1,004 matches
-
dreptul de a vinde ziare. Fast-food-ul este semn că globalizarea nu ne cruță nici în gastronomie. Pe vremuri, omul avea două griji: ziua de mâine și cerul. Acum nu i-a rămas decât prima. Mă tem de globalizarea de tip dinozaur : prea mult corp și prea puțin creier. Din cea mai completă ființă a planetei, omul tinde să devină un robot cu câteva funcții economice și fiziologice. Aerul e încă gratuit, pentru că e irespirabil. Omenirea a intrat în mileniul al treilea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sedimentelor ancestrale. Există atâta tensiune în adâncul nostru, încât operele pe care le realizăm sunt ca niște ocnași evadați. Tot minciună e și literatura. Dar dintre acelea cu titluri de noblețe. S - au dus pe apa Sâmbetei romanele fluvii, acești dinozauri de hârtie. Nu spune în scrisul tău chiar tot. Mai lasă - i și misterului o șansă. În cărțile valoroase, ideile sar din pagină precum puricii. O altă misiune a capodoperei e să deranjeze. Creația presupune o cronicizare a neliniștii. Când
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și răstoarne în pagină întreaga măgură interioară. Chiar dacă este urât mirositoare. Trece drept un critic de artă ageamiu. Are idei prea clare. Marea artă este spovedanie. Cărțile valoroase își teleportează cititorii în spațiul și în timpul lor. Chiar dacă cititorii dispar precum dinozaurii, libertatea nu va cădea în paleozoic. O carte valoroasă e o lume. O bibliotecă - un univers. Când se apropie de pisc, arta devine rugăciune. Poezia postmodernistă a rămas tot un balet. Dar de elefanți. Când marii scriitori sunt la masa
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ca o carte deschisă. Dacă o citești cu atenție vei observa că pe Pământ fenomenele se repetă. Toate ființele care s-au crezut grozave, până la urmă, datorită incapacități lor proprii de a se adapta, s-au autodistrus Gândește-te la dinozauri; s-au înfruptat din bunurile naturii; până la urmă nu au rezistat; au plesnit și au dispărut cu totul. Există totuși niște vietăți care nu s-au temut de nimic. Ele au rezistat tuturor vicisitudinilor. Cel mai edificator exemplu de supraviețuire
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
orizont, s-a oprit brusc fără a produce nici cel mai mic zgomot. Ura! Pentru moment era salvat. O sferă albastră, ce se vedea perfect, luminată, probabil, de un soare nevăzut, se contura plutind în spațiu ca un ou de dinozaur într-un ocean cosmic. O fi chiar Pământul cel adevărat? Imposibil! Nu e decât un vis ciudat. Îi era rușine de spaima trasă adineauri. Nu trebuia decât să se ciupească sau să se înțepe cu un ac. Și totuși peisajul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
când nimeni nu se așteaptă: Tovarășul Secretar?... fără să gândească, cu pupilele mărite și gura căscată exclamă ca pentru sine septuagenarul Bidaru. Acum a înțeles perfect. Nu era vorba de tată și fiică, ci de soț și soție, de un dinozaur metamorfozat ce împarte dreptatea cu precizia marilor inchizitori din secolele de tristă amintire. Inteligența și perspicacitatea omului primitiv a învins forța brută, lăcomia și prostia acestuia. Acum s-a inversat situația. Tare ar fi vrut să vadă ce-i atârnă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din acest motiv, geanta pe care o vezi e plină ochi. În ea sunt înghesuiți toți intelectualii din țară. De ce nu desfaci fermoarele, să le dai și lor drumul în libertate? Mă tem că acum, mai ceva ca pe vremea dinozaurilor, când ne adăposteam în peșteră; cum cineva scoate capul la lumină, fiii întunericului, cu forță și lăcomie, dacă nu-l înghit, îl pocnesc peste scăfârlie de nu se mai ridică în vecii vecilor! Și oare, mă rog, nu e nimic
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tot înainte ca Vodă prin lobodă, spre miazăzi. Și ce s-a întâmplat? Aceștia, curioși din fire, după ce au trecut cu multă precauție printr-o poartă mai înaltă decât Casa Poporului, pe frontispiciul căreia era fixat un basorelief reprezentând un dinozaur în plin atac gravat într-o camee de 303/199 inci, au intrat într-o încăpere complet goală, mare cât Olympic Stadion "Bird's nest" din Beijing. În urma lor poarta s-a închis ermetic și, cu ajutorul unui pulverizator de mare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și, cu ajutorul unui pulverizator de mare capacitate adus din import, i-au transformat instantaneu în gaze lacrimogene pe care i-au îmbuteliat și trimis la destinații diferite, în aceiași zi. Deci, au nimerit într-o capcană special pregătită de strănepoții dinozaurului, cu scopul de a se răzbuna pe cei ce se fac vinovați de moartea străbunului lor, adică pe toți cei proveniți din aceeași peșteră cu tine. Trist!... Foarte trist!... Presupun că următorii au nimerit mai bine... Exact, au fost mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
malaxor și de acolo nimeni nu s-a mai întors decît după moarte. Mașinăria aceasta a atins astăzi dimensiuni gigante și a înghițit întreaga românime. Este destul să ai părul alb ca să fii etichetat drept "comunist, securist, torționar, turnător, brontozaur, dinozaur". Nici o forță din lume nu te poate scoate din oribilul malaxor. Trebuie să mori musai, ca să satisfaci destinul care ți-a pregătit un preambul la purgatoriu. Un preambul care să te facă a socoti moartea ca pe o salvare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și expiră zgomotos, nu era tocmai un suspin, ci mai degrabă sunetul pe care-l scoate cineva care se apucă de-o treabă grea. Am așteptat. — Ce trebui să ții minte este că istoria se scufundă în adâncuri. Ca un dinozaur într-o groapă de smoală. Comitetul de Explorare a Ne-spațiului ține evidența tuturor celor cu care a avut de-a face și a multora dintre cei cu care n-a avut. Dacă ai aruncat fie și numai un pachet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
câteva zile, intru cu aia mică la catolici, pe bulevard. Cătălina-mi șoptește: Vreau să văd oasele. Primul meu gând: o fi familiarizată cu moaștele, o fi văzut undeva, eu nu-mi aduceam aminte. Dar nu: Care oase, Cătălina? - De dinozaur! Eu sunt nedumerit, de ce dinozauri? - Se credea la muzeu. Asta le e deci educația religioasă. Nu-s prea duse fetele mele pe la biserică, după cum vezi. Mă grăbesc, pervers, să analizez: În avantajul cui o fi Întâmplarea asta? Cristina are pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mică la catolici, pe bulevard. Cătălina-mi șoptește: Vreau să văd oasele. Primul meu gând: o fi familiarizată cu moaștele, o fi văzut undeva, eu nu-mi aduceam aminte. Dar nu: Care oase, Cătălina? - De dinozaur! Eu sunt nedumerit, de ce dinozauri? - Se credea la muzeu. Asta le e deci educația religioasă. Nu-s prea duse fetele mele pe la biserică, după cum vezi. Mă grăbesc, pervers, să analizez: În avantajul cui o fi Întâmplarea asta? Cristina are pur și simplu umor sau conflictul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Masculii, toată ziua, umblau de nebuni, pe dealuri și câmpii, după vânat mamuți și pescuit, străbăteau distanțe enorme, fără busole, fără hărți și chiar fără GPS, nici nu întrebau pe nimeni încotro e peștera cutare, sau terenul pentru vânătoarea de dinozauri, cutare, că pe vremea aia, pe cine să întrebe, Poliția și birourile de informații, nu se inventaseră? Ministerul Turismului, nici atâta! Și nici Elena Udrea nu era, bunăoară! Așa era pe atunci, domnilor. Comună primitivă, ce mai! Iar femeile rămâneau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
toate schimbările. În Londra, cioroii apucă din an În Paște să fie caftiți cu bastonul doar de un membru al propriei rase. Știi povestea. Lennox Îmi face cu ochiul gen iete-că-m-am-prins. — Da. E adevărat Ray. — Nu spun că ești un dinozaur Bruce, dar tu i-ai lăsat pe puțoii ăștia să te descrie așa. Ține-ți cărțile de joc lîngă piept frățîne. — LÎngă piept Ray, așa cum ți-am spus și eu mereu. — Așa mi-ai zis, spune el voios. Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
purta pe la 5-6 ani. L-am păstrat, ne leagă de el o amintire de pe vremea când paltonașul a fost leu. Eram noi la Muzeul Antipa și am nimerit la un concurs de costume reprezentând animale. Cei care câștigau primeau un dinozaur de plastic sau așa ceva. I-a părut atât de rău că n-are și ea, ca alți copii, costum, ca să intre în concurs! „Dar, ai, Dănduș, zicem că ești leu auriu, paltonașul tău seamănă cu blana unui leu.“ „Nu urs
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
polițiști) că înjură careva de democrația occidentală! Nu demult credeam (am afirmat-o repetat) că singurul cîștig al evenimentului '89 e libertatea opiniei. Mă tem, însă, că adevărurile noastre sînt controlate iarăși. Și nu, nu întîmplător au revenit la invectivă dinozaurii staliniști. Tactica și tonul lui Brucan au fost recuperate. Accesele anticomuniste sînt cele comuniste, întoarse pe dos. "Un rat visqueux". "Un șobolan vîscos" era, după Sartre, orice anticomunist. De Eugen Lovinescu am auzit prima dată ca "valet al imperialismului". Acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și n-a iubit-o, cine a iubit-o zadarnic, de ce anume se teme și care e animalul ei de putere... — Și mai ce... ? oftă Vocea. — Ce desenează când se plictisește... Era un fel de dragon. Aducea, mai degrabă, a dinozaur cu aripi, scotea foc pe nări, iar ochii, cu pupilele tăiate de câte o linie neagră, scăpărau. Lumea intrase în anul dragonului și Cosmina, atunci când avea de așteptat, își deschidea carnețelul și desena dragoni. Era, probabil, o chestiune de gust
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de reparat prin curte și sâmbăta numai la baraca lor stătea, iar seara umplea casa cu miros de mâncare la cazan. Îl puneam imediat să se schimbe și aeriseam totul îngrețoșată: erau miasme brute, care te duceau cu gândul la dinozauri, Cretacic, Homo pitecantropus... Am făcut legătura între toate aceste lucruri abia când l-am prins lângă mașina de spălat, la coșul de rufe. Își mirosea hainele de sâmbătă seara, adulmeca cu nesaț duhoarea furată de la oamenii grotei... Eu comandam pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
decodificate cu subtilitatea obișnuită: "Miercuri am hotărât să petrecem în cortul/ amicului nostru hindus Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
avea cîte șase gheare. 4) Rescrierea prin completare cu regula de asimilare metaforică. William intră în grotă și zări un animal destul de impresionant. Avea corpul în formă de ou. Stătea pe cele două picioare din spate. Avea un cap de dinozaur cu doi ochi mari cît mingea de rugby, impresionanți la vedere. Cînd gura sa era deschisă a putut zări șase colți uriași pe maxilarul superior și doi și mai mari pe maxilarul inferior. La cele două picioare, de forma unor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
amenință să îl copleșească, să îi dea peste cap existența. În sfârșit, cușca este simbolul casei (vezi acest cuvânt), dar oferă mai ales viziunea unei familii șubrede sau a unui trup slăbit; adăpostul este vetust, protecția puțin eficientă, învelișul fragil. Dinozaur Dinozaurul simbolizează trecutul, o epocă învechită, preistoria, în consecință prima copilărie a subiectului. În vis, invită la căutarea în trecut a cauzelor ce au dus la situația actuală. Dinozaurul poate simboliza și vârsta matură, așadar pune în valoare bătrânețea: a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să îl copleșească, să îi dea peste cap existența. În sfârșit, cușca este simbolul casei (vezi acest cuvânt), dar oferă mai ales viziunea unei familii șubrede sau a unui trup slăbit; adăpostul este vetust, protecția puțin eficientă, învelișul fragil. Dinozaur Dinozaurul simbolizează trecutul, o epocă învechită, preistoria, în consecință prima copilărie a subiectului. În vis, invită la căutarea în trecut a cauzelor ce au dus la situația actuală. Dinozaurul poate simboliza și vârsta matură, așadar pune în valoare bătrânețea: a celui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
unui trup slăbit; adăpostul este vetust, protecția puțin eficientă, învelișul fragil. Dinozaur Dinozaurul simbolizează trecutul, o epocă învechită, preistoria, în consecință prima copilărie a subiectului. În vis, invită la căutarea în trecut a cauzelor ce au dus la situația actuală. Dinozaurul poate simboliza și vârsta matură, așadar pune în valoare bătrânețea: a celui care visează sau a celor din jur, la care poate găsi sfaturi și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la căutarea în trecut a cauzelor ce au dus la situația actuală. Dinozaurul poate simboliza și vârsta matură, așadar pune în valoare bătrânețea: a celui care visează sau a celor din jur, la care poate găsi sfaturi și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor mai în vârstă. Dragon Dragonul este, în legende și basme, paznicul comorii. Este adesea terifiant și încarnează, prin excelență, monstrul ce trebuie învins de viteaz, prinț sau erou
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]