2,302 matches
-
probabilități diferitelor efecte posibile. În modelul deciziei certe, accentul cade pe calculul riguros, cu probabilități deja fixate, modul în care acestea sunt obținute fiind considerat neproblematic. În practică, un asemenea mod nu există, probabilitățile fiind atribuite intuitiv și deci înalt discutabil. Putem spune în concluzie că, pentru ca decizia să fie certă, fiecare fază a procesului decizional - formularea problemei, identificarea soluțiilor alternative, evaluarea și ierarhizarea lor - trebuie să se finalizeze într-un produs cert. În faza propriu-zisă a luării deciziei, incertitudinea inițială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
absolut -, nici în sens subiectiv - cea mai bună soluție formulabilă la nivelul cunoștințelor existente. Metodele analitice aplicate în aceste condiții asigură doar o optimalitate tendențială, nu efectivă. Ele sunt orientate spre identificarea soluției optime, dar rezultatele rămân mereu incerte, înalt discutabile, nu datorită calculului rațional propriu-zis, ci din cauza presupozițiilor pe care se întemeiază acesta. d) Se menține, din cauza incertitudinii asumate, caracterul deschis, revizuibilaldeciziei luate. Noile informații și cunoștințe acumulate ulterior, cât și presupozițiile făcute, dar confruntate cu realitatea acțiunii, sunt utilizate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cvasicompletă a incertitudinii, ci, prin presupozițiile pe care le face, poate fi chiar un producător de incertitudine. Din acest motiv, ea prezintă o ridicată vulnerabilitate la incertitudine. Caracterul explicit al presupozițiilor ridicat incerte pe care se fundează o face mereu discutabilă, rezultatele sale fiind incerte și deschise discuției. Strategia satisfăcătorului reprezintă o alternativă la strategia optimalității tendențiale. PROPOZIȚIA 2.3.: Strategia satisfăcătorului constă în adoptarea primei soluții satisfăcătoare pe care decidentul a reușit să o identifice. Pornind de la problema pe care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoștințele disponibile sunt mai reduse, cu atât criteriile de alegere de tip cognitiv au mai multe șanse să nu fie mai bune decât oricare alt criteriu aleatoriu. Fie că dau cu banul, fie că folosesc un procedeu sofisticat, dar înalt discutabil, rezultatul pentru alegerea în cauză poate fi echivalent din punctul de vedere al probabilității de a face alegerea cea mai bună. Este cazul mulțimii de strategii utilizate la jocurile de noroc și care, comparate cu modelele probabiliste, sunt eronate în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din cultura în care trăim (modelare simbolică). Sigur, la fiecare nivel, eroarea este posibilă, fie din cauză că regulile logice sunt încălcate, fie deoarece faptele externe sunt captate cu o selectivitate eronată, fie datorită faptului că însăși referenții sociali sau culturali sunt discutabili. In cazul unei astfel de erori, se ajunge la unele „distorsiuni cognitive” care pot afecta un registru comportamental sau ansamblul conduitelor. Conceptul eficienței personale Intr-un articol apărut în 1977, Bandura a încercat să-și dezvolte și să-și generalizeze
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
analizei și a ipotezelor de lucru. Valoarea modelului medical este de necontestat. El a contribuit la tratarea și la vindecarea a numeroase boli acute (mai ales a bolilor infecțioase) declanșate de un factor biologic specific. In schimb, contribuțiile sale sunt discutabile în cazul numeroaselor boli cronice pentru care simptomatologia este fluctuantă, evolutivă și factorii etiologici multipli. Anamneza nu poate neglija consecințele bolii asupra funcționării individului, ținând cont de caracteristicile sale individuale, de modul său de viață și de contextul său existențial
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In prezent, nici o evaluare a competențelor sociale nu întrunește unanimitatea specialiștilor. Iată câteva evaluări care pot fi totuși utilizate: scara lui Rathus este cea mai cunoscută; forma în limba franceză a fost validată; calitățile sale în ceea ce privește afirmarea de sine sunt discutabile; chestionarul conduitelor interpersonale a fost inclus recent în bilanțul de evaluare și permite identificarea deficitelor specifice afirmării de sine; scara lui Liebowitz permite explorarea anxietății și nivelului de evitare, și reperarea indicațiilor de terapie de expunere la emoții (criterii de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea descoperi datele relevante, subiecții sunt adesea supuși unui tratament non-standardizat. Intervievatorul are nevoie de destulă libertate pentru a putea stabili o relație pozitivă cu subiectul și pentru a urmări un subiect de conversație util. Totuși, rezultatul are o siguranță discutabilă, deoarece datele produse depind foarte mult de interacțiunea dintre cei doi. Totodată, intervievatorul nu poate evita problemele ridicate de amestecul din afară, căci subiectul știe că este intervievat și va dori să-și înfățișeze poziția cât mai favorabil. În sfârșit
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Problema este că numai foarte rar avem la dispoziție întreaga populație pentru comparație. Satistica inferențială ne furnizează convențiile care să ne ajute la rezolvarea acestei probleme. Convențiile acestea nu sunt perfecte. Inferența depinde de un set de presupuneri severe, dar discutabile, și se exprimă întotdeauna în limbajul aparițiilor probabile în condițiile purei întâmplări. Totuși, ele constituie o bază pornind de la care cercetătorul poate să câștige - sau să piardă - încredere în posibilitatea de a-și susține constatările empirice la un nivel mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a fost individualizată. Această legătură s-a materializat prin instituția căminului cultural, al cărei animator a fost, de regulă, Învățătorul. De asemenea, continuă să fie nelămurită relația cu medicii și cercetătorii de antropologie fizică. Dincolo de investigațiile antropometrice cu caracter științific discutabil, cercetările și intervențiile de medicină socială rămân un teren de explorat. Pomenirea profesorilor Rainer și Banu nu este suficientă pentru a lămuri această legătură. Poate cel mai interesant fenomen rămâne participarea la viața politică a gustiștilor. Nici aici nu ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conținutul ei, putem conchide că lucrarea semnată de Maria Constantinescu este un model de Întrepătrundere a analizei metodologice cu investigația teoretică și empirică. Ca orice lucrare de o asemenea anvergură, nu este lipsită de unele inadvertențe stilistice sau de afirmații discutabile. De pildă, există unele reluări de la un capitol la altul, cum sunt cele privind empatia, comunicarea etc., sau revenirea la definirea termenului competență. Dar o spunem, fără nici un echivoc: aceste observații nu impietează cu nimic asupra calității de excepție a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
toată literatura de azi derivă din onirism, numai ca să-l vedem, în sfârșit, mulțumit.” Criticul opina că o. „prezintă interes pentru istoricii literari, chiar dacă mișcarea n-a determinat mari schimbări în literatura română”, afirmație în care a doua propoziție e discutabilă: desigur că scrierile celor emigrați sau exilați - Vintilă Ivănceanu, Virgil Tănase, D. Țepeneag - au fost interzise și au ieșit din circulație, însă în configurarea peisajului literar românesc al anilor ’70-’80 ai secolului al XX-lea importanța activității foștilor membri
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Monografiile sunt completate de editarea operei literare și a corespondenței celor doi scriitori. Istoricul literar s-a oprit și asupra jurnalului inedit al lui Alecsandri (episodul Elena Negri), pe care îl editează în 1947 în original și în traducere - transpunere discutabilă din cauza moldovenismelor, folosite cu intenția mărturisită de a se apropia cât mai mult de limba vorbită în epoca lui Alecsandri. Ediția (Premiul „C. Hamangiu” al Academiei Române) e însoțită de un amplu studiu privind raporturile dintre cei doi, relațiile dintre jurnal
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
Casian, Maxim Mărturisitorul, Isaac Sirul sau Grigorie Palama - se ascunde în faimoasele sale „tratate practice”, veritabile bijuterii ale gândirii ascetice de inspirație biblică, iar nu în speculațiile cosmologice de inspirație origenistă, care compun Kephalaia gnostica. Acestea sunt „doar o tentativă (discutabilă adeseori) de a contrapune o gnoză ortodoxă gnozei heterodoxe, o încercare cifrată de a umple, cu mijloacele intelectuale și specifice ale epocii, spațiul dintre asceza «practică» și mistica «teologică». Ele și numai ele în ansamblul corpusului evagrian sunt într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
retorica unui manifest. Cele patru capitole trec în revistă patru problematici clasice ale liberalismului politic anglo-saxon: toleranța liberală, valorile plurale, libertățile rivale, modus vivendi. Ca orice lucrare polemică, și Cele două fețe ale liberalismului propune serioase revizuiri ale canonului, precum și discutabile proiecte de viitor bazate pe „valorificarea moștenirii”, pe „întoarcerea la izvoare”. Astfel, Gray reliefează contradicția internă a tradiției liberale, o tradiție duală și ambiguă articulată în forma a două discursuri filozofice incompatibile: pe de o parte, teoria consensului rațional universal
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de garantarea, protecția și aplicarea drepturilor fundamentale ale omului, statul (ca și - o spune el când discută în alte contexte primejdiile globalizării - evanescenta global governance, echivalentul la nivel planetar al unui fel de stat minimal, din care avem deocamdată instituții discutabile, să le spun „perfectibile”, ca ONU, Organizația Mondială a Comerțului, Banca Mondială, Organizația Mondială a Muncii etc.) ar face mai bine să identifice și să se ocupe de protecția nevoilor fundamentale ale omului. Discuția, prea vastă pentru a fi sintetizată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unele încercări inedite de apropriere genealogică, de „recuperare”, inclusiv de către unii autori de stânga 4! Am discutat cu prilejul menționat în nota 1 cel mai cuprinzător portret ficțional al lui Allan Bloom de până acum: „Abe Ravelstein”, o fictivizare foarte discutabilă a profesorului datorată prietenului său Saul Bellow 5. Bellow, apropiat sufletește și afin cultural-ideologic cu Bloom aproape toată viața, a ales să-l încondeieze, mai curând decât să-l zugrăvească, într-un ultim roman scris la senectute, din care nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă cu condiția ca să nu devină, prin abuz, un fel de scop În sine, zăpăcind pe mânuitorul ei. Cu alte cuvinte, trebuie să fie prezentă În mintea cititorului ideea că «balaurul» și bezna În care zace lighioana nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai sus. Iată În ele și o parte din argumentele tov. Crohmălniceanu În articolul amintit. Cu asemenea mijloace sumare și categorice, expeditive, sunt condamnate cele 5-6 nuvele de care vorbeam. Iată, de pildă, o diagramă critică a unei povestiri, altminteri discutabilă ca realizare: «muncită poveste fantastică din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și pe puncte În final». Clar, nu? Și mai ales, scurt și cuprinzător. Iată, deci, o carte, cu defecte desigur
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partea transcendental și cea specială a metafizicii naturii nu este una deductivă. Watkins lasă să se înțeleagă faptul că existența unei asemenea relații ar fi fost afirmată de comentatori contemporani, de exemplu, de Robert Butts și Philip Kitcher, ceea ce este discutabil 32. Este plauzibil că o asemenea relație a fost presupusă în mod tacit de toți acei cercetători ai operei lui Kant care credeau că metafizica specială nu ar fi decât un produs secundar al filosofiei sale transcendentale. Acestui punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar refuza să accepte ca maxima acțiunii ei să devină lege universală.28 Asemenea reconstrucții ale argumentării lui Kant, care își propun să arate că o ființă rațională realizează evaluarea morală pe bază de considerații a priori, mi se par discutabile din cel puțin două puncte de vedere. Mai întâi, se poate observa că în argumentele lui Höffe și Ludwig nu intervin doar considerații a priori. În cazul fiecărui exemplu, argumentarea se sprijină pe definiții sau precizări ale semnificației unor concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
16. Vezi Ibidem, pp. 152-155. 17. Ibidem, p. 153. 18. Vezi Ibidem, p. 155. 19. Ibidem, p. 165. 20. Vezi Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., pp. 18-19. 21. Ibidem, p. 20. 22. Ibidem, pp. 25-26. Forța acestui argument este, totuși, discutabilă. Căci faptul că în această lume, o lume în care trăiesc doar ființe raționale imperfecte, nu ar exista un prieten pe deplin loial nu probează că loialitatea deplină în prietenie, ca datorie morală, nu ar putea fi întemeiată prin raportare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la accesele de melancolie ale lui Marlowe din The Long Goodbye - romanul în care imaginea detectivului se fisurează inclusiv la nivel sentimental: inabordabilul, sarcasticul, cinicul Marlowe sucombă în fața farmecului unei doamne nici măcar foarte tinere și posesoarea unei experiențe de viață discutabile. Nu doar din acest punct de vedere, „mitul cavalerului” primește o lovitură aproape mortală. Eroismul lui Marlowe pare a fi doar una din formulele de menținere în echilibru a unei sensibilități aproape bolnăvicioase. Marea găselniță a lui Chandler constă în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Fie că e vorba de sloganuri, de excesele limbajului argotic (care „te zgârie la ureche, chiar și atunci când e proaspăt” (Chandler, 2000, p. 36), de tocirea sensurilor prin abuz, Chandler deplânge situația în care se află, de fapt, el însuși. Discutabile sunt, însă, alte afirmații, care vizează spectrul mai larg al oricărei limbi în relația ei cu evoluția culturală generală. Nu doar engleza americană, dar nici una dintre limbile vii nu devine „conștientă” de procesul la care asistă. Cauzele sunt multiple („prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
imaginat un roman polițist în care să nu regăsim și contrariile elementelor de mai sus. Mai mult, doar coexistența acestora îl îndreptățește pe autor să pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate a investigatorului de profesie”. Însăși temporalitatea indusă de existența textului scris face ca astfel de suprapuneri să fie excluse. Venite spre cititor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]