1,275 matches
-
condițiile prevăzute în Normele metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice subprogramelor de screening, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Articolul 26 (1) Decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică, cuprinse în capitolul VIII, pct. 11, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229325_a_230654]
-
condițiile prevăzute în Normele metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice subprogramelor de screening, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Articolul 26 (1) Decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică, cuprinse în capitolul VIII, pct. 11, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
limite normale predializă și în cursul monitorizării automate ambulatorii interdialitice; acești pacienți prezentau o vechime în dializă mai mare și primeau o doză de dializă (exprimată prin parametrul de eficacitate Kt/V) mai mare. Reprodus cu permisiunea scrisă a editorului dializa eficientă, controlul tensional, hipertrofia ventriculară stângă și supraviețuirea pacienților în program de dializă. În practica nefrologică din țara noastră, efectuarea de rutină a monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale la pacienții dializați este rezervată deocamdată doar unor clinici universitare, efortul financiar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Care este importanța tipului de hipertrofie ventriculară stângă (concentrică sau excentrică) pentru succesul terapiei cu IECA în ceea ce privește masa ventriculară? La această întrebare a răspuns investigația lui Paoletti et al. [2002], în care 17 pacienți cu HVS concentrică și 28 de dializați cu HVS excentrică, aflați în monoterapie cu IECA, au fost urmăriți ecocardiografic timp de 3 ani. S-a constatat o regresie semnificativă a HVS în grupul de pacienți luat ca întreg, reducerea HVS datorându-se în principal reducerii presiunii pulsului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Franța), asupra controlului adecvat al volumului extracelular și deci al tensiunii arteriale la pacienții uremici este bine cunoscut [Charra et al., 1983]. Mortalitatea generală și cea cardiovasculară au fost, la pacienții supuși HD prelungite, semnificativ mai reduse decât la pacienții dializați după protocolul convențional. Efectul pozitiv în privința supraviețuirii este atribuit în primul rând TA normale (mai puțin de 5% dintre pacienți necesitând medicație hipotensoare) la pacienții de la Tassin [Charra et al., 1996]. Totuși, indexul masei ventriculare stângi nu a diferit la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
reflectând cel mai probabil persistența îndelungată a sindromului uremic, dar și a diverșilor factori de risc pentru HVS precedând transplantul renal sau fiind consecința acestuia (medicația imunosupresoare, HTA etc.) [Covic et al., 2001]. Cardiomiopatia uremică la pacienții transplantați renal versus dializați Comparând clinic, electrocardiografic și ecografic pacienții hemodializați cronic cu cei transplantați renal, se constată un profil clinic, electric și structural net favorabil pacienților transplantați renali. în ansamblu, pacienții TR prezintă, în evoluție, o îmbunătățire a statusului cardiovascular atribuită corectării anemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de 5% dintre pacienții dializați asimptomatici, iar creșterile acestora nu depășesc 8% din CPK totală [Vaziri și Barton, 2001]. Nivelurile serice ale lactat-dehidrogenazei (LDH) pot fi crescute până la de 3 ori limita superioară a normalului, la aproximativ 35% dintre pacienții dializați fără ischemie miocardică. De asemenea, nivelurile LDH cresc în mod acut în cursul ședințelor de hemodializă, atât din cauza efectului de hemoconcentrație asociat ultrafiltrării, cât și din cauza eliberării enzimei din leucocitele activate datorită contactului cu membrana de dializă. Nivelurile serice ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
timp de urmărire îndelungat, care să evalueze rezultatele terapiei antiischemice moderne. Datele puținelor studii disponibile sugerează faptul că, dintr-un motiv încă nedeterminat, pacienții dializați nu beneficiază de terapiile devenite rutină la pacienții non-uremici. Herzog a arătat că puțini pacienți dializa]i cu infarct miocardic acut din Statele Unite primesc terapie trombolitică, ceea ce ar putea explica supraviețuirea redusă pe termen lung și scurt [Herzog et al., 1999, 2000]. Studiul recent a lui Chertow și col. [2000], utilizând datele de la 640 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
majore depășește beneficiile la un risc coronarian < 0,5%/an. Ca urmare, în populația non-renală, recomandarea aspirinei în doză antiagregantă necesită o estimare precisă a riscului de evenimente coronariene majore. în absența datelor din studii de clasa A, la populația dializată cu un risc CDV deosebit de ridicat este rațional să ne bazăm pe evidența obținută în populația non-renală cu risc CDV înalt. Un comitet de experți americani [Levey et al., 1998] a postulat că la pacientul cu boală renală cronică și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
că restenozarea accelerată fusese mai degrabă rezultatul unei angioplastii primare inadecvate și au opinat că o angioplastie adecvată ar putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un studiu recent care compară 63 de pacienți dializați cu 63 de pacienți non-uremici de vârstă, sex, istoric de fumat, niveluri ale colesterolului seric și gradul leziunilor coronariene foarte asemănătoare. La acest grup, rata complicațiilor și succesul primar au fost similare la pacienții uremici (chiar dilatați suboptimal, dar stentați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ședin]ei de hemodializă [Karnik et al., 2001], rata opririi cardiace a fost de 7/100.000 de ședințe; stopul cardiac este mai frecvent în zilele de luni (după un interval interdialitic mai mare) și la subiecții care au fost dializați contra unei concentrații mai reduse decât cea standard de potasiu în lichidul de dializă (0 sau 1 mEq/ l). Alți factori care s-au corelat cu riscul de oprire cardiacă au fost vârsta mai înaintată, prezența diabetului și utilizarea unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
antiaritmicele uzuale, doar procainamida, atenololul, flecainida și tocainida se hemodializează, ultimele trei eliminându-se în cantitate crescută și prin dializă peritoneală. Dializa peritoneală nu determină un clearance crescut al celorlalte antiaritmice [Nicholls et al., 2001]. Tratamentul anticoagulant oral la pacienții dializați cu fibrilație atrială cronică este considerat de multe ori periculos și contraindicat; totuși, o investigație recentă [Vazquez et al., 2003] a evidențiat că, deși riscul hemoragic se dublează la subiecții care iau anticoagulante orale, nu s-au constatat hemoragii severe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre subiecții incidenți în dializă suferă de ICC, factorii determinanți fiind vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat și a cardiopatiei ischemice. Un sfert dintre subiecții dializați fără disfuncție cardiacă la inițierea dializei vor dezvolta disfuncție de pompă în următoarele 41 de luni, factorii de risc fiind reprezentați de vârsta înaintată, prezența anemiei renale, a hipoalbuminemiei (marker al malnutriției) și disfuncția sistolică decelabilă ecocardiografic. 56% dintre subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și altor factori specifici dializei în Statele Unite și Canada [Goodkin et al., 2004]. Totuși, prezența ICC la pacientul dializat se traduce și în Europa (inclusiv în țara noastră) printr-o adevărată epidemie a disfuncției cardiace. Riscul de deces al pacienților dializați cu insuficiență cardiacă este asemănător cu cel al bolilor neoplazice cu malignitate maximă! Aceasta subliniază necesitatea stringentă a combaterii încă din stadiile predialitice a factorilor determinanți contributorii la disfuncția cardiacă. Etiopatogenie Insuficiența cardiacă acută La modul general, manifestările clinice ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
367% la cei cu Hb < 11,4 g/dl. Malnutriția. Se estimează că 30-60% dintre pacienții dializați sunt malnutriți, albumina serică, marker al malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar de pacienții cu SIDA sau cancer metastazat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar de pacienții cu SIDA sau cancer metastazat [Mesler et al., 1999]. Hipoalbuminemia este însă și un factor de risc pentru dezvoltarea insuficienței cardiace. Albumina serică sub 3 g/dl se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și după primirea grefonului renal unor multipli factori de risc cardiovascular, în parte cauzați de imunosupresia cronică, pe de altă parte asociați cu disfuncția progresivă a grefonului renal [Covic et al., 2002]. Optimizarea pre- și postsarcinii Esențiale în managementul pacientului dializat cu risc de decompensare cardiacă sunt ob]inerea și menținerea greutății uscate (ideale) prin două modalități: ultrafiltrarea în cursul ședințelor de hemodializă (sau cvasi-continuă la pacienții cu dializă peritoneală) și restricția hidrosalină. Optimizarea greutății uscate previne instalarea edemului pulmonar acut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
toate reprezintă markeri ai dializei ineficiente/inadecvate [Alpert și Ravenscraft, 2003]. Diagnosticul se pune pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu cele ale insuficienței cardiace congestive. Investigația care face discriminarea fină dintre cele două afecțiuni este reprezentată de cateterizarea inimii drepte. Tratamentul de elecție este pericardiectomia [Nakamoto et al., 2001]. Tratament Intensificarea dializei reprezintă măsura principală și obligatorie la pacientul dializat cu pericardită semnificativă clinic. Sunt necesare 5-7 ședințe de hemodializă pe săptămână, pentru 2-4 săptămâni. Răspunsul terapeutic este mai puțin spectaculos față de cel de la pacientul uremic la debutul terapiei dialitice. Absolut necesară este utilizarea dializei fără heparină (recirculare), având în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției renale după revascularizarea chirurgicală a miocardului (221), din 2222 pacienți 7,7% (171 bolnavi) au avut disfuncție renală postoperatorie. Dintre aceștia au necesitat dializă un număr de 30 bolnavi reprezentând 18% din numărul celor cu disfuncție renală, respectiv 1,4% din totalul bolnavilor incluși în lot. Mortalitatea la pacienții ce nu au avut disfuncție renală postoperator a fost de 0,9%, în timp ce la bolnavii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
preventiv include diuretice de ansă și manitol pentru menținerea fluxului urinar prin tubi. Gailunas și colaboratorii săi au raportat o mortalitate de 9% printre bolnavii cu insuficiență renală acută postoperator și atribuie acest lucru instituirii precoce a hemodializei. Ei încep dializa la 24 de ore după debutul oliguriei considerând că este mai bine să prevină uremia și complicațiile ei decât să le trateze. Dacă debitul cardiac este adecvat se va utiliza hemofiltrarea continuă arterio-venoasă pe cale femurală (231). Hemofiltrarea venovenoasă este o
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de 1 g pe zi. Nu se știe dacă aceste recomandări sunt aplicabile și la pacienții cu IRC terminală. în absența unor trial-uri de clasă A, opiniile specialiștilor sunt împărțite: 1. London recomandă o abordare diferențiată: pentru minoritatea pacienților dializați cu HTA clasică sistolo-diastolică, TA predialitică optimă ar fi sub 140/90 mm Hg, în timp ce pentru majoritatea pacienților hemodializați, cu HTA sistolică izolată 243HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL și presiunea pulsului mare, TA predialitică ar trebui menținută la 150-160/85-90
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
et al. [1999] au obținut reducerea TA de la 173-17/102-9 mm Hg la 139-18/86-11 mm Hg după 6 luni și la 118-12/73-6 mm Hg după 36 de luni, chiar în condițiile opririi administrării medicației antihipertensive la începutul studiului. Dializa Hemodializa realizează, prin ultrafiltrare, eliminarea excesului de apă și sodiu. Ea urmărește, drept parametru-țintă la sfârșitul ședinței de dializă, atingerea greutății uscate. Greutatea uscată este definită clinic drept cea mai mică masă corporală pe care pacientul o poate tolera, fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
ani și 43% la 20 de ani [Charra et al., 1992]. Studiul multicentric al lui Katzarski et al. [1999] a demonstrat că, indiferent de durata dializei, TA poate fi bine controlată dacă se obține o volemie postdialitică adecvată, dar că dializa de lungă durată permite normalizarea TA, chiar la pacienții la care nu se atinge greutatea uscată. Ultima constatare sugerează faptul că dializele lungi ar putea realiza o mai bună epurare a unor factori vasopresori, și nu doar simpla eliminare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
cu clearence-ul difuziv al hemodializei Favorizează hemofiltrarea: Greutatea moleculară 10.000 la 40.000, dependent de filtru. Redistribuția lentă din compartimentul periferic În plasmă. Indicații: Procainamida. Aminoglicozide. Complicații: Sângerare. Risc de infecții. Repleție necorespunzătoare a fluidelor și electroliților. 39 4. DIALIZA PERITONEALĂ Dializa peritoneală se efectuează prin introducerea unui lichid steril În cavitatea peritoneală, care este evacuat ulterior, după un timp În care se produc schimburi la nivelul membranei peritoneale. Umplerea abdomenului se realizează manual, prin gravitație, sau folosind un dispozitiv
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]