo trebuie să meargă nume mari, întreprinzători. Am deschis o bancă la Chișinău cu președintele Lucinschi și interesul întreprinzătorilor a fost minim. Am deschis euroregiunea Prutului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
atîtea altele, care numai în mod excepțional sînt stimulate de vreun eveniment exterior și a căror funcționare este de obicei lentă și monotonă din cauză că interesul lor se leagă, și încă nu prea puternic, de foarte puține obiecte. Poate că prin dezinteresul crescînd și diminuarea facultăților afective se explică faptul că, pe măsură ce oamenii îmbătrînesc, ritmul vieții interioare încetinește și că, în timp ce ziua unui copil e plină de o mulțime de impresii și observații, cuprinzînd, în acest sens, un număr mare de momente
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
putem privi din exterior. Este impresia împărtășită de mine și de ceilalți pasageri, dar această realitate poate fi trăită și interior; călătorul este atunci împărțit, într-o altă variantă de clar-obscur, între preocupările grupului din care provine și un oarecare dezinteres față de partenerii de drum. Aparența călătoriei este la fel de iluzorie ca și cea a mărturiei: ceilalți vor spune că am văzut aceleași lucruri ca și ei, că-mi amintesc de această călătorie în felul lor, pe cînd eu știu bine, în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se transformă din partener în obiectul educației. Învățarea cu orice preț, dirijarea conversației către achiziția a noi cunoștințe poate duce la diminuarea interesului pentru subiectul discutat, îndemnarea la însușirea unor cuvinte noi și exersarea acestora în contextul conversației va declanșa dezinteresul copilului. Eliminarea întrebărilor care nu se referă strict la subiect, menținerea rigidă a conversației între anumite limite vine în contradicție cu cultivarea curiozității naturale a copilului, a dezvoltării creativității lui. Conversația scăpată de sub control este o comunicare neproductivă, în care
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
realizat prin alte tehnici de lucru specifice abilităților practice). Diversitatea modalităților de organizare a orelor de ”Abilități practice prin tehnica origami” conferă acestei discipline opționale calități reale în vederea motivării și antrenării elevilor, concomitent cu evitarea monotoniei ce ar duce la dezinteresul acestora în privința participării active la lecții. II.2.b. Lecția de verificare a activității elevilor în orele de opțional “Abilitățile practice prin tehnica origami” Componentă esențială a procesului instructiv educativ, evaluarea reprezintă încă un subiect controversat. Problemă veche, dar având
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și să mențină comunicarea didactică. În cazul apariției unor semne ce denotă dezinteresul elevilor schimbarea frecventă a poziției în bancă, privirea pe furiș spre ceas sau spre geam, mâna devenită suport pentru cap se recomandă ca profesorul să identifice o modalitate prin care să capteze atenția acestora: să schimbe metoda de lucru, să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate transmite semnale clare: acordul sau dezacordul, interesul sau dezinteresul. Dacă profesorul duce mâinile la spate și, în același timp, se apleacă pentru a putea să citească un text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
urmare, deplasarea excesivă a profesorului îndeplinește o disfuncție în comunicarea didactică, deoarece perturbă fluxul și coerența dialogului, distrăgând atenția elevilor. La fel și nedeplasarea profesorului în sala de clasă poate avea conotații negative prin transmiterea unei atitudini de plictiseală, oboseală, dezinteres. În fața unui auditoriu pe care dorește să nu-l obosească, profesorul trebuie să se deplaseze moderat, deoarece numai așa exprimă empatia și interesul sincer față de acesta. Rezultatele cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interpretative presupun și discriminarea structurilor latente, ambele acțiuni funcționând drept criterii ale interacțiunii cu arta. Excluderea jocului interpretativ din experiența artei ar face parte din tradiția filosofiei artei care considera că acest gen de experiență ar ține de indiferențierea sau dezinteresul sentimentului de plăcere. În opinia lui Carrol, însă, practica interpretării ar oferi un tip de satisfacție specifică resimțirii succesului de a fi identificat semnificații ascunse și structuri latente ale operelor de artă. Ca sursă de plăcere, jocul interpretativ ar putea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de artă în ultimii douăzeci de ani, în ciuda faptului că, în aceste condiții, funcția criticii de a media ceea ce s-a întâmplat cu practica artistică în raport cu variatele segmente ale sferei publice a culturii avangardiste a devenit dificil de apreciat odată cu dezinteresul publicului față de contextul, istoria, intențiile și dorințele legate de instituțiile artistice și piața de artă. Dezvoltând discuția, Andrea Fraser sesizează că am avea de-a face cu diferite tipuri de piață de artă, care s-ar putea constitui ca un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sau se transformă prin interacțiune.289 În viziunea lui Wendt anarhia este doar o condiție permisivă, structura neavând putere cauzală în afara proceselor. Autoajutorarea și politica de putere sunt instituții, nu caracteristici esențiale ale anarhiei.290 În viziunea realistă anarhia justifică dezinteresul pentru transformarea instituțională a identităților și intereselor, dar părerea lui Wendt este că nu există o logică a anarhiei dincolo de practicile care creează și susțin o structură a identităților și intereselor. În caracterizarea mediului internațional identitățile și interesele sunt variabilele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și interesul național este una dintre cele mai complicate și dificile cu care se confruntă politicienii și cercetătorii. S-a dovedit a fi controversată mai ales în tradiția realistă. Formulând principiile realismului, Hans Morgentahu enunța autonomia domeniului politic ceea ce implica dezinteresul față de aspectele morale. În acest sens, teoreticianul realismului clasic scria că 'din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
unor condiții de insecuritate severă pentru marea parte a locuitorilor globului (se preconizează că în 2025 populația globului va fi de 9 miliarde de oameni, iar pentru 4 miliarde dintre aceștia disperarea va fi un mod de viață 731). Validarea dezinteresului pentru cei din afara națiunii depinde de fiecare om în parte pentru că lumea relațiilor internaționale este în primul rând una conceptuală, o lume a semnificațiilor intersubiective, care, pentru a exista, trebuie să fie validată (legitimată) de oameni. Problematizând rolul conștiinței umane
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
important spiritul de prevedere, spiritul de organizare, mobilitatea și adaptarea la necesitățile de moment. Abordând problema datoriilor țăranilor față de stat, care în perioada de criză devin insolvabili, el arată că situația s-a creat și ca efect al unui total dezinteres al statului față de creditul țărănesc și recomandă a se urmări foarte de aproape cum folosește țăranul acest credit, pentru a fi utilizat în scop productiv și nu în pagubă. În acest scop propunea o idee sănătoasă; de a da țăranului
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
căldură, ori nu sunt relații de egalitate; • dezaprobările părinților sunt mult mai numeroase decât încurajările; • mamele nu sunt fericite în mediul în care trăiesc; • când copiii greșesc, sunt pedepsiți; în aceste perioade autocontrolul este mai dificil; • pentru a-și masca dezinteresul, părinții preferă să creadă că influența hotărâtoare asupra copiilor lor o au colegii sau prietenii; • timpul liber al părinților este lipsit de semnificații pozitive. Credem că acești factori valabili în SUA (unde a avut loc cercetarea) sunt semnificativi și pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]