4,018 matches
-
aflu În procedură de aterizare. Aterizarea este una dintre etapele cele mai periculoase ale zborului. Pentru a ateriza În condiții de siguranță, parametrii de zbor trebuie să fie conform manualului de zbor. Conducătorul de zbor are ca misiune, printre altele, dirijarea avioanelor la aterizare. pentru a ajunge la o concluzie implicită suplimentară, mai slabă, Însă, ca forță (pertinență), cum ar fi Conducătorul de zbor Își ia toate măsurile pentru ca eu să aterizez În condiții de maximă siguranță. Având În vedere că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
formule utilizate de conducătorul de zbor pentru aducerea la aterizare a avioanelor, formule În care sintagma a veni În liniște la aterizare nu se regăsește. Ultima ipoteză rezultată din semnificația enunțului activează și intră În conflict cu ea Stația de dirijare la aterizare are ca atribuție principală dirijarea avioanelor la aterizare. Observăm cum ipotezele construite pe baza semnificației lingvistice intră În contradicție cu premisele implicitate din memoria enciclopedică. Enunțul produs de Start este, ca act de limbaj, o directivă; În consecință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aducerea la aterizare a avioanelor, formule În care sintagma a veni În liniște la aterizare nu se regăsește. Ultima ipoteză rezultată din semnificația enunțului activează și intră În conflict cu ea Stația de dirijare la aterizare are ca atribuție principală dirijarea avioanelor la aterizare. Observăm cum ipotezele construite pe baza semnificației lingvistice intră În contradicție cu premisele implicitate din memoria enciclopedică. Enunțul produs de Start este, ca act de limbaj, o directivă; În consecință, ipotezele construite pe baza lui sunt foarte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
comunica, la diferite intervale de timp (de ordinul minutelor), cu fiecare avion aflat În aer, era un trafic radio foarte dens. Conducătorul de zbor comunica, aproape simultan, cu piloții aflați În zbor și cu alte două puncte de coordonare și dirijare a zborului: Punctul de Comandă, care avea În responsabilitate dirijarea avioanelor aflate la o distanță mai mare de 60 km de aerodrom și Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor intrate În procedură de aterizare (aflate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fiecare avion aflat În aer, era un trafic radio foarte dens. Conducătorul de zbor comunica, aproape simultan, cu piloții aflați În zbor și cu alte două puncte de coordonare și dirijare a zborului: Punctul de Comandă, care avea În responsabilitate dirijarea avioanelor aflate la o distanță mai mare de 60 km de aerodrom și Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor intrate În procedură de aterizare (aflate la mai puțin de 60 km de aerodrom). Participanți: 1
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
simultan, cu piloții aflați În zbor și cu alte două puncte de coordonare și dirijare a zborului: Punctul de Comandă, care avea În responsabilitate dirijarea avioanelor aflate la o distanță mai mare de 60 km de aerodrom și Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor intrate În procedură de aterizare (aflate la mai puțin de 60 km de aerodrom). Participanți: 1) „Startul”: conducătorul de zbor, comandorul IS, pilot de vânătoare pe avionul de vânătoare bombardament MIG 21
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu alte două puncte de coordonare și dirijare a zborului: Punctul de Comandă, care avea În responsabilitate dirijarea avioanelor aflate la o distanță mai mare de 60 km de aerodrom și Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor intrate În procedură de aterizare (aflate la mai puțin de 60 km de aerodrom). Participanți: 1) „Startul”: conducătorul de zbor, comandorul IS, pilot de vânătoare pe avionul de vânătoare bombardament MIG 21 2) „326”: indicativul pilotului (pe același tip
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de comunicare cu punctele de coordonare-dirijare ale aerodromului și cu ceilalți piloți aflați În aer, pe durata executării zborului) 3) „321”: indicativul pilotului Ilie S. 4) 700: indicativul comandantului unității (pilot pe același tip de avion) 5) „Krugul”: Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate În zbor de instrucție, la o distanță mai mică de 60 km de aerodrom. 6) PC: Punctul de Comanda a zborului, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate la o distanță
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aerodromului și cu ceilalți piloți aflați În aer, pe durata executării zborului) 3) „321”: indicativul pilotului Ilie S. 4) 700: indicativul comandantului unității (pilot pe același tip de avion) 5) „Krugul”: Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate În zbor de instrucție, la o distanță mai mică de 60 km de aerodrom. 6) PC: Punctul de Comanda a zborului, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate la o distanță mai mare de 60 km de aerodrom
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
avion) 5) „Krugul”: Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate În zbor de instrucție, la o distanță mai mică de 60 km de aerodrom. 6) PC: Punctul de Comanda a zborului, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate la o distanță mai mare de 60 km de aerodrom 326: Startule, sunt 326, aprobați pornirea. Startul: 326, aprob pornirea. (după câteva secunde) 326: Startule, sunt 326, aprobați rulajul. Startul : 326, aprob rulajul. (după câteva secunde) 326: Startule
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
intelectuală cât și pe cele afective-volitive. Eurema de acumulare și comprehensiune a informației și cea asociativ combinatorie se desfașoară pe un fond energetic amplificat, cere un mare travaliu psihic, un consum energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potențelor energetice și dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește pe fondul unor fenomene psihice dominatoare, cum ar fi: pasiunea, succesul, interesul, curiozitatea, voința (capacitatea de efort), curajul (cutezanță), dorința, ambiția, etc. Creativitatea se desfășoară din punct de vedere psihofiziologic
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pedagogia și psihologia modernă numesc evenimentele instruirii, a căror ordonare succesiva să asigure atât învățarea propriu-zisă cât și posibilitățile de transfer a celor învățate: captarea și păstrarea atenției elevilor; enunțarea obiectivelor urmărite; reactualizarea elementelor învățate anterior; prezentarea materialului-stimul (materialul nou); dirijarea învățării; obținerea performanței; asigurarea conexiunii inverse; evaluarea performanței; intensificarea procesului de retenție și transfer.<footnote R. Gagne, "Principii de design al instruirii", E.D.P., București, 1977. footnote> asigurare^a conexiunii inverse; fixarea și asigurarea posibilităților de transfer a cunoștințelor;; aprecierea și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
aducțiunea prizei: 2.a. cu curgere gravitațională (nivel liber); 2.b. sub presiune (mică sau mare). 3. După poziția față de sursa de apă: A. RIZE DE RÂU; B. PRIZE ÎN LACURI A. Prize de râu (tipuri): prize cu prag de dirijare; prize cu diguri de dirijare; prize cu folosințe în ambele maluri: cu acces rectiliniu; cu acces cu dublă curbură. A.1. Prize de râu cu baraj (scheme constructive): prize cu radier de spălare: prize cu prag curbiliniu în consolă; prize
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
curgere gravitațională (nivel liber); 2.b. sub presiune (mică sau mare). 3. După poziția față de sursa de apă: A. RIZE DE RÂU; B. PRIZE ÎN LACURI A. Prize de râu (tipuri): prize cu prag de dirijare; prize cu diguri de dirijare; prize cu folosințe în ambele maluri: cu acces rectiliniu; cu acces cu dublă curbură. A.1. Prize de râu cu baraj (scheme constructive): prize cu radier de spălare: prize cu prag curbiliniu în consolă; prize cu canale de spălare; prize
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
baraj: priză cu pinten; prize cu bazin: excavat în mal; cu diguri în albie. B. Prize de adâncime în lacuri de acumulare prize de fund (TIROLEZE) priză cu capcană pentru aluviuni; priză cu separator de aluviuni; priză cu pile de dirijare; priză cu canale de depunere. 4.1.1. Priza comentată în această fișă tehnologică este formată dintr-o incintă închisă realizată prin dispunerea unor pile pe contur legate prin grinzi în mai multe plane orizontale. Central este dispus un stâlp
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
căruciorului autopropulsat, cu traseu neliniar flexibil. Pentru asemenea sisteme de transfer se întâlnesc denumiri diverse, cu proveniență din limba engleză, ca: robo-car; robo-trailer; robo-carrier; robo-vehicle, AGV (lb. engleză - Automated Guided Vehicle). Structura constructivă a unui asemenea sistem cuprinde: • sistemul de dirijare sau ghidare; • sistemul de transport; • sistemul de comandă; • stațiile de încărcare-descărcare. Sistemul de dirijare poate avea la bază unul din următoarele principii funcționale: • inductiv : o ghidare pasivă, când vehiculul urmărește un traseu rigid; o ghidare activă, cu posibilitatea comutării traseelor
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
diverse, cu proveniență din limba engleză, ca: robo-car; robo-trailer; robo-carrier; robo-vehicle, AGV (lb. engleză - Automated Guided Vehicle). Structura constructivă a unui asemenea sistem cuprinde: • sistemul de dirijare sau ghidare; • sistemul de transport; • sistemul de comandă; • stațiile de încărcare-descărcare. Sistemul de dirijare poate avea la bază unul din următoarele principii funcționale: • inductiv : o ghidare pasivă, când vehiculul urmărește un traseu rigid; o ghidare activă, cu posibilitatea comutării traseelor în bucle. • fotoelectric; • prin calcul. Sistemul de transport este structurat din următoarele părți: • vehiculul
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
pieselor după dimensiunea exterioară, existentă în Laboratorul de Automatizarea și Robotizarea Proceselor Tehnologice din Catedra TCM a Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași. Un alt dispozitiv de sortare automată, care realizează dirijarea obiectelor pe trasee diferite în funcție de caracteristicile acestora prin recunoașterea formei, este cel de tip corelator optic, a cărui schemă constructiv-funcțională este prezentată. La acest dispozitiv, obiectele care se deplasează pe banda transportoare trec prin dreptul unei camere video de recunoaștere
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
lor dobândește capacități și competențe pe care nu și le-ar fi bănuit, va trece de la motivația extrinsecă, la cea intrinsecă, satisfacția fiind produsul al însăși activității de învățare. Trebuie dezvoltată motivația intrinsecă la elevi, ținând cont de faptul că dirijarea motivației în clasă e o “ artă”: cere intuiție, dar și experiență. Interesul pentru lectura se poate stârni prin demonstrația că aceasta este: a. O sursă de informare; b. O sursă de plăcere. Este util scrisul/ cititul: *cum altfel aș putea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
spălarea mâinilor chirurgului înainte de operații. 1.3.2.2. Dezinfectanți din grupa metalelor 1.3.2.2.1. Compuși de argint Dintre aceștia cei mai folosiți sunt: Azotatul de argint se folosește în concentrații de 1-10% ca agent cauterizant pentru dirijarea granulării și în concentrații mai mici: 1-2%o ca antiseptic citofilactic în plăgile infectate, în tratamentul cistitelor și intraconjunctival în profilaxia conjunctivitei neo-natorum. Acetatul de argint coloidal se folosește în creme, pentru tratamentul infecțiilor în arsuri. 1.3.2.2
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
o impune, se poate reformula. Gagne și Briggs (1977, p.138) scot în evidență următoarele „momente”: * captarea atenției elevilor prin stârnirea intereselor acestora; * informarea cu privire la obiectivele de atins; * reactualizarea și performarea unor capacități formate anterior; * prezentarea elementelor de continut specifice; * dirijarea învățării; * obținerea performanței; * asigurarea feed-back-ului; * evaluarea performanțelor obținute; * consolidarea retenției și a capacității de transfer. Învățătorul trebuie să structureze organizarea lecției, conform scopului educativ propus și legat în special de abilitatea practică, având în vedere particularitățile de vârstă și de
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
inteligență și creativitate. În accepțiunea tradițională, a fi inteligent înseamnă a achiziționa cunoștințe, a le manipula și a le aplica în diverse contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor, soluționarea problemelor din relațiile interpersonale, deschiderea spre comunicare, integrarea armonioasă în grup. Copiii pot să dezvolte potențialul emoțional prin: identificarea și diferențierea propriilor emoții; însușirea modalităților de exteriorizare firească a sentimentelor; potențarea empatiei; învățarea comunicării. Howard
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a unor probleme formulate de ei sau de profesor; introducerea în sistemul criteriilor de evaluare și a unor indicatori creativi pentru realizările deosebite caracterizate prin originalitate, elaborare inovatoare, valoare socială a produselor, ideilor și soluțiilor formulate; - tipul de îndrumare sau dirijare optimă din partea educatorului este cel specific învățării prin problematizare în context creativ, care trebuie să lase câmp liber de manifestare independenței de gândire și acțiune a elevului; - modul de tratare, de înțelegere și abordare a elevilor care manifestă anumite eforturi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
școlară organizată optim trebuie să cuprindă acțiuni, activități care să exerseze și să dezvolte capacitatea de efort voluntar, deliberarea și decizia, calitățile voinței și să prevină tulburările acesteia. Prin urmare, educatorul trebuie să respecte câteva condiții: 1. Corelarea judicioasă între dirijare și asigurarea condițiilor de manifestare independentă și autodeterminare; 2. Cunoașterea posibilităților elevilor și antrenarea lor în activități corespunzătoare; 3. Antrenarea treptată în sarcini cu dificultăți crescânde și cultivarea încrederii în sine; 4. Întâlnirea interesului pentru activitatea de învățare, crearea condițiilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de pregătire. Turnee; * Raportul: Intensitate - Durată - Volum - Forma sportivă; * Dozarea generală, pe etape și cicluri; * Probe de control; * Control medical; * Metode și mijloace de refacere. 3. Cu privire la metodica etapelor a. Etapa readaptării și pregătirii pentru eforturile maxime: * Durata: 714 zile * Dirijarea efortului: * antrenamente cu durata medie (60 90 min.); * volum: 1 2 antrenamente / zi; * intensitate: 40% 60%; * caracter: fizic tehnic teoretic (50 40 10%) * tip de efort: aerob - alactacid; * calități motrice: rezistența generală - forță. * Restricții: * evitarea jocurilor și a provocării formei
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]