1,331 matches
-
culturii politice. Neînțelegând că nu ai cum să consumi nici mai multă pâine, nici mai multă democrație decât produci, milioane de locuitori ai țărilor din fostul lagăr comunist au găsit foarte repede țapul ispășitor pentru toate mizeriile prin care trec - disidenții. Era pe la începutul anilor ’90, când, aflat la Budapesta, aveam să văd cum János Kis, György Konrád, Miklós Haraszty ba chiar și Gábor Demsky începuseră să fie arătați cu degetul (și nu doar de „tribuni” ca István Csurka) pentru toate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu prieteni ca Vladimir Tismăneanu, Miklós Marschall, Vasili Axionov și alții. În afară de a cădea de acord în legătură cu natura unora dintre cauzele acestei anomalii, mari soluții ale chestiunii nu am prea zărit. De obicei, lovită de un excepționalism ridicol, în blamarea disidenților, România stă totuși în rând cu suratele ei post-comuniste. A fi fost disident nu scoate pe nimeni de sub lupa critică. Nu e un cec în alb. Dimpotrivă, a fi fost unul dintre cei care au ales la un moment dat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
disident nu scoate pe nimeni de sub lupa critică. Nu e un cec în alb. Dimpotrivă, a fi fost unul dintre cei care au ales la un moment dat bunul-simț istoric în defavoarea bunului-simț al picotelii lipsite de riscuri face dintr-un disident o ființă mereu aflată sub lupă. Numai că s-a ajuns la „un exercițiu democratic” în care foști nomenclaturiști și copii de mingi ai acestora, papagali ai eternei Securități sau doar simpli cârcotași iau peste picior oameni cărora nu le
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Nu, mă. Tipu’ e cu conservatorii. Îi zice, stai așa..., Brătianu; Adrian C. Brătianu.” „Nu, tu, îl cheamă altfel ț Cioroianu; Dinu C. Cioroianu”. „Nu știu, dragă, da gagiu’ e mișto. Pă bune”. Văzând țara ieșită din ghearele dezamăgitorilor ei disidenți și intrată în portofoliile (uneori chiar și în portofelurile) marilor ei bărbați politici de azi, nu pot spune altceva despre „România profundă” decât: „E mișto, mă! Pă bune”. (Jurnalul Național, 23 octombrie 2005) Curcubeul huiduielilor Pe la începutul acestui an, aflam
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
opozanții săi politici. Acest fapt îmi aduce aminte de România de dinainte de 1989, care, în mintea celor din Occident, se afla undeva la marginea Europei și în care trăiau doar Ceaușescu, Ilie Năstase, Nadia Comăneci și alți câțiva, sportivi sau disidenți. În ultimul timp, Belarus a revenit în atenția mediei europene, și numai pentru că pe 19 martie a.c. vor avea loc, în această țară, alegeri prezidențiale. Cred că este necesar ca cititorul român, inclusiv cel ieșean, să afle ceva mai mult
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și scoate la vânzare. Familia Alexandru Gh. Tăcu este scoasă În stradă, fără a i se oferi o locuință În schimb. Devine nomad din casă În casă, chiriaș la prețul pieței, În plină reforma politico-administrativă, „desăvârșită” de cei pentru care disidenții au suferit. Îl vizitează fel de fel de cunoștințe. Vin și parlamentari la el, și din autoritățile locale care iau act de abuzurile unor grupuri de interese. Însă primarul Constantin Simirad e prea ocupat, când la construcția vilei sale din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din România. Va rog să-mi creați posibilitatea de a-l face cunoscut opiniei publice. DECLARAȚIE Subsemnatul Alexandru Tăcu, domiciliat În Iași, Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43, țel. 143080, fost condamnat și deținut politic pentru convingeri și acțiuni anticomuniste, disident cu statut de persoana cunoscută (mai mult În străinătate decât În țară) și semnatar al moțiunii de Înlăturare a lui Nicolae Ceaușescu de la conducerea României, tatăl poetului Alexandru Malin Tăcu, ucis la vârsta de 17 ani În obscuritatea unor scopuri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
uneia dintre cele mai importante biblioteci din sectorul național de construcții de mașini, mereu În contact cu furnizorii de documentație tehnică. Sunt membru al Asociației Române a Foștilor Deținuți Politici și Luptători Anticomuniști, cu legitimația nr. 58/10 ianuarie 1991, disident cu statut de persoana cunoscută, apreciat În 7 cărți de istoriografie contemporană, pentru asentimentul de integrare expresă În centrul de gravitație și de foc al Declarației de la Iași - 9 octombrie 1989, prin care ceream Îndepărtarea de la Putere a clanului Ceaușescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu se poate scrie În două luni după revoluție. Există aici o tezaurizare de expresii, etichetări, denumiri „dum-dum” cu explozii demascatoare ce acuză timp. Dar aceasta este o observație care nu mai prezintă nici un pericol. Volumul nu mai este un „disident” amenințat cu confiscarea. Volumul respira În libertate, alături de noi, toți cei scăpați de sub obrocul unei interdicții agresive. I se poate pronostica o lungă perenitate, chiar dacă nu vede lumină tiparului imediat după revoluție. Sedimentează În versurile sale o istorie dramatică a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Sistemul de represiune comunist avea și el lacunele sale. Tindem să credem Însă mai degrabă o altă ipoteză plauzibilă: și anume că pașaportul a fost transmis În semn de avertisment și intimidare nu numai familiei Tăcu, ci și cercului de disidenți ce se Închega la Iași. Într-un fel, Malin poate fi considerat o jertfă a revoluției care avea să vină. El a fost Vestitorul. În ceea ce privește destinul său literar, acesta Își urmează meandrele cunoscute și necunoscute. Versurile Călătorului profund găsesc rezonanță
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
subversiva și că Malin era șeful acelei organizații”, ne povestește mai departe dl Tăcu. Renunțarea la emigrare, intrarea În disidenta După aceasta cumplită lovitură, familia Tăcu renunța la plecarea În SUA. Dl Alexandru Tăcu intra În contact cu grupul de disidenți, format În jurul lui Dan Petrescu. Este chemat tot maț des la Securitate. Îi cunoaște pe mulți câini de pază ai regimului Ceaușescu, aude de mai-marii Ministerului de Interne de la Iași: coloneii Pleșa, Ciurlău, Boțârlan, Wolf, iar ofițerii Andronic și Matei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pare, la SRI Botoșani) sunt anchetatorii săi direcți. Cand Dan Petrescu intra În greva foamei, pe 3 octombrie 1989, ca formă de protest Împotriva regimului terorist Ceaușescu, Alexandru Tăcu, soția și fiica, Alină, eleva de liceu, devin solidari cu gestul disidentului. Pe 8 octombrie, „Europa liberă” difuzează „Scrisoare Împotriva lui Ceaușescu”, redactată de Dan Petrescu. Între semnatari, alături de Doina Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, este și Alexandru Tăcu. Pe 14 octombrie, sunt arestați la domiciliu Luca Pițu, familia
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fost otrăvit În timpul unui interogatoriu la Securitate „O persoană a intrat În sală și i-a oferit un pahar cu apă. Bănuiesc că acesta a fost momentul În care fiul meu a fost otrăvit”, spune tatăl tânărului la rândul său, disidentul Alexandru Tăcu fusese urmărit de Securitate și condamnat la temnița Întrucât a refuzat depunerea jurământului militar În fața steagului sovietic Alexandru Malin Tăcu este, poate, pentru mulți dintre noi, un nume necunoscut, dar care la numai 17 ani a murit În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și condamnat la temnița Întrucât a refuzat depunerea jurământului militar În fața steagului sovietic Alexandru Malin Tăcu este, poate, pentru mulți dintre noi, un nume necunoscut, dar care la numai 17 ani a murit În condiții stranii. Malin Tăcu era fiul disidentului Alexandru Tăcu, cel care, la aceeași vârstă la care a murit fiul său, era pentru prima oara arestat de miliție pentru că și-a permis să cânte „Trăiască Regele” la câteva luni după ce acesta abdicase. La data de 13 martie 1952
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
părerea dv. „a filă”? Înseamnă să fii urmărit pas cu pas. Filajul nu poate fi făcut de oricine, ci de profesioniști. Pe vremea lui Ceaușescu, după moartea suspectă a băiatului meu, Malin, am intrat În contact cu un grup de disidenți printre care Dan Petrescu, Luca Pițu, Liviu Antonesei. Am alcătuit o scrisoare difuzată de postul de radio „Europa liberă” În urmă difuzării căreia am fost arestați. Când ați fost lăsat În pace? Niciodată. După revoluția din 1989 este mai al
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Îndoială, POLIȚIE POLITICĂ În timpul fostului regim comunist! Documentele pe care le publicam acum atestă cu claritate acest fapt. În luna iulie a anului 1986, șeful Serviciului ÎI Securitate Iași, ,,colonel Șerban P” confirmă că ,,0544” urmează să-l ,,lucreze” pe disidentul Alexandru Tăcu: ,,Conform aprobării conducerii securității județene, materialele privind pe numitul Tăcu Alexandru, fiul lui Gheorghe și Niculina, născut la 3.07.1931 În comuna Burdusaci (Bacău), tehnician CUG Iași, au fost predate compartimentului 0544 Iași (sucursală regională a unitățiimamă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lance al Securității, departamentul care Îi ,,lucra” pe opozanții dictaturii ceaușiste din exterior, dar și pe cei din țară care aveau legături cu ,,EL” sau BBC, de pildă. Tot În ,,acțiunea Venus” aceeași UM 0544 l-a ,,lucrat” și pe disidentul Dan Petrescu, așa cum reiese dintr-un document reprodus de noi zilele trecute. Dan Petrescu a depus o cerere la CNSAS pentru a afla dacă fosta Securitate i-a Întocmit un dosar. Răspunsul domnului Onișoru, starostele instituției pomenite, a fost că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
zi, pe 9 octombrie, ziarul francez Liberation publică aceeași scrisoare, preluată ulterior de mai multe cotidiane europene. Într-o Românie Înmărmurita de spaimă, o mână de oameni, iată, Își asumă responsabilitatea unui popor Întreg. Măsurile represive luate de Securitate Împotriva disidenților sunt de acum cunoscute. După 1990, fiecare din cei care au ,,beneficiat” de ,,amabilitățile” Securității a povestit În amănunt calvarul prin care a trecut, fără ca vreo instanță din România democratică să-și propună să stabilească vinovăția torționarilor. Dosarul Tăcu, chiar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tăcu. A fost redactat pe 13 octombrie 1989 de Serviciul ÎI de Securitate Iași și a fost semnat de șeful Serviciului ÎI, colonel Șerban Petru, si de lt.-maj. Gheorghe Damaschin. Documentul semnalează faptul că Alexandru Tăcu Întreține legături cu disidentul ,,Pârvu”, numele de cod al lui Dan Petrescu. Dosarul ,,Sandu” este continuarea dosarului ,,Tamâș” (1986-1988), În care rolul major 1-a avut UM 0544, unitatea unde a lucrat și Ristea Priboi. Serviciul ÎI și UM 0544 au avut roluri tangențiale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
unor manifestări necorespunzătoare din partea acestuia, propunem a se aprobă deschiderea unui dosar de urmărire informativa În care se vor avea În atenție următoarele sarcini: verificarea și aprofundarea informațiilor pe care le deținem În legătură cu atitudinea și comportamentul obiectivului; natură relațiilor cu disidentul... (Dan Petrescu, n. red.) documentarea eventualei activități ostile desfășurate de cel În cauză și luarea măsurilor de prevenire ce se impun; dacă este preocupat pentru atragerea și influențarea negativă a unor persoane din combinat; Pentru Îndeplinirea sarcinilor menționate, se vor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
explicație. Dialogul purtat Între licean și funcționarul american fusese Înregistrat, cuvânt cu cuvânt, de unitatea specială ,,Ț”, departamentul Securității care avea ca misiune spionarea tuturor convorbirilor dinspre și Înspre ambasadele țărilor occidentale. Tânărul, pe numele său Malin Tăcu, era fiul disidentului ieșean Alexandru Tăcu, nume devenit notoriu În ,,grupul Dan Petrescu” la sfârșitul anilor '80. Printr-o nesperata șansă, Alexandru Tăcu a reușit să obțină de la CNSAS o parte a dosarului sau de Securitate. Documentele dovedesc clar că fiul său a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ștefan și publicat În ,,România liberă”: Nu mă aștept ca torționarii mei să aibă sentimente onorabile și să Își recunoască vină”: În urmă cu câteva zile, ,,România liberă” a publicat documente inedite din dosarul Întocmit de fosta Securitate pe numele disidentului Alexandru Tăcu. Nici unul dintre ofițerii care apar pe lista celor care au facut poliție politică nu a avut curajul să-și asume vină, În ciuda documentelor incontestabile, furnizate de CNSAS, care Îi incriminează. Atitudinea acestora nu este o surpriză pentru nimeni
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Piață Unirii, un document incendiar ar putea zgudui din temelii istoria Iașului și chiar a României. Revoluția de pe 14 decembrie 1989 de la Iași este transformată, prin acest act, Într-o răfuiala Între miliția politică a lui Ceaușescu și doi cunoscuți disidenți ieșeni. ,,Să se menționeze că organele MI au descoperit operativ și au dejucat planul de organizare a unei manifestații de protest politic ce urma să se desfășoare În ziua de 14 decembrie 1989 oră 16 În Iași, Piața Unirii. Intenția
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
al actului este cel În care Direcția a III-a de Securitate București anunță filiala din Iași, cu o precizie de ceasornic, locul și data la care va avea loc protestul. Erau cunoscute, data și locul de la oamenii înfiltrați printre disidenți, sau chiar conducerea Securității a fixat cu precizie aceste amănunte? O altă interpretare ar fi aceea că, adresa În cauză este ulterioară manifestației, poate chiar recentă și datata retroactiv. Un alt pasaj dubios este cel În care Securitatea de la București
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cât și Petrescu erau deja arestați la domiciliu, În Iași, Încă din luna octombrie, adică la câteva zile de la difuzarea protestului lor la ,,Europa Liberă”. Cu atat mai inexplicabil este ca, deși se cerea expres arestarea efectivă a celor doi disidenți, acest lucru nu s-a Întâmplat. Misterul documentului 311/13:XI:1989 nu a fost lămurit nici de Alexandru Tăcu. „Începând cu 15 octombrie 1989 eu am fost arestat la domiciliu și nu aveam cum să mă deplasez, decât la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]