5,763 matches
-
surprinzătoare! Ce intensitate! Ce cromatizare! Ce trăire! Câtă frumusețe, până la durere chiar. Au fost 90 de minute care aș fi vrut să nu se mai oprească. Și... nici nu s-a oprit la nesfârșit de aplauze, când publicul aclama interpreții, dirijorul și tot aparatul sonor aplauda publicul... A continuat cu un bis, un „moment” de reculegere, parte din miracol. Afară ploua tare, cu fulgere și tunete și toți 4.000 de oameni am sta în hol, unii lângă alții, cuprinși de
Sub vraja lui Verdi by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83430_a_84755]
-
ascultând ceea ce în program era scris ca fiind Concertul nr. 1 pentru pian și orchestra de J. Brahms. S-a întâmplat luni 23 septembrie la Sala Palatului. De altfel, după primele note, impresia mea s-a axat pe probabilitatea ca dirijorul, orchestra și solistul să fi văzut acum pentru prima oară o sală arhiplină, cu 4.000 de melomani informați, care știau cum și când să răsplătească reușitele. Cred că surpriza lor a fost totală, pentru că o sala de concerte
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
că o sala de concerte de o astfel de dimensiune nici nu e prea comună în Europa. Dar prejudecățile au făcut ca din motive ce-mi scapă, solistul concertului să fie Stephen Hough, care împreună cu Royal Stockholm Philarmonic Orchestra și dirijorul Sakari Oramo, să ia cu multă lejeritate acest mare festival. Trec peste faptul că am ascultat doi compozitori nordici A. Hillborg și C. Nielsen în acest concert, ceea ce unor organizatori români nu cred ca li s-ar fi permis la
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
că nu i-a folosit la nimic singurul instrument de mare precizie pe claviatură, pe care ar fi trebuit să interpreteze o partitură celebră, pentru că el tot fals a ,,cântat”. A reușit în schimb performanța, desigur ajutat de orchestră și dirijor să producă o aiureală auditiva de nedescris. Publicul, bine crescut și politicos a aplaudat. În fond erau oaspeți ai festivalului nostru. Cum au ajuns aici, rămâne un mister pentru mine. Ce să mai zic, nu mi-am putut închipui că
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
Europa. Și m-am mirat foarte tare, mai ales că orchestra are o carte de vizită impresionantă. Dar, poate a fost bine venită și asta. Pentru că doar astfel, parte din public, mai puțin cunoscător, va putea aprecia la valoarea reală dirijori mari, orchestre mari, interpreți mari, deși zău, cred că nu meritau nici ei să afle așa.
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
Orchestra Națională a Rusiei Mircea ȘTEFĂNESCU Știam din emisiunile posturilor continentale de televiziune specializate în muzica simfonică și de cameră despre clasa excepțională a Orchestrei Naționale a Rusiei și a dirijorului Vladimir Spivakov. Totuși efectul, pentru că muzica este un efect, este limitat la televiziune, pentru a se ivi în toată amploarea lui în sala de concert, și când este vorba despre Orchestra Națională a Rusiei și de dirijorul Vladimir Spivakov, se
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
Rusiei și a dirijorului Vladimir Spivakov. Totuși efectul, pentru că muzica este un efect, este limitat la televiziune, pentru a se ivi în toată amploarea lui în sala de concert, și când este vorba despre Orchestra Națională a Rusiei și de dirijorul Vladimir Spivakov, se creează această adevărată estetică a frumosului ce se imprimă în audiție până la pierderea respirației, și asta într-o incintă de 4000 de locuri, cum este Sala Mare a Palatului de la București. Concertul a avut loc miercuri 4
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
stare de atitudine, o relevare a conștiinței de sine în muzică și pentru muzică a ansamblului celor prezenți pe scena de concert, ceea ce ne-a determinat să acceptam ideea că am văzut și am ascultat una dintre orchestrele și pe dirijorul acesteia, cu performanțele cele mai admirabile din câte există azi în lume. Special am lăsat aici locul de a scrie despre violonistul Serghei Dogadin pe care l-am prețuit pentru virtuozitatea lui impecabilă, pentru valoarea expresiei la o intensă tensiune
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU - compozitor, profesor universitar emerit, dirijor - AL. I. BĂDULESCU Luni 20 mai a.c., s-au împlinit 100 de ani de la nașterea compozitorului, profesorului universitar emerit și dirijor ION DUMITRESCU, personalitate fascinantă a muzicii românești din cea de a doua jumătate a sec. XX. A văzut lumina
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU - compozitor, profesor universitar emerit, dirijor - AL. I. BĂDULESCU Luni 20 mai a.c., s-au împlinit 100 de ani de la nașterea compozitorului, profesorului universitar emerit și dirijor ION DUMITRESCU, personalitate fascinantă a muzicii românești din cea de a doua jumătate a sec. XX. A văzut lumina zilei într-o familie de intelectuali, în străvechea așezare vâlceană Oteșani. Încă din anii școlii primare, elevul Ion Dumitrescu a dovedit
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
Gh. Firca, Mircea Neagu, Constantin Romașcanu, Liviu Glodeanu, Vasile Timiș, Dan Constantinescu, Remus Georgescu, Vasile Dinu, George Draga, Stelian Olariu, Ursu Anghel Emilian ș.a. Pe lângă această prestigioasă activitate didactică, între anii 1940 - 1947 muzicianul Ion Dumitrescu s-a aflat, în calitate de dirijor și de compozitor la Teatrul Național din Capitală, timp în care a compus muzică de scenă pentru mai bine de 60 de reprezentative lucrări dramatice - din repertoriul universal și național, înscrise în programele stagiunilor primei scene dramatice românești, pe care
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
Constantinescu, în cuvântul de mulțumire, a ținut să precizeze, printre altele, că va realiza pentru orașul său natal o lucrare simfonică - Simfonia ploieșteană, prezentată, în primă audiție absolută, în prezența autorului, în zilele de 28-29 septembrie 1961, de simfonicul ploieștean, dirijor Ion Baciu. Impresionantă pentru viața cultural-artistică din județul Prahova a fost prezența maestrului Ion Dumitrescu, împreună cu o seamă de compozitori și muzicologi, în ziua de 14 decembrie 1975, la Palatul Culturii din Ploiești cu prilejul aniversării a 20 de ani
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
ce a precedat marele concert-spectacol, acesta din urmă a etalat evoluții muzicale-artistice dintre cele mai atractive, de excepțională calitate, de larg interes. Mă refer la evoluția formației orchestrale "Wiener Symphoniker", formație care a însoțit de asemenea evoluția tinerilor soliști, la dirijorul acesteia, Aleksandar Markovic, la celebra mezzo-soprană Angelika Kirchschlager, la nu mai puțin celebrul cor de băieți "Wiener Sängerknaben", la prezența pe scenă a cunoscutului dirijor Sir Roger Norrington, cel care a condus lucrările juriului final al competiției și a înmânat
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
evoluția formației orchestrale "Wiener Symphoniker", formație care a însoțit de asemenea evoluția tinerilor soliști, la dirijorul acesteia, Aleksandar Markovic, la celebra mezzo-soprană Angelika Kirchschlager, la nu mai puțin celebrul cor de băieți "Wiener Sängerknaben", la prezența pe scenă a cunoscutului dirijor Sir Roger Norrington, cel care a condus lucrările juriului final al competiției și a înmânat distincțiile acesteia. Așa cum am prezis personal - am avut fericita ocazie de a asista inclusiv la desfășurarea semifinalei concursului, câștigătorul Marelui Premiu al ediției actuale a
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
conduc emoția, tehnica îndelung și fără oprire exersată, disciplina, ținuta, eleganța fiecărui gest de pe scenă. Aplauzele pe care, l-a sfîrșit, ca într-un ritual, Lev Abramovici Dodin le dedică, pe scenă, în fața noastră, fiecărui actor în parte. Ca un dirijor care mulțumește fiecărui instrumentist din orchestra lui. Îi privesc și mă despart cu greu de performanța lor. Nekrosius. Și trilogia lui shakespeariană. Viscerală și poetică. Tulburătoare pentru mine. Trei seri duse pînă tîrziu în noapte cu discuții, cu tăceri, cu
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
dintre ele fiind totuna cu duratele efective ale fiecărui sunet. Presupunem că tempoul derulării sonore este unul destul de moderat, o schimbare de înălțime articulându-se odată la un timp metric (tm), gradat metronomic, să zicem, la tm = 60 MM. Dacă dirijorul tactează la scara 1/1 (tm de tm), mișcarea gestuală ne apare perfect adecvată cu periodicitatea schimbării înălțimilor. Dacă tactarea dirijorală va diviza (simetric/asimetric, giusto/rubato) în raport cu tm ai monodiei pe care o audiem, vom avea dintr-o dată două
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
fi tentați să credităm tempoul dirijoral, percepând iluzoriu că tempoul sonor este mai lent decât cel gestual, chiar dacă am ascultat înainte și varianta celor două în raportul tactării timpo-metrice (Ttm) de 1/1. Până la un anume prag al percepției noastre dirijorul poate comprima Ttm, generându-ne impresia unei răriri sau dilatări temporale expresive (interpretabile pozitiv) a sunetelor monodiei. Apoi, dacă mișcarea dirijorală continuă să se densifice, fiind tot mai rapidă (indiferent de amplitudine), diferența de tempo o simțim ca dezacord sau
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
impresia unei răriri sau dilatări temporale expresive (interpretabile pozitiv) a sunetelor monodiei. Apoi, dacă mișcarea dirijorală continuă să se densifice, fiind tot mai rapidă (indiferent de amplitudine), diferența de tempo o simțim ca dezacord sau inadecvare, prin aceea că totuși dirijorul tactează prea repede, ori parcă și monodia curge prea lent?... Dacă însă monodia s-ar derula într-un tempo mai strâns (tm = 120), dirijorului i-ar fi mai confortabil să-și adecveze gestul printr-un tempo de Ttm mai lent
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
indiferent de amplitudine), diferența de tempo o simțim ca dezacord sau inadecvare, prin aceea că totuși dirijorul tactează prea repede, ori parcă și monodia curge prea lent?... Dacă însă monodia s-ar derula într-un tempo mai strâns (tm = 120), dirijorului i-ar fi mai confortabil să-și adecveze gestul printr-un tempo de Ttm mai lent (preferând probabil tot valoarea de 60 MM). Văzând și totodată auzind noua varaintă a perechilor de tempo, este posibil să percepem monodia pe un
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
este mai mare, analog unui registru sonor grav, de timbru gros. Menționăm însă că un accent Mins nu trebuie să coincidă neapărat cu unul sonor, el având totuși o pondere sensibilă în raport cu tipul Mins, care poate fi: gestual - pentru un dirijor sau instrumentist -, conceptual - pentru un compozitor, analist sau lector mental al partiturii -, ori chiar verbal - pentru un narator al Fmz ca operă-de-povestit<footnote Considerăm că forma muzicală ca operă-de-povestit, comportă și o funcție de călăuzire într-un mod al gândirii muzicale
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
coregrafului de a-și concepe unitar opera, în stilul care îi este propriu. Fără aceste două calități, este riscant să încerci să reconfigurezi o capodoperă. Muzical, premiera a fost cât se poate de bine susținută de orchestra Operei, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, nu la fel de bine fiind ajutată și de plastica scenografică a altui invitat, Luisa Spinatelli, costumele invitaților - păsări, de la balul din vis, fiind mai potrivite, poate, la o piesă pentru copii. De asemenea, nu am putut sesiza ce efecte
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
și snobi, și iubitori sinceri de operă" (Viorica Cortez); "Sunt sigură că, acum, în România există profesori doar cu diplome, care însă ar trebui să aibă probleme cel puțin cu propria lor conștiință" (Marina Crilovici); Fiind bani, vin soliști și dirijori foarte buni" (Eugen Bold); Era o vreme când tot ce venea din blocul de est era primit aici, inclusiv eu, cu brațele deschise" (Alexandru Lascae). Dar și printre apatii și neglijențe: "România este mai cunoscută prin interpreți, prin muzicieni de
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
profesioniste. Deși Orchestra de Tineret a U.E. dispune de tineri instrumentiști excepționali, organismul este în mișcare. Acesta îi este specificul. Sonoritatea alămurilor este compactă și strălucitoare. Lemnele dispun de o virtuozitate expresivă. Corzile sunt consistente, dispun de maleabilitate timbrală. Operativitatea dirijorului, în felul său un veritabil pedagog al orchestrei, rămâne esențială. Astfel a fost realizată Simfonia "domestica" de Richard Strauss, acest mare opus simfonic al post-romantismului german. Este o lucrare pe care parcurgând-o - în calitate de tânăr instrumentist performer - înveți tehnică instrumentală
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
sa. Foarte mulți au fost și mai sunt încă cei care, scriind despre el, investighează artistul, dar mai ales specificul personalității sale. Joachim Kaiser, unul dintre cei mai reputați critici muzicali ai Europei spunea: "în istoria muzicii, Karajan a fost dirijorul cu cel mai mare succes... Nimeni, de cînd există profesiunea de dirijor, nu a știut să construiască și să țină în viață Ťun imperiuť așa cum a făcut-o el". Strateg și tactician desăvîrșit, permanent conștient de drepturile și obligațiile poziției
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
despre el, investighează artistul, dar mai ales specificul personalității sale. Joachim Kaiser, unul dintre cei mai reputați critici muzicali ai Europei spunea: "în istoria muzicii, Karajan a fost dirijorul cu cel mai mare succes... Nimeni, de cînd există profesiunea de dirijor, nu a știut să construiască și să țină în viață Ťun imperiuť așa cum a făcut-o el". Strateg și tactician desăvîrșit, permanent conștient de drepturile și obligațiile poziției sale, Karajan a fost un artist, un om care și-a construit
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]