2,525 matches
-
în știința contemporană. Spre deosebire de pozitivism și materialism, care privesc lumea așa cum este ea dată, constructivismul vede lumea ca un proiect în construcție, mereu în transformare și schimbare. Spre deosebire de idealism, poststructuralism și postmodernism, care consideră lumea așa cum poate fi imaginată sau discutată, constructivismul susține faptul că nu toate afirmațiile au aceeași valoare epistemică și că există numai unele fundamente pentru cunoaștere care trebuie luate în considerare. În plus, în ciuda divergențelor de opinii între constructiviști (moderniști, lingviști, radicali, critici), constructivismul se bazează pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
are o dezvoltare proprie, plină de controverse și poziții diverse în funcție de interesele țărilor membre ale Uniunii Europene. 2.1.2.1. Conceptul de securitate și dilema acesteia În lumea de azi, conceptul de securitate a devenit unul din cel mai discutat subiect, atât în mediile academice și universitare, cât și în cadrul instituțiilor care-l pun în aplicare, deoarece se pune problema protecției și siguranței umanității în general, se are în vedere apărarea fiecărei națiuni în parte față de pericolele la care ar
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
susține că problema nu există pentru că nu are semnificație; altul spune că are prea multe semnificații 24. Nu contează care versiune a balanței de putere poate fi apreciată, dar ideea de putere ca proprietate, cât și ca relație este mult discutată. Dacă se încearcă a interpreta balanța de putere folosind conceptul relațional de putere se poate observa dificultatea care decurge din multidimensionalitatea acesteia și din lipsa ei de standardizare. Dacă o țară orientează resursele economiei sale interne în scopul întăririi puterii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
filosofi din cele mai vechi timpuri. De asemenea, teoria actelor vorbirii își anume faptul că vorbirea constituie acțiunea) a fost larg acceptată. Totuși, consider că mecanismul de feedback în ambele direcții pe care îl numesc reflexivitate nu a fost suficient discutat. Problema morții Pentru a vedea dacă schema conceptuală pe care am propus-o poate avea același înțeles și pentru alții, intenționez să-mi expun viziunea asupra morții. Moartea constituie o problemă importantă pentru o persoană de 75 de ani, dar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
exact al fiecărei categorii prin raport cu toate celelalte, are deci o foarte mare influență asupra modului în care vom înțelege rezultatele analizei de conținut. 4. Aspecte ale identității individuale și colective. În discuția categoriilor relevante pentru cele trei aspecte discutate mai sus - relațiile sociale, studiile și evaluarea generală - ne-am referit deja la majoritatea datelor rezumate în tabelul 6.28. Doar șapte categorii au mai rămas de discutat, toate având de-a face cu identitatea personală și colectivă - aspecte proeminente
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cote înalte tendințele de flexibilizare și deschidere către tot ceea ce poate spori și multiplica eficiența. Deși uneori apetitul exagerat față de conceptele noi și racordarea lor la un spațiu științific paralel poate crea confuzie și irelevanță, apreciem totuși că joncțiunea interdisciplinară discutată își găsește utilitatea și legitimitatea. 1.2.3. Argumente istoricetc " 1.2.3. Argumente istorice" Se pare că, încă din perioadele preistorice, pe drumul afirmării vocației educative a societății, îndatoririle privitoare la instrucție și educație le reveneau adulților. Tehnicile inițiatice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
În ciuda asimetriei constitutive existente în clasa de elevi - referitoare la statutul de superioritate a profesorului -, relația profesor - elev nu mai poate fi concepută ca o relație de dependență a elevului de profesor sau ca o relație de comunicare abstractă. Mult discutata autoritate a profesorului nu se reduce la posesia cunoștințelor de specialitate, ci derivă și din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptându-le situațiilor educaționale, de a repartiza responsabilități elevilor (apelând chiar și la delegare), de a mobiliza elevii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
predare ignorând, de multe ori nu din rea-voință, diversitatea situațiilor educaționale ca structuri complexe, atitudinal-relaționale. Involuntar, asemenea atitudini educaționale creează un teren propice apariției și dezvoltării fenomenelor de criză. În căutarea identificării multitudinii de atitudini favorizante apariției și evoluției fenomenelor discutate, au mai fost identificate următoarele: - intervenții tardive lipsite de promtitudine și rapiditate; - reacții singulare, incoerente și absența unor strategii clare pe termen lung; - absența fermității și a inconsecvenței prin neasumarea responsabilității intervențiilor; - reprezentarea eronată a situației care generează sentimentul incompetenței
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din Efectul de realitate, de pildă, a trecut aproape neobservată. Opoziția copie a realului (prezent?)/emanație a realului trecut, care îi permite criticului o nouă elaborare a conceptului de realitate și, implicit, a celui de reprezentare, nu a fost nici discutată prea mult și nici înțeleasă pe deplin: În ziua de azi, printre comentatorii fotografiei (sociologi și semiologi) e la modă relativitatea semantică: nu există „real” (dispreț mare față de realiștii care nu văd că fotografia este întotdeauna codată), ci numai artificiu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
principala opoziție în câmpul generic s-ar stabili între poezie, pe de o parte, și povestire, respectiv descriere, pe de alta. Și de astă dată ecuația care se impune este „poezie = gen liric”. Din toate aceste definiții „canonice” ale conceptului discutat, transpare cu claritate faptul că, fără excepție, limbajul poetic a fost asimilat în mod restrictiv cu un spațiu al motivării, al literalității, lirismului și antiprozei, al conotației și obscurității semantice; în aceste condiții, modelul propus de Gheorghe Crăciun este cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
1990, p. 106]. Ca răspuns la metoda lui Lull, Cusanus propune o metodă prin vot secret de tip Borda. Amândoi, notează McLean, au dorit sa elimine votul strategic, însă au făcut recomandări opuse. Aceasta se explică prin faptul că situațiile discutate sunt diferite: Lull era preocupat de alegerile într-o abație unde electorii se cunoșteau foarte bine între ei și trebuiau să continue să trăiască împreună și după vot - de aici, este rezonabilă cerința votului deschis, deoarece va exista o presiune
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele sale sunt intruzive. Din aceste motive drepturile se alienează și preferința socială între oricare dintre perechi se determină numai prin condiția Pareto. În cazul discutat rămâne, așadar, cu 1 2sa P a și 3 4sa P a . Cum nu avem un set de instrucțiuni pentru a compara, mulțimea de alegere este vidă, însă nu din cauza ciclicității, ci din cea a completitudinii. Problema soluțiilor lui Blau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La Gibbard, Blau, Gaertner și Kruger, soluția pentru preferințele care nu îndeplineau anumite criterii era anularea sau negarantarea drepturilor. Din motive pe care le voi discuta pe larg în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecărei luniă ministerelor integratoare MMSSF și MIE. Una dintre formele dialogului instituțional între România și Uniunea Europeană este reprezentată de reuniunile subcomitetelor de asociere, prin intermediul cărora se analizează punctual domeniile care fac obiectul Acordului de Asociere. În cadrul reuniunilor fiecărui subcomitet sunt discutate problemele legate de transpunerea în legislația națională a acquis-ului comunitar, dezvoltarea instituțională precum și raporturile România - Uniunea Europeană apărute ca urmare a aplicării Acordului de Asociere. Protecția persoanelor cu handicap se înscrie în domeniul de activitate al Subcomitetului de asociere nr. 7
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
jos au estimat șansele la 10,1%, cei cu ancorare ridicată - la 25,7%, iar cei neancorați - la 19,1%. Efectul punctului de referință de pornire este evident. Se pare că, odată stabilite niște puncte de ancorare în legătură cu o problemă discutată, estimările oamenilor tind să fie legate de ele, deși, judecând „la rece”, informațiile și aprecierile n-ar trebui să aibă impact asupra judecăților ulterioare. Ancorările încurajează aplicarea principiului minimului efort de gândire, dar, după cum vedem, în acest caz, principiul respectiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
are în formarea și schimbarea de atitudini. Iar faptul că reclamele comerciale - care sunt atât de scump plătite - pun un așa mare preț pe forma mesajului este o ilustrare pregnantă a importanței acestui mijloc de comunicare de masă în problema discutată aici. 3. Subiectul receptor și caracteristicile sale. Încă în abordările clasice ale schimbării prin persuasiune s-a subliniat că subiectul expus comunicării nu este un receptor pasiv. Ideile și propunerile comunicatorului nu se imprimă automat în mintea individului și cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a legăturii puternice atitudine-comportament și a experienței directe scade probabilitatea ca atitudinea în cauză să fie schimbată. Decisive în schimbare sunt însă implicațiile poziției propuse de sursă asupra subiectului-receptor. Și aceasta înseamnă, în primul rând, cum și cât afectează problema discutată interesele și valorile de bază ale individului. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptate. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc contraargumente mai multe și mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt percepute ca importante, cu mare probabilitate va opera ruta centrală. Importanța problemei apare ca variabilă-cheie în modelul preconizat de Petty și Cacioppo (1986), iar Axsom et al. (1987) au constatat experimental că gradul de implicare a audienței în subiectul discutat este predictorul cel mai bun pentru tipul de răspuns cognitiv. Dacă acest grad este înalt, se degajă la subiecți un proces cognitiv sistematic - operarea cu conținutul mesajului; dacă gradul este scăzut, efortul de procesare a informației transmise este mai mic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru formularea răspunsurilor. Aceasta constituie un evident avantaj atunci când genul de informație solicitată presupune rememorarea unor evenimente, consultarea unor documente personale, coroborarea propriilor cunoștințe cu cele ale altor membri ai familiei, colegi de muncă etc. 6. Unele forme ale tehnicii discutate aici, în speță cea prin poștă, permit, analog anchetei telefonice, o dispersie teritorială mai mare a subiecților aleși, ceea ce înseamnă nu doar avantaje de cost, ci și de reprezentativitate a eșantioanelor alese inițial, datorită faptului că nu mai e nevoie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Intervențiile se referă la sublinierea și reformularea unor opinii, precum și la sinteze progresive. Cel care conduce interviul trebuie să realizeze ceea ce se numește „nedirijare asupra fondului și dirijarea formei”. Adică să-și trădeze cât mai puțin propria părere față de tema discutată, dar să știe să stăpânească grupul, să depășească momentele dificile, cum ar fi cele create de participanții care monopolizează schimbul de replici, să știe să-i încurajeze pe cei timizi și să fie capabil să aplaneze tensiunile ce se pot
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
context -, reguli degajate dintr-o experiență de cercetare intensă, de circa trei sferturi de secol, antrenează consecințe grave asupra rezultatului cercetării și pot compromite chiar ideea sondajelor de opinie, într-o perioadă în care necesitatea și oportunitatea lor este încă discutată. Din multitudinea recomandărilor și exemplelor ce pot fi găsite în orice lucrare de metodologie destinată anchetei - în care un loc central este ocupat mereu de construcția chestionarului - am ales câteva puncte a căror importanță ni s-a părut mai mare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obținut fiind nu numai o confirmare a variabilității procentelor după forma lexicală a întrebării, ci și a faptului că această variabilitate nu este una aleatorie, cele două rezultate având un sens clar, în corelație cu ceea ce se întreabă. Așadar problema discutată aici nu constituie un motiv pentru a privi cu rezervă rezultatul tuturor sondajelor, considerând orice rezultat ca o pură ficțiune, ci un motiv să încercăm să ne apropiem cu răbdare, prudență și mai ales cu onestitate și competență de munca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conține o distorsiune pe această linie. Din diferențele pe perechile de valori k și m se vede ce clase sunt subși care sunt suprareprezentate în eșantion. Când un eșantion este marcat de distorsiuni după mai mulți factori de genul celor discutați, devine limpede că în activitatea practică a operatorilor de identificare a subiecților au intervenit nereguli serioase și/sau că procentul nonrăspunsurilor totale este ridicat, iar profilul subiectului care a acceptat să colaboreze cu anchetatorul este diferit de profilul celui care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și, mai cu seamă, disputele pe care le-au provocat și în dezbateri publice, în presă, dar și în rândul specialiștilor, simțim nevoia să sintetizăm unele lucruri deja spuse și să mai adăugăm altele. Cum am mai remarcat, cele mai discutate probleme sunt cele ridicate de sondajele electorale. Am reunit sub această denumire toate acele anchete care au ca subiect (și) problematica alegerilor politice - indiferent de genul acestora: parlamentare, prezidențiale, locale - cu referire la trecut sau la viitor. Dintre chestiunile ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]