5,779 matches
-
a numelui de acțiune mangleală (derivat de la a mangli - "a cerși" și "a fura"), ca "discurs înșelător, vrăjeală": "Ce mangleală are și Marius ăsta, te face din vorbe înainte să-ți dai seama!" (123urban.ro). Într-un articol din revista Dilema veche (" și cutremurare", 16.10.2008), etnologul Vintilă Mihăilescu constata frecvența extrem de mare a termenului abureală în limbajul tinerilor în genere și în comentariile de pe forumuri în special ("ŤTotul e abureală de intelectual!ť - spune un forumist"), explicându-l printr-
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
democratizare" în actul creației, iar șira spinării a unei întregi tradiții a fost frântă cu brutalitate. Perfect controlat prin mecanismul generoaselor subvenții de la stat, procesul a dus inevitabil la proliferarea unui model în care temele majore sunt înlocuite de măruntele dileme ale vieții cotidiene, iar responsabilitatea artistului a fost măturată prin condiționarea de către jurii a finanțărilor. În aceste condiții, când stângismul natural al francezilor a ajuns să domine cu brutalitate însuși domeniul spiritului, era inevitabil ca ecourile internaționale ale creației cândva
Cine a distrus cultura franceză? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7514_a_8839]
-
demn de uniforma armatei române. Aceeași istorici spun însă că evoluția războiului l-a copleșit pe Antonescu, un conducător care a mizat totul pe ceea ce credea a fi o superioritate netă a armatei naziste. Cu fiecare 23 august se naște dilema vinovăției lui Antonescu pentru crime de război. Unii se întreabă dacă mareșalul a fost un patriot sau un criminal de război, o premiză dilematică, de altfel, falsă, fiindcă mulți lideri militari au ucis în numele propriilor patrii. Istoricii contactați de site
A fost mareșalul Ion Antonescu criminal de război? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75276_a_76601]
-
la TV (astăzi refuz, din cochetărie, orice apariție pe ecranele televiziunii), și-mi mulțumesc pentru cărțile mele. Mi s-a semnalat că cineva numit Ionuț Pepenar a scris în blog un comentariu întreg la un articol al meu, apărut în "Dilema veche". Mi-a făcut aproape tot atâta plăcere cât și faptul că sunt menționată în selectivele istorii literare ale lui Alex. Ștefănescu și Nicolae Manolescu sau că Radu Cosașu mi-a dedicat una din rubricile sale de "extremist de centru
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
Ierunca, I.Negoițescu întrupează lamura criticii noastre contemporane, chiar dacă le-a fost dat a se rosti în bună parte ori integral de pe baricadele exilului, alături de cîțiva critici mai tineri, rămași în patrie, confruntați cu cenzura și uneori cu propriile lor dileme. Din păcate, alți critici ai noștri, inclusiv dintre cei de prim-plan, n-au avut tăria de-a se sustrage integral mistificărilor, contribuind chiar, în diverse grade, la confuzia pernicioasă a ideilor, la degringolada axiologică ce-au însoțit comunizarea României
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
Radu Muntean, informează Mediafax. Cel mai recent film al lui Muntean, „Marți, după Crăciun“, spune povestea lui Paul Hanganu (Mimi Brănescu), care este căsătorit cu Adriana (Mirela Oprișor) de zece ani, dar are o relație extraconjugala cu Raluca (Maria Popistașu). Dilemele provenind din această situație îl obligă pe Paul să ia o decizie. Lungmetrajul „Marți, după Crăciun“ a fost selectat la Festivalul de Film de la Cannes din acest an, în competiția Un Certain Regard. „Aurora“, cel mai nou film al lui
Lungmetraje de Puiu, Muntean şi Ujică, în topul celor mai bune 10 filme nelansate în SUA în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70908_a_72233]
-
e indispensabil, în administrație. l Continuându-și drumul cu trenul, Cronicarul a auzit niște hohote de râs care nu se mai opreau. A tras cu ochiul în revista doamnei de alături și a văzut că citea articolul domnului Pleșu din Dilema veche nr. 282, Brancardierul român, text bazat pe antiteza spital occidental, spital autohton. Primul stabilment seamănă cu un mecanism impecabil, al doilea este un fel de poem care-ți lasă "amintiri de neșters". La cardiologie, de pildă, unde e necesară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
redactor-șef al secției de divertisment din ProTV. A trecut și prin CNA, ca referent de specialitate. Actualmente, e director de creație într-o agenție publicitară. Mai interesantă, poate, e activitatea lui gazetărească, începută la România literară și extinsă către Dilema, Dilemateca, Arc, Contemporanul sau Contrapunct. (Descripția e riguros exactă. M-am abătut cu prea puțin de la textul prezentării.) N-ar mai rămâne de adăugat decât că recomandarea de pe ultima copertă vine din partea lui Mircea Cărtărescu, prin al cărui cenaclu debutantul
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
când sunt curpins de remușcări și/ nu-mi vine să cred că totuși/ după toate câte am facut/ vom avea parte de o așa mare iubire" (pp. 35-36) Că mai toți poeții religioși, Ioan Pintea este frământat de întrebări și dileme privind adevărurile credinței și viitorul omenirii. Că orice om smerit, străin de ambiții deșarte și invidii bolnăvicioase, poetul este un fericit. Fiecare clipă a vieții sale pământești este un miracol, frumusețea și împlinirea sufletească se găsesc la tot pasul. Totul
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
daruri. Preot fiind, îndoielile sale nu au nimic din arghezianul "vreau să te pipai și să urlu este". Dimpotrivă, vizează viața de apoi că o sursă de noi bucurii, mai mari, a căror natură nu este însă cunoscută. Reprezentativ pentru dilemele lui Ioan Pintea este poemul Psalm: "cum va fi Doamne/ de vreme ce eu nu cunosc întristarea deplină/ și nu am atins deloc adierea durerii/ și nu voi simți niciodată descompunerea ultima?/ cum va fi Doamne/ de vreme ce încă bucuria este Stăpâna/ și
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
Cristina Alexandrescu La vârsta de 64 de ani, Nelu Ploieșteanu este pus în fața unui dileme, aceea de a alege între soție și amantă. Potrivit libertatea.ro, artistul este amenințat, după 42 de ani de căsnicie, cu divorțul. NELU PLOIEȘTEANU a declarat pentru sursa citată că soția acestuia, Elena, a aflat de existența amantei și, mai
NELU PLOIEŞTEANU divorțează. Nevasta a aflat de amantă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71315_a_72640]
-
ei, informează reuters.com. “Știu că îi place foarte mult melodia aceasta și, de asemenea, știu că este unul dintre cei mai mari admiratori ai mei. Și știți ceva? Îl voi ierta!” a spus Madonna mulțimii. Aici, însă, intervine marea dilemă, precum și intriga problemei: Elton John urăște profund melodia “Masterpiece”, deoarece a fost cea care i-a luat Globul de Aur, la începutul acestui an, atunci când amândoi cântăreții s-au întrecut la categoria “Cel mai bun cântec original”. Așadar, cu această
Madonna face pace cu Elton John? Vezi care a fost replica dată de divă by Cautis Roberta () [Corola-journal/Journalistic/73318_a_74643]
-
printre propriile-ți manifestări", concomitent "există însă și o scîrbă de forme", atitudinea celor "care se îmbată sorbind cu ochii pitorescul acestei vieți, nestatornicia formelor, incertitudinea liniilor, diversitatea tonurilor, succesiunea încîlcită de armonii și dizarmonii". Care ar fi ieșirea din dilemă? Omul trebuie trecut printr-un purgatoriu, ca să se lecuiască de poftele sale contradictorii, de năzuințele sale confuze, de voluptățile sale mărunte", notează pedagogic Arșavir Acterian, deși tocmai cele din urmă formează frecvent hrana de căpetenie a creației. Firește, "binefăcătoare e
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
grecii Antichității se regăsesc aici într-o confruntare pe coordonatele tragediei, care nu se rezumă la persoana Hannei, ci se varsă în tema de reflecție a lui "cum a fost cu putință?". Daldry nu reușește să țină pasul cu această dilemă pe care o prezintă Schlink, punând în scenă un artificial proces pedagogic al tinerilor studenți la drept, și sărind peste o secvență importantă din roman, a unei lămuriri dintre tată și fiu asupra ajutorului acordat împotriva celui aflat la ananghie
Cărțile și noaptea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7628_a_8953]
-
din viață John Updike, unul dintre cei mai buni maeștri ai realismului american postbelic, un desăvârșit artizan al stilului și limbii, a cărui operă vastă redescoperă America în suburbiile prospere ale orășelelor de provincie, explorând moravuri, virtuți, vicii, așteptări și dileme ascunse sub aparența unor existențe banale. Prolific și divers, în cei șaizeci de ani scurși de la apariția, în 1959, a primului său roman, The Poorhouse Fair (Bazarul Azilului de bătrâni), și a primului volum de nuvele, The Same Door ( Aceeași
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
America")" (S. Abell). Personajele din romanele sale aparțin și ele "mijlocului", "obișnuitului", "cotidianului" și ca atare pot deveni un loc în care înfruntarea extremelor și ambiguitățile legate de responsabilitate, alegere, culpă, eroare, rătăcire, irosire, credință, finalitatea morții sunt generatoare de dileme și de spaimă existențială ("angst"). Centaurul (National Book Award, 1963), unul din romanele cele mai complexe, unde relația autobiografică tată-fiu este abordată din perspectiva mitului clasic al centaurului Chiron, profesorul lui Ahile, care renunță la nemurire pentru a-l salva
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
muncii și afluența postbelică fac treptat loc risipei, irosirii (waste) și entropiei, iar dragostea e înlocuită de adulter și divorțuri. Urmărită de-a lungul a patru decenii, evoluția lui Harry "Rabbit" Angstrom, omul mediocru, personaj tipic pentru Updike atât în ce privește dilemele cu care se confruntă cât și incapacitatea de-a le rezolva, oferă un amplu comentariu, uneori ironic, alteori nostalgic, asupra culturii și societății americane, în primul rând prin prisma moravurilor dar și a valorilor și speranțelor, pornind de la prosperitatea și
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
patru generații din familia pastorului presbiterian Clarence Wilmot din Paterson, N.J., Brazil (1994) acoperă un sfert de veac, iar în Villages (2004), protagonistul, care asemenea lui Rabbit ajuns la o vârstă mai înaintată, se teme de moarte, e muncit de dileme existențiale, nu știe încotro să găsească salvarea, în lipsa hotărârii de a alege, se consolează recapitulându-și viața și mai ales legăturile amoroase. Antologia Norton de literatură americană îl consideră pe Updike "cel mai important...creator al stării de mijloc (Engl.
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
protagonistul a trei cărți care îi poartă numele în titlu: Bech, a Book (1970), Bech is Back (1982) și Bech at Bay. A Quasi-Novel (Bech încolțit: un quasiroman, 1998) și care discută locul scriitorului în societatea americană, diversele politici culturale, dilemele și angoasele înaintării în vârstă, situația scriitorilor din alte țări, printre care se numără și Uniunea Sovietică, Romînia și Bulgaria, vizitate la inițiativa Departamentului de Stat la sfârșitul anilor '60. Un loc important se acordă discuțiilor directe sau în subtext
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
în raza de lumină care vestește ziua, credința în prezența, plină de bucurie sau de amărăciune, a "tumultului tăcut" al sufletului." Faptul că această preocupare persistă în condițiile în care protagoniștii lui Updike dau toate semnele că suferă de angoasele, dilemele și alienarea pe care existențialiștii le semnalează într-un univers în care omul este iremediabil părăsit de Dumnezeu, aduce în prim plan originalitatea cărților lui Updike. În romane precum Roger's Version (Versiunea lui Roger, 1986) în confruntarea dintre știință
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
puritane. în același timp, interpretarea minuțioasă a multor pasaje din Coran, redate și în arabă, ceea ce îngreunează fără îndoială textul romanului, introduce convingător idea manipulării ideologice în procesul hermeneutic, care poate distorsiona esența oricărei religii, transformând-o în armă destructivă. Dilema religioasă căreia se străduiește să-i găsească un răspuns în multe din romanele sale, este aici înlocuită de credința în divinitatea esenței umane. Confruntat cu dezastrul provocat de atacul terrorist, Updike pledează cauza umanismului, nevoia de a reînvia speranța în
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
unuia - pe care mă prefăceam că o ascult cu tot interesul - îndemnul celuilalt. Dar e și vina lor: unul mă trage la dreapta, altul la stînga; cînd unul îmi zice da, altul îmi zice ba"... Similare ca mecanism psihic apar dilemele omului de litere, care l-au încercat de mai multe ori în lungul carierei sale. "Pînă acuma - scria Caragiale în 1907 - am arătat partea ridiculă a oligarhiei; să nu schimb cîntecul și perdeaua și să m-apuc, mai cu dinadinsul
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
Daniel Vighi pe care îl știm astăzi apar într-un comentariu publicat în anul 1985 în revista "Orizont" pe marginea nuvelei Calvarul, de Liviu Rebreanu. Cu talent de prozator exegetul intră în pielea personajului, îi înțelege perfect dramele, speranțele și dilemele, îi intuiește substanța musiliană. Ceea ce trimite cu gândul spre prozatorul Daniel Vighi este nu atât fraza propriu-zisă, cât o anumită sensibilitate a privirii, dublată de o mare capacitate de a înțelege (din interior) comportamentul personajului: "Înainte de război, David Pop duce
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
propulsat în spațiu în cursul unei expediții științifice, rămânând pe o stație orbitală de unde își începe experimentul. Se autodeclară "călugăr cosmic", iar concluziile cercetării sale îl înspăimântă mai întâi pe el, de aceea și vorbește de o erezie. Alegerile și dilemele sale sunt preluate de Robert Bork. Cei doi reflectă impasul în care au ajuns la sfârșit de secol XX știința și credința, reacția în lanț pe care o declanșează arată două chipuri ale omului pus în fața neantului: "homo americanus" și
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
revistei se asociază cu un moment de visare activă, se citește la umbra copacului, în pat. Și, mai presus de orice, revista este un loc de întâlnire și dialog." Copiii din ziua azi! Am primit suplimentul pentru copii al revistei Dilema veche, intitulat Dilematix (copiii știu de ce!). Este scris și ilustrat aproape în întregime de elevi: cei mai mici (pictori) sunt în clasa a II-a, cei mai mari (scriitori), într-a VIII-a. Spunem "aproape în întregime" nu numai pentru că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]