1,142 matches
-
una dintre cele mai frumoase ziceri ale sale, consemnată undeva, în convorbirile nostre. Caut nedescoperitul. Și mie mi-ar plăcea să mă aventurez în această căutare, asta i-aș spune Umbrei. V.P.: Vă mulțumesc mult. A fost o încântare să dialoghez cu Domnia Voastră. Și nu ascund un gând: vă consideram mai sfătoasă. Comentarii critice "... în fapt, între cărțile citite, teatru, jurnalistică, proză și viață e un transfer continuu de energie, o geneză reciprocă...Carmen Mihalache regăsind ceea ce aș numi declanșatorul textual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
destăinuite iubiri. Aer pur amețind înălțimile Ape reci cristalin înfiorând adâncimile. Răcoritoare adieri de legendă în câte-or fi zările. Numele tău arboros străjuind depărtările. Tragic destin blestemat incontinuu să îndure Detrunchierea Nesfârșit de cruntă și dureroasă secure. DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL Ca de sârmă ghimpată mâinile tale borfăindu-mi valiza săracă îmi fac gura ingrată să-ngită noduri să-și muște limba să tacă Ai completat declarația vamală Iat-o ca și valiza-mi pe jumătate goală Mă privește bănuitor de parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
TRIST 268 ARCADIE SUCEVEANU 272 MÎNA CARE SCRIE 272 ALTE VIZIUNI LA CERNĂUȚI 273 ARCA DIES (VIZIUNEA RÂULUI ROȘU) 274 NOUA DANEMARCĂ 275 CHIAR AȘA 277 CĂZUT ÎN RIMĂ, LA PARIS 279 VASILE TĂRÂȚEANU 280 ȚARA FAGILOR 280 DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL 282 RUGĂ ÎN TREI 285 LECȚIE DE GEOGRAFIE 288 UN MUNTE-NGENUNCHIAT 291 UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I CÂNTAREA 292 SPOVEDANIE 293 LUCIAN VASILESCU 295 [ieri am vorbit despre poezie...] 295 [eu lucrez în ascuns la o pasăre...] 298
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nuc bătrîn. este nucul copilăriei mele, acest nuc m-a vegheat dintotdeauna, la ora la care deschideam ochii el se afla deja acolo, așteptîndu-mă, a făcut parte din primul meu sistem de repere. a fost un nuc cu care am dialogat întrucît mi se părea oarecum înfricoșător. era atît de rămuros și de contorsionat încît niciodată nu am reușit, de fapt, să mă urc măcar pînă la jumătatea lui. subconștientul meu a înregistrat cu siguranță acest fapt ca pe un eșec
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
părul și nici năravul pasiunii pentru tot ce reprezintă lumea filmului. Înaintea plecării spre New York, așteptam cu interes ca acolo să-i revăd pe Nae Caranfil, pe Radu Muntean, așteptam să-l întâlnesc pe Cristi Puiu, pe Porumboiu; vroiam să dialogăm despre filme, despre filmele lor. Din păcate, n-au ajuns la festival. M-am bucurat să-i cunosc însă pe Tudor Giurgiu și mai apoi pe Ruxandra Zenide, doi cineaști, cred (le-am văzut filmele), de mare viitor. Pentru noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
plaseze în perspectiva funcțiilor mijloacelor de informare dominante, lărgind însă câmpul nevoilor și satisfacțiilor care stau la baza consumului de media. Abordarea uses and gratifications ("U&G") depășește schema emițător/receptor din modelele cibernetice ale comunicării, susținând faptul că individul "dialoghează" cu mijloa-cele de informare în funcție de nevoile lui preexistente, cărora le corespund mijloace de comunicare specifice, capabile să le satisfacă. În termeni de modele paradigmatice, această evoluție înregistrează trecerea de la teorii ale efectelor la teorii ale funcțiilor media (consecințe, utilizări, gratificații
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
adânc, de cearșafuri curate, de fructe proaspete, de băuturi tari și de stări fine. Am avut parte și de lucruri negre, dar încă nu simt nevoia să le rememorez. Eu și pisica, singuri, călătorind. Viețile de pisică și sufletele mele dialogând. Solitudine. O poveste de crescut copii pe genunchi, la căldura focului. Am ajuns în Sibiu într-o seară de iarnă. Ploua ușor. Am luat-o pe jos de la gară, cu pisica în rucsac. Am intrat într-un bar din Piața
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
care s-au aflat în mod nemijlocit la originea acestui proiect. El s-a născut la răspântia unde, la un moment dat, s-au întâlnit două discursuri: unul venit din teatru, celălalt din antropologie, discursuri pe care le-am ascultat dialogând, răspunzându-și unul altuia. Primul dintre ele, cel teatral, era înscris într-un text al lui Gordon Craig, „Despre fantomele din tragediile lui Shakespeare” (în cartea Arta teatrului). Craig vorbește aici despre obligația celor ce vor să pună în scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ale zeilor. Fie că sunt sau nu prezenți „în persoană”, mortul sau zeul - uneori mortul și zeul - se află efectiv acolo, în spațiul visului, acea zonă-frontieră unde zeii și oamenii, cei morți și cei vii intră în contact și pot dialoga. În tragedia greacă 1, situațiile în care un mort revine într-adevăr sub forma unei apariții efective pe scena teatrului și prinde a glăsui sunt puține la număr. De fapt, ele se reduc la trei: două la Eschil, în Perșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de apariția efectivă a vreunei fantome? Iată de ce s-ar cuveni poate să abordăm problema prezenței și a întoarcerii morților printre pământeni, în tragedia greacă, fără a ne limita la apariția efectivă a eidolon-ului lor pe scenă, apariție venită să dialogheze nemijlocit cu cei vii. Invocarea morților sau scena tragediei ca loc al aparițiilortc "Invocarea morților sau scena tragediei ca loc al aparițiilor" În procesul de invocare/evocare, răspunsul dat de cel dispărut nu este doar apariția efectivă a eidolon-ului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
putere. Iar waki e singurul om căruia îi este îngăduit să vadă fantoma. Numai el poate fi martorul acestei „minuni” a întrupării unui duh, numai pentru el cel întors dintre morți are un corp și o voce. Căci ca să poți dialoga cu fantomele trebuie să aparții unui spațiu marginal, acelor zone-limită în care se aventurează doar pribegii, hoinarii fără țintă, călugări sau poeți. Waki îndeplinește astfel rolul unui „luntraș” prin mijlocirea căruia se realizează trecerea din lumea morților în lumea celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
însă cu totul șovăiala, neliniștea, îndoiala. Acea îndoială fertilă, născută din imposibilitatea de a discerne cu exactitate între adevăr și iluzie, îndoială în care stă, de altfel, întreaga putere a teatrului. Dacă teatrul rămâne singurul loc unde mai putem încă dialoga cu cei morți, experiența întoarcerii lor printre noi ne este oferită aici cu tot ceea ce are ea nu numai exaltant, ci și profund dureros. Căci suntem lăsați să-i așteptăm și să-i întâmpinăm ca pe niște oameni vii, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
parafraze, elegii, citate și versuri din Metastasio, Millevoye, Gilbert, Delille, Rousseau, Parny, Voltaire, La Fontaine, Florian, Condorcet, Condillac, preferații lui, pe lângă Homer, Tucidide, Platon, Aristotel, Tasso și tot ceea ce primise de la Nicolae. Un univers spiritual în care se mișca liber, dialogând cu autorii sau cu eroii lor și regăsindu-se, prin ei, pe sine. Se odihnea citind alt gen de lecturi, culegând date despre climă, obiceiuri, gastronomie sau stând în pat și pritocind amintiri, pentru ca să revină iar la autorii lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care le implică această mediere. În foarte multe situații, oameni diferiți, care nu se cunosc, însă, din întâmplare, sunt nevoiți să se afle în același spațiu (în mijloace de transport în comun, în săli de așteptare, în parcuri etc.) pot dialogă, având drept puncte de referință comune o emisiune, un articol, un film ș.a.m.d. Aceste produse ale mass-media răspund nevoii de informare a indivizilor, dar și celei de comunicare, de inserție în comunitate și de identificare cu o temă
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
fim mulți, totuși, ideal pentru o astfel de experiență ar fi un număr maxim de douăsprezece persoane: atunci se poate cunoaște fiecare, se fixează ritmul rugăciunii după fiecare, se roagă cu fiecare în parte, se învață a se ruga, se dialoghează, se observă obiectivele, problemele, dificultățile, remediile. Într-un grup atât de mare, dincolo de toată bunăvoința și angajarea, e dificil să realizezi acest parcurs și să comunicăm între noi. Cu siguranță vom găsi un mijloc de a face acest lucru, și
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
făcând parte din semne. Trebuie să plecăm de la realitatea în sine și de la cunoașterea propriei istorii personale și psihologice. Aceasta se realizează nu doar cu ajutorul introspecției, care uneori pentru tineri poate deveni excesivă, dar cu ajutorul persoanelor ce ne permit să dialogăm în mod obiectiv, în așa fel ca istoria noastră să nu fie povestită în manieră fantastică, legendară, dar în mod real. Direcțiunea spirituală este foarte utilă pentru această propunere; - necesitățile istorice ale propriului timp nu trebuie uitate deoarece noi nu
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
de obligație profesională, s-au refăcut poate alte relații colegiale după acest conflict, pe care le prețuiesc mai mult decât înainte și mai mult decât orice altă "înțelegere" meschină... Oamenii cu har de la Dumnezeu știu să depășească anumite bariere, să dialogheze, să găsească împreună o cale de înțelegere. Unii, din nefericire pentru ei, din anumite complexe, rămân veșnic marcați, ca pitbulii ăia tatuați la veterinar cărora, dacă nu le azvârli la timpul potrivit o mămăliguță cu smântână în strachină, sunt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
onestitatea mea... Am scris și scriu cu o adresă precisă: pentru o femeie pe care o iubesc, pentru un prieten din depărtare pentru care poemul e o frântură din dialogul nostru infinit, pentru discipolii mei vii sau morți cu care dialoghez în continuare, pentru maeștrii mei morți cu toții, de la Buddha și Milarepa la Domnul nostru Isus Hristos și Eminescu, în sfârșit, pentru semenii mei care suferă de foame, de sete, de frig și de ura altor semeni ai lor... Da, mai cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noastre vin dinspre proprii angajați. Hârtia suportă orice - cititorii nu. * Omul trebuie să știe că toate cărțile bune sunt de învățătură. * În fața unor emisiuni TV, până și surzii își pun vată în urechi. * În viața noastră politică, surzii și orbii dialoghează încins, iar muții trag concluzii. * În fiecare primăvară se retrocedează locuințele pasărilor călătoare. * Migrația politică nu ține seamă de anotimp. * În România s-a înregistrat o nouă invenție: turismul electoral. * În paralel, s-a mai înregistrat una: transhumanța politică. * Buletin
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul înțeleptului: nu poate dialoga cu proștii. * Primul copil: pofta vine iubind. * Cocoșul nu cântă pentru leneși. * Ceasul cu cuc nu este o pasăre mecanică: dar nici un deșteptător. * Zâmbetele false schimonosesc chipul. * Mirosul fin este o particularitate a intuiției, nu un merit al nasului. * Numai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
din ochi. Spărgătorii vor avea nevoie nu numai de mănuși, ci și de lacăt la gură, ceea ce întotdeauna e greu de găsit. Caricaturiștii, inspirați de infinitul umor al răufăcătorilor, vor trebui să deseneze fără explicații, căci nimeni nu va mai dialoga, noaptea, în fața caselor de bani. Se va vorbi în șoapte tot mai tiptile, tot mai concise. Până la urmă se va lăsa tăcerea. Detectivilor viața le va fi mai ușoară, umoriștilor - tot mai grea. Cu cât se perfecționează sistemul și metodele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și culisele acesteia, am fost indignat. Așa ceva nu se întâmplă în lumea literară de la noi. Criticii noștri literari sunt onești, se documentează serios, cumpănesc îndelung și scriu despre cărți și autori, fără patimă și fără partipris-uri.În fine, am mai dialogat noi pe tema asta și mi-am iscodit soția de ce ține totuși atât de mult să devină critic literar. Mi-a răspuns sincer. E geloasă. A citit niște articole prin presă, i-au mai ajuns pe la ureche vorbele unor amici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
exercită întotdeauna inevitabil și iremediabil.” Eugeniu Speranția 734. „Cartea este un mijloc de comunicare, un instrument de lucru, un mod de a conserva gândirea umană, un univers creat de om, o urnă sacră de amintiri, un mijloc discret de a dialoga între autor și cititor, un obiect de artă și o marfă, un destin legat de cel al omului.” Victor Duță 735. „Cărțile trebuie să fie oglinzile de aur ale realității.” Mihai Eminescu 736. „Cartea vieții se citește lângă lampa amintirilor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sisteme politice? Azi par să nu mai poată mișca nici neuronii obosiți ai unui subsecretar de stat. Lucrul care mă uimește cel mai tare la omul politic contemporan este convingerea cu care își emite propozițiile. Ba nu, sentințele. El nu dialoghează. Intelectualul de bună-credință afirmă, relativizează, are îndoieli, acceptă că a greși e omenesc și, cum e și el uman, poate, desigur, greși. Vrea să discute, să schimbe păreri, să convingă, ba chiar să se lase convins. Față în față cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
un biet robot cu procesor slab și microfon puternic, care repetă tare și apăsat câteva fraze imprimate pe o bandă. Indiferent de apartenența politică sau doctrinară, discursul fiecărui politician pare să-l copieze pe al celorlalți colegi de bandă. Nu dialoghează fiindcă nu e în stare: i s-ar arde circuitele. El trebuie doar să emită șabloanele imprimate pe creierul lui foarte mic de un mecanism foarte mare și greoi. Așa se face că, în vremuri de relativă stabilitate, cel care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]