14,718 matches
-
fi deschis un șantier atât de vast. Spre norocul nostru, însă, ei au trecut direct la fapte și, cum se întâmplă de atâtea ori în viață, irealizabilul s-a dovedit realizabil. Nimic despre selecție După cum explică Ion Pop în prefață, dicționarul este conceput că o "bibliotecă esențială a literaturii române". Cu alte cuvinte, dacă un american sau un japonez ne-ar întreba cu ce ne lăudam noi, românii, în domeniul creației literare, am putea să-i dăm un raspuns concis, oferindu
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
esențială a literaturii române". Cu alte cuvinte, dacă un american sau un japonez ne-ar întreba cu ce ne lăudam noi, românii, în domeniul creației literare, am putea să-i dăm un raspuns concis, oferindu-i un exemplar din acest dicționar. Sau, dacă ar trebui să petrecem viață pe o insulă și am vrea să luăm cu noi cele mai bune cărți românești din toate timpurile, am putea recurge, ca la un ghid, tot la lucrarea clujenilor. În linii mari, dicționarul
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
dicționar. Sau, dacă ar trebui să petrecem viață pe o insulă și am vrea să luăm cu noi cele mai bune cărți românești din toate timpurile, am putea recurge, ca la un ghid, tot la lucrarea clujenilor. În linii mari, dicționarul îndeplinește această funcție, de indicare a ceea ce are reprezentativ literatura română. Bineînțeles că pentru orice comentator este mare tentația de a se pronunța asupra selecției, de-a o raporta la bibliotecă ideală a literaturii române pe care, în mod sigur
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
o visează și el. Însă acest mod de a discuta este neloial. Nu se pot așeza față în față o lucrare enciclopedica realizată cu o năzărire a unei asemenea lucrări. Singura observație care se poate face este aceea că autorii dicționarului s-au dovedit a fi mai exigenți cu literatura trecutului decât cu aceea contemporană. Că atâția alți exegeți (să nu uităm că G. Călinescu însuși a rezervat un spațiu nejustificat de mare unor contemporani ai săi în Istoria literaturii române
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
Arma secretă de Eugen Jebeleanu, Bătrânețile unui băiat cuminte de Traian Ț. Cosovei, Ceartă cu haosul de Nina Cassian, Citadela sfărâmata de Horia Lovinescu sau Din calidor de Paul Goma? O coordonare prea... democratică Există o unitate de stil a dicționarului, asigurată de ținută intelectuală de la care nu se abdica niciodată și de seriozitatea prezentărilor. Eh, școala clujeana! ar spune - cu nostalgie și cu invidie - un bucureștean. Dincolo însă de această trăsătură unificatoare, specifică spiritului universitar, se constată multe inconsecvente, inadmisibile
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
pagini parazitare." Observațiile sunt, nimeni nu contestă, judicioase, dar, din cauza inconsecventei modului de prezentare, se poate ajunge la concluzia - falsă - că românul lui Mihai Sin ar fi mai puțin valoros decât acela al lui Gheorghe Crăciun! În coordonarea elaborării unui dicționar, fie el și de opere literare, prea multă democrație strică. Dicționar analitic de opere literare românești, A-D, coordonare și revizie științifică de Ion Pop, București, Ed. Didactica și Pedagogica, 1998. 364 pag., 23 000 lei.
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
modului de prezentare, se poate ajunge la concluzia - falsă - că românul lui Mihai Sin ar fi mai puțin valoros decât acela al lui Gheorghe Crăciun! În coordonarea elaborării unui dicționar, fie el și de opere literare, prea multă democrație strică. Dicționar analitic de opere literare românești, A-D, coordonare și revizie științifică de Ion Pop, București, Ed. Didactica și Pedagogica, 1998. 364 pag., 23 000 lei.
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
de ambiguitate al elipsei și deci un risc de confuzie; în plus, noile cuvinte sînt amenințate de dispariție odată cu schimbarea modei, a temei de actualitate. Substantivizările relativ recente pe care le discut aici nu au fost luate în considerație de dicționare (de DEX 1996, de pildă) - și pe bună dreptate, pentru că sensul lor este (încă?) foarte dependent de context. Frămîntările legate de autorizarea facultăților particulare au permis să se vorbească de autorizate și de neautorizaate - "CNEAA amenință ăneautorizateleă cu Poliția și
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
multă dorința de a ne cunoaște în fapt unii pe alții. Nu pretind că trebuie să ne iubim cu toții (ar fi și sățios), dat măcar să ne intereseze ce-a mai scris (și nu numai ce a făcut) și colegul de dicționar. (Un inevitabil dicționar, desigur, subiectiv și născând și el frustări...) Convins că nu se va întâmpla nimic "major" după publicarea acestor rânduri, considerati-le tot o pagină de jurnal intim (?) vindicativ, dar pe mine același, al Dumneavoastră Arad, 15 iulie
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
a ne cunoaște în fapt unii pe alții. Nu pretind că trebuie să ne iubim cu toții (ar fi și sățios), dat măcar să ne intereseze ce-a mai scris (și nu numai ce a făcut) și colegul de dicționar. (Un inevitabil dicționar, desigur, subiectiv și născând și el frustări...) Convins că nu se va întâmpla nimic "major" după publicarea acestor rânduri, considerati-le tot o pagină de jurnal intim (?) vindicativ, dar pe mine același, al Dumneavoastră Arad, 15 iulie 1999
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
erau doar o casă, tremurul arămiu al frunzelor în fața unei ferestre și un nor deasupra, ce părea o anamorfoza". Dacă n-ați ghicit, vă ajutăm: anagramați numele lui Osberg. Atenție și la alte enigme onomastice ale textului la care un dicționar de pseudonime v-ar fi util: Alberto Caeiro (Pessoa), Charles Lutwidge Dodgson (Lewis Carroll), V. Sirin (Vladimir Nabokov), Sebastian Melmoth (Oscar Wilde) și angelicul silezian (Angelus Silesius, Johannes Scheffler) care există într-adevăr în biblioteca lui...Osberg. Pe coperta ultimului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Al. Săndulescu Cercetător foarte avizat, Iordan Datcu a publicat în 1979 (împreună cu Sabina Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Al. Săndulescu Cercetător foarte avizat, Iordan Datcu a publicat în 1979 (împreună cu Sabina Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar și muzical, despre obiceiuri și jocuri populare. Din opera complexă privind și civilizația materială a unor specialiști (etnografi, sociologi
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
obiceiuri și jocuri populare. Din opera complexă privind și civilizația materială a unor specialiști (etnografi, sociologi, geografi etc.), precum Traian Herseni, S. Mehedinți, H.H. Stahl, Romulus Vuia, Romulus Vulcănescu ș.a. n-a fost reținută decât opera lor privind cultura populară. Dicționarul nu cuprinde numai personalități, ci și pe acei mărunți și anonimi intelectuali ai satelor, care au răspuns la chestionarele lui Hașdeu, N. Densusianu, Th.D. Sperantia. Ediția de față este revăzuta și mult adăugita. Față de primele două volume amintite, care conțineau
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
manual despre literatura din sec. XVIII. Autorul și-a propus să demonstreze, si a făcut-o strălucit, că poporul român "stă pe aceeasi înălțime a culturii pe care stau celelalte popoare din Occident". Un spațiu larg și adecvat acorda autorul Dicționarului unor culegători de talia lui Petre Ispirescu, Simion Florea Marian, Atanasie M. Marinescu, Artur Gorovei, clasificați după modul cum au transcris și interpretat creațiile folcloristice. Nu sunt uitați scriitorii precum N. Filimon, culegător și editor de basme, și nici scriitorii
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Creația populară i-a preocupat și i-a influențat, cum se știe, pe Anton Pann, Eminescu, Creangă și Slavici, pe Delavrancea, Coșbuc, Agârbiceanu și Sadoveanu, iar mai tarziu pe Lucian Blaga, Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. Cititorul va găsi în Dicționar caracterizări dintre cele mai pertinente, cu evidențierea individualităților și a contribuțiilor fiecăruia, fie în calitate de culegători (A. Pann, M. Eminescu, I. Slavici), fie de teoreticieni (Lucian Blaga, Mircea Eliade). După Hașdeu, a doua personalitate proeminenta a domeniului în discuție este Ovid
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion Muslea, Ion Taloș. Unii sunt preocupați de metodologie și de istoria folcloristicii (Ovidiu Bârlea), alții de tipologie și clasificare (Sabina Stroescu), alții de orientarea
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
metodei lingvistico-filologice, al comparativismului, si a lui Ovidiu Papadima, care îmbină rigorile istoriei și criticii literare cu ale folcloristicii, s-au format George Muntean, Viorica Niscov, I. Oprișan și, în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb, Oct. Păun. Dicționarul pe care-l discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul va acorda spații etnografilor, în măsura în care au dat atenție și culturii spirituale (Henri H. Stahl, Ernest Bernea, Tancred Bănăteanu) și muzicologilor, precum Const.
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Nicolae Manolescu Dicționarele explicative nu ne ajută prea mult cînd e vorba de termenul multiculturalism. Cuvîntul e înregistrat că un neologism (de dl. Florin Marcu, bunăoară). Dicționarul de cuvinte recente al dnei Florica Dimitrescu nu-l conține. Că neologism curent, cuvîntul se referă
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
Nicolae Manolescu Dicționarele explicative nu ne ajută prea mult cînd e vorba de termenul multiculturalism. Cuvîntul e înregistrat că un neologism (de dl. Florin Marcu, bunăoară). Dicționarul de cuvinte recente al dnei Florica Dimitrescu nu-l conține. Că neologism curent, cuvîntul se referă la existența, într-o țară, a mai multor culturi. Exemplul de o astfel de țară este SUA. În limba română, cuvîntul n-a fost
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
aceluia din uzul de ocazie care i s-a dat în română: nu înseamnă combinație, sinteză, armonie de două sau mai multe culturi, egale și tolerîndu-se reciproc. Dacă e să vorbim tranșant, multiculturalismul se opune meritocrației, alt cuvînt recent din Dicționarul dnei Dimitrescu, dar și din cel de neologisme al dlui Marcu. Meritocrație înseamnă puterea meritului. Cuvîntul desemnează o situație în care selecția se face în funcție de merit, indiferent de alte criterii, cum ar fi rasă, religia, naționalitatea, limba, sexul, vîrsta, culoarea
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
în timp și în funcție de contextul social în care se stabilesc criteriile evaluării. Ambiguitatea fundamentală e cea a adjectivului bun - iar calea cea mai sigură de lămurire a sensului rămîne analiza contextelor: cu atît mai necesară cu cît în acest caz dicționarele nu ne sînt de mare ajutor. Evident, în lexicografia perioadei comuniste terminologiei ierarhiilor sociale i se aplică un sever tratament ideologic. De fapt, sintagma lume bună nici nu e cuprinsă ca atare în dicționarele noastre generale, ci e presupusa de
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
necesară cu cît în acest caz dicționarele nu ne sînt de mare ajutor. Evident, în lexicografia perioadei comuniste terminologiei ierarhiilor sociale i se aplică un sever tratament ideologic. De fapt, sintagma lume bună nici nu e cuprinsă ca atare în dicționarele noastre generale, ci e presupusa de un sens al adjectivului, definit astfel încît să corespundă mai multor formule apropiate (familie bună, neam bun etc.). În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), ultimul sens al adjectivului bun e prefațat de o
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
tratament ideologic. De fapt, sintagma lume bună nici nu e cuprinsă ca atare în dicționarele noastre generale, ci e presupusa de un sens al adjectivului, definit astfel încît să corespundă mai multor formule apropiate (familie bună, neam bun etc.). În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), ultimul sens al adjectivului bun e prefațat de o explicație ideologică: "(reflectînd concepția claselor exploatatoare, despre familie, neam etc.) nobil, ales". În DEX (1975) paranteză dispare, rămînînd deci doar glosarea "nobil, ales". O evoluție asemănătoare
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]