1,195 matches
-
să nu-l deoache - deși ea era cea care-și pierduse capul, nicidecum el. După asta, firul întâmplărilor se ferfenițea prin cataractele memoriei colective; unii spuneau că el îi urmărise cu sabia ridicată, alții că piranda nu se mai putuse dezlipi de el, alții chiar că l-ar fi dus înapoi în curtea castelului și el ar fi venit iar după ei. Stătuseră așa, buimaci, în jurul lui în pădure ceva vreme, la vreo două sute de metri de poarta castelului, ditamai ceata
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat. Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs. Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea, în grăsimea rămasă se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat frământat bine, până se dezlipește de pe degete, apoi se întinde o foaie, care se unge cu o parte din aluatul din unt, se împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore. Se taie fâșii de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se adaugă pe rând gălbenușurile și 6 linguri de făină, coajă de lămâie și puțină sare. Se coace în tavă tapetată cu hârtie și unsă cu ulei. După ce s-a copt, se rulează cu tot cu hârtie până se răcește, apoi se dezlipește și, în final, se umple cu baghetă de cacao și cremă de lămâie. RULOURI 300 g făină, 150 g unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
înmuiată cu două linguri de zahăr și 100 ml din laptele călduț, după care lăsăm o jumătate de oră la crescut. Adăugăm gălbenușurile frecate cu zahăr, aromele, smântâna și untul. Începem să frământăm, adăugând câte puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când aluatul își dublează volumul. Împărțim aluatul în două părți și facem doi cozonaci umpluți cu nucă, mac, rahat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
P. P. Carp, cu privire la aceste politici, printr-un blam aruncat asupra acelor români care angajau evrei pentru a crea o situație în care „ei s’au lipit acum de pământ atât de tare, încât nu vom putea niciodată să-i dezlipim de el”, și îi învinovățea pe evrei pentru că au provocat mânia Marilor Puteri din Europa față de România și au servit drept unelte în mâinile dușmanilor nației. Doi ani mai târziu, el sintetiza acest punct de vedere într-o singură propoziție
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
iar cel care flirtează își poate îngădui sărutări mai îndrăznețe. A doua zi după o petrecere costumată, pe 13 februarie 1948, Bab povestește flirtul ei cu un oarecare François, care venise s-o invite la dans și nu se mai dezlipise de ea toată seara. Primul dans mi s-a părut extraordinar, căci felul lui de-a dansa e puțin spus original. Mă săruta fără contenire pe frunte și pe obraji. Când s-a stins lumina, potrivit obiceiului drag acestor J.
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ei oficial. Bab, care se simte acum detașată de fostul ei idol, îi acordă bucuroasă această favoare. Însă iată că Thibaud, iubitul lăsat baltă, se hotărăște să-i dea lui Zoé o mică lecție. Cum André și Zoé nu se dezlipesc unul de celălalt, Thibaud vine lângă Bab și nu se mai dezlipește nici el de ea. "Plin de tandrețe, jubilează a doua zi tânăra în jurnal, Thibaud îmi dădea mici sărutări dulci pe păr. Îmi mușca în joacă urechea, îmi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi acordă bucuroasă această favoare. Însă iată că Thibaud, iubitul lăsat baltă, se hotărăște să-i dea lui Zoé o mică lecție. Cum André și Zoé nu se dezlipesc unul de celălalt, Thibaud vine lângă Bab și nu se mai dezlipește nici el de ea. "Plin de tandrețe, jubilează a doua zi tânăra în jurnal, Thibaud îmi dădea mici sărutări dulci pe păr. Îmi mușca în joacă urechea, îmi dezmierda obrazul și mă strângea tare la piept". În mai multe rânduri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Sheila, cu ghiozdanul, fusta ecosez și codițele de școlăriță. "Dă-mi mâna și ia-o pe a mea. Oh, da, oh, da, școala s-a terminat..". Și dacă săptămâna-i făcută să muncești, De ale tale treburi să nu te dezlipești cântă și Johnny, cel mai americanizat dintre acești yé-yé, Te gândești că sâmbăta vine, oh, da Și speranța renaște odată cu ea Căci sâmbătă seara... Faci tapaj și discuți, te distrezi și glumești Și dansezi bucuros și cu sete Și tot
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ci în toate cauzele strict legate de școală să se adreseze autorităților Bisericii ortodoxe române în ordinea lor ierarhică. Același episcop nota în 3/15 decembrie 1898 despre tentativele inspectorilor regești de a negocia cu comitetele parohial pentru ,,a ne dezlipi școalele noastre de cătră biserici și a lua caracterul lor confesional sub cuvânt că și le-ar veni apoi comunelor noastre bisericești întru ajutor spre susținerea școalelor, pe când în faptă nu se alege alta decât numai schimbarea caracterului confesional al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
șovăielnice în exprimare însemnătatea focului, iar zeița Themis, mama titanului, se îndură la rândul ei de niște făpturi sărmane, îngemănate-n roi (Veniți ! Întindeți fruntea spre ziua ce vă cheamă !/ Vă scuturați de noaptea ce umerii v-a frânt,/ Vă dezlipiți privirea de umedul pământ - I, p. 52). Muritorii au fost mereu ignorați și năpăstuiți de Zeus. Suveranul olimpian chibzuia să le stârpească neamul, ca să creeze altul, nou, susține Eschil , urmat de Victor Eftimiu (Am vroit/ Să scutur paraziții pământului, și-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prima vedere pare o carte de ficțiune dar se observă din titlurile povestirilor o anumită nostalgie a profesorului Gugiuman pentru perioada copilăriei și a cadrului în care acesta a trăit: Grădina bunicului, Florile din grădina noastră, fără a-și putea dezlipi talentul literar de preocupările profesionale, acestea din urmă avându-și o influență decisivă în povestiri: Excursie cu bicicleta în lunca Siretului, Popas la un monument al naturii, Poiana Vântului. Tot din aceste povestiri transpare și starea sa sufletească dar și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înțelepciunii lor, totul pare simplu și frumos, atât de simplu încât lucrurile complicate ale vieții parcă nici nu au fost, s-au pulverizat, au dispărut. Acum, ei înșiși sunt figuri pitorești, remarcabile personalități ale urbei de pe care nu-și mai dezlipesc ochii. De aici, din istoricul Turn al Goliei, ei parcă trec în revistă mirajul orașului, cu atâtea succesiuni de generații strălucite de intelectuali, care i-au conferit aureolă culturală. Iubirea se revarsă din prea plinul lor sufletesc ca o binemeritată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
am fi predicat cu mai multă fervoare, dacă am fi așteptat la scaunul de spovadă chiar și ore în șir cu dragostea cea mai arzătoare, dacă am fi fost mult mai smeriți, mult mai zeloși, mult mai activi, mult mai dezlipiți de bunurile pământești și de comoditățile noastre, cine știe câte rătăciri sufletești nu ar fi fost evitate! Și apoi, înainte să ne prezentăm la Sfântul Altar sau la amvon ca să luăm atitudine, așa cum se cuvine să facem, împotriva păcatelor poporului, imitându-l
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
apropiați cu inima decât cei pe cari soartea i-a pus în jurul țării noastre?... Cum? Când oștenii noștri mor vitejește pentru a realiza independența țării, noi, oștirea legilor ei vom da subscrierea noastră pe un act prin care se va dezlipi de la patria-mumă o provincie a ei?... Suvenirurile Rusiei în Basarabia? Dar ale Rusiei sunt de un secol și ale noastre de 17. (Aplauze.) Dar din al Rusiei ori al nostru sânge este plămădit pământul acestei țări până în rărunchii lui?“ („Adunarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dară a expune drepturile și dorințele țării noastre pe baza rezumatului prezentat în memoriul ce am avut onoare de a supune de curând Congresului. I Noi credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie să fie dezlipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către principatul Moldovei, prin Tractatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legiti melor dorințe ale țării noastre, ar fi totodată consințirea drepturilor ei și garantarea intereselor europene astfel cum aceste drepturi și interese au fost recunoscute prin Tractatul de la Paris: 1. Nici o parte a teritoriului actual al României să nu fie dezlipită de dânsa. 2. Pământurile românești să nu fie supuse la un drept de trecere în folosul armatelor ruse. 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre în stăpânirea insulelor și gurelor Dunării, coprinzându-se în acestea și Insula Șerpilor. 4. România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Constantin Abăluță. Că nu a iubit decât bărbații-poeți. Mi-a vorbit despre emoțiile pe care le avea de fiecare dată când își vedea fiul dansând pe scenă, Tiberiu fiind prim balerin la Opera Română (Tiberiu Almosnino), cum nu-și putea dezlipi ochii de la fascinantă poveste de pe scenă. Dar câte n-am vorbit noi! Are o vioiciune tinerească în ochi, aproape ghidușă, are mersul hotărât (mi-o imaginez câteodată făcând, poate, câteva mișcări de balet, amintindu-i de mama), poartă mereu bijuterii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pornim prin ceața oceanului, să-i explorăm fundul. Mai la nord de Waldport, la Newport, unde fundul e stâncos, mergem și strângem melci de ocean și În special stele de mare. Yii, produc un efect dezagreabil. Cu greu le putem dezlipi de stâncă. Mișcă brațele lor pline pe partea inferioară cu o materie gelatinoasă. Aplicate pe spinarea cuiva, ar fi nevoie de intervenție chirurgicală pentru a le dezlipi. Le așezăm cu partea inferioară În sus, le prăfuim cu sare și așa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
special stele de mare. Yii, produc un efect dezagreabil. Cu greu le putem dezlipi de stâncă. Mișcă brațele lor pline pe partea inferioară cu o materie gelatinoasă. Aplicate pe spinarea cuiva, ar fi nevoie de intervenție chirurgicală pentru a le dezlipi. Le așezăm cu partea inferioară În sus, le prăfuim cu sare și așa trăiesc câteva zile. De la un lac Învecinat copiii ne aduc găleți de scoici mari cât palma. Mr. Rickard ne Învață să facem șnițel. Sunt Într-adevăr delicioase
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o robie, mai mare decât aceasta, nu se putea alta” - se aprecia în Deșteptarea, gazeta lui Ion Grămadă în articolul „Din istoria românilor din Bucovina.” Noroc am avut - spunea presa, închipuit binevoitoare, că prea bunul nostru împărat Francisc Iosif a dezlipit în anul 1848 Bucovina de Galiția, după care a început a se face mai cu hărnicie școli românești prin sate, biserica și școala fiind stâlpii de foc ai susținerii românilor. Școala le-a luminat mintea, iar biserica a sfințit lumina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1924. Liceul de băieți din Cernăuți s-a înființat în 1808, inaugurat cu clasa I, numit „Landgymnasium” - prima clasă românească la acest liceu fiind înființată în anul 1898. După alți trei ani, în 1901, cele patru clase românești au fost dezlipite și adăpostite împreună cu alte patru clase de limbă germană într-un local (separat, dar ca sucursală a Liceului de băieți, conducătorul sucursalei fiind prof. Ion Bumbac, căruia i-a urmat prof. Teodor Bujor.) În anul 1906 a fost înființat Liceul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
traducere? Una e să fii tradus, și alta e să intri În conștiința lumii sau, dacă cuvântul e prea mare, cel puțin a unei categorii semnificative de intelectuali). Cazul Eminescu este elocvent. Se pare că poetul național nu se poate dezlipi de limba română. Traducerile nu dau nimic convingător, vraja muzicii eminesciene se pierde și rămâne profilul oarecum banal al unui poet romantic, care nu e de natură să entuziasmeze, și cu atât mai mult acum, la un secol și jumătate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Donald Kimball - de vârsta mea, destul de arătos (Mamă, ce i-aș face, am gândit eu în beția mea, apoi: Adică...ce?), îmbrăcat sport, în blugi și pulover Nike, blond, părul tuns scurt, ochelari de soare Wayfarer pe care i-a dezlipit de la ochi îndată ce i-am deschis ușa - și cu excepția mașinii cenușii de lângă trotuar, ar fi putut trece drept unul din părinții de suburbie chipeși și bogați care își aveau reședințele în cartierul nostru. Ceea ce îl scotea în evidență era faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]