26,299 matches
-
Andrei Marga a precizat că ” Domnul Ponta s-a referit la faptul că președintele reprezintă Președinția, cu competențele pe care i le dă Constituția. Domnul Ponta este și el un jurist excelent, care știe cum este Constituția și cum este distribuită puterea, sau decizia cel puțin". Cât despre declarațiile politice privind repezentarea României la Consiliul European, ministrul de Externe a declarat că, pe plan extern, ele nu dăunează imaginii țării: "Hotărât nu dăunează. Nimeni nu a semnalat, în vreun fel, că
Marga: România va vorbi pe o singură voce la Summit () [Corola-journal/Journalistic/44743_a_46068]
-
fiind limitat de un plan numit plan limită. Pentru analiza distribuției tensiunilor în sol, atât în plan orizontal, cât și pe adîncimea profilului, este necesară împărțirea conturului în suprafețe elementare și apoi integrarea pe întreaga suprafață. Suprafața pe care este distribuită forța P, normală pe suprafața semispațiului (fig.19), este atât de mică încât poate fi considerată un punct. Se alege originea coordonatelor sistemului triortogonal în punctul de aplicație, cu axa Oz orientată spre corp, având direcția forței P. Planul xOy
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
curbată în spațiu, dar proiecția ei în plan este aproximativ un dreptunghi cu vîrfurile rotunjite. Împărțind conturul rezultat în suprafețe elementare de dimensiuni (dx) și (dy), pe fiecare suprafață va acționa în centrul ei rezultanta pi , produsă de forța uniform distribuită Calculul teoretic al tasării Calculul deformării solului se poate face prin doua metode : a) pe baza teoriei elasticității din mecanica clasică; b) pe baza teoriei deformației corpurilor elastice, În primul caz (a), calculul se bazează pe legea lui Hooke. În
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Îți scriu eu, și trimitem la "colțul refugiaților". Și nu ne cer bani, domnu? Cred că nu. Să vedem. "București, 15. La un regiment de gardă a avut loc o pioasă solemnitate închinată eroilor neamului. După slujba religioasă s-au distribuit pluguri, sape, coase familiilor eroilor, din dania domnului profesor Mihai Antonescu." De fapt, am trimis ceva. Mă gândesc că domnul Toma poate să fie abonat la Universul. S-ar putea să-i pice sub ochi. Și-ai dat adresa de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
parale de fiecare trimitere. Pentru transportul gropurilor, pachetelor și obiectelor de valoare, se încasa la prezentare, taxa de înregistrare, taxa pe valoare, greutate și distanță. Alte taxe au fost fixate pentru obiectele cu volum mare, gropuri și colete înapoiate sau distribuite la domiciliu, reexpediere, pentru trimiteri mici, ștafete, pentru un loc în diligență etc. Francarea scrisorilor a devenit obligatorie la prezentare, eliminându-se modalitatea porto. Scrisorile nefrancate sau insuficient francate, găsite la cutii, se taxau la destinație cu contravaloarea transportului plus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
factorii rurali au fost autorizați să primească de la populație, mandate poștaleămandate poștale rurale), pentru început cu valoare limitată(maxim 25 lei), iar din 1 iunie 1895 și colete poștale fără valoare declarată, până la 3 kg. Factorii rurali achitau mandate și distribuiau colete. Începând din 13 octombrie 1897, valoarea mandatelor și greutatea coletelor au fost majorateăla 50 lei și respectiv la 5 kg), iar de la 1 ianuarie 1899, coletele poștale puteau fi prezentate cu valoare și ramburs. Pentru a înlesni expedierea de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fiecare factor poștal rural deservea o circumscripție. Numai la Fălticeni exista o circumscripție dublă, deservită de doi factori poștali rurali, care lucrau alternativ, câte trei zile pe săptămână. În această circumscripție se parcurgea 45 de km într-o cursă, se distribuiau trimiteri în trei așezări și se efectua schimb de expediții cu Of. PTT Mălini. Toate itinerariile circumscripțiilor poștale rurale din județ însumau 1.203 km, majoritatea depășind 25 km, unele treceau de 40 kmăcirc. Nr. 30, Boroaia 40 km, nr.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
restant, avizate etc., serviciile se efectuau cu două schimburi de salariați. În privința prestațiilor de telefonie și telegraf se asigura deservirea permanentă, în toate zilele săptămânii, între orele 06,30-21,30. Începând din anul 1952, presa, corespondența și celelalte trimiteri se distribuiau în toate zilele săptămânii, factorilor poștali asigurându-li-se ziua liberă. Ziarele și publicațiile periodice trebuiau să ajungă, în ziua apariției, până în cea mai izolată așezare, în scopul “informării și culturalizării oamenilor”, ceea ce a determinat înmulțirea distanțelorăsectoarelor) de distribuire și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au mai achitat pe bază de tabele nominale sume reprezentând ajutoare financiare pentru producătorii agricoli de pe raza județului Suceava și s-a mai introdus o nouă prestație “plăți dividente” dispusă de agenții economici în sistem borderou de plată. S-au distribuit certificate de proprietate, cupoane nominative de privatizare, cupoane pentru agricultori și obiecte de corespondență cu indicația “Predare atestată” și altele. Până în anul 2000, profitul realizat s-a bazat în proporție de 60-70% pe cel obținut din activitatea financiară(venituri din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de altă parte, salariații PTTR erau obligați să efectueze ore suplimentare, peste programul normal de lucru în așteptarea sosirii mijlocului de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Factorii poștali plecau cu întârziere pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în itinerar, nu colectau numerarul de la toate magazinele cooperației de consum, se întorceau târziu la lichidarea cursei. În multe cazuri mijloacele auto amenajate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru a fi predată destinatarului; transportul banilor și valorilor agenților economici prin angajați proprii, efectuarea de plăți sau încasări de sume datorate sau cuvenite din activitatea proprie a acestor agenți; corespondența secretă a autorităților publice, militare etc. colectată, transportată și distribuită prin curieri speciali. Această lege abrogă Decretul nr. 197/1955, privind exploatarea serviciilor de poștă și telecomunicații, partea referitoare la sectorul de poștă și alte acte normative contrare. Informatică În cursul anului 2000, s-a pus în mișcare Proiectul “Informatizarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ziarelor șiau sporit numărul cititorilor, iar publicul se putea abona în orice loc, fără alte formalități și cheltuieli în plus decât costul ziarului. Treptat, numărul abonamentelor a crescut, concomitent și vânzarea cu bucata, ajungându-se în anul 1938, să fie distribuite în toată țara 172.300.000 bucăți ziare și reviste. Între anii 1942-1948, numărul acestora s-a redus simțitor. Abia în anul 1950, s-a reușit să se atingă nivelul anului 1938, după care, aducându-se unele modificări instrucțiunilor, s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o cursă auto specială. Tot printr-un mijloc de transport auto se expedia ziarul “Zori noi” din Suceava la Fălticeni, și de aici mai departe, cu primele autobuze de călători, dimineața, în unele localități reședință de comună, pentru a fi distribuit imediat în zona de centru. În anii care au urmat, după organizarea întregului sistem de expediere și difuzare a presei prin rețeaua de unități PTTR și prin difuzorii de presă, în localitățile fără unități poștale, numărul de titluri la publicațiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Proprietății de Stat, deținând inițial 70% din capitalul social al societăților comerciale organizate conform Legii nr. 15/1990, Fondurile Proprietății Private, inițial în număr de cinci, ce urmau să se transforme în Societăți de Investiții Financiare pe măsură ce carnetele de certificate, distribuite către cetățenii majori urmau a fi subscrise la societățile comerciale cu unic acționar statul în schimbul acțiunilor. O proporție echilibrată a capitalului de stat și a celui privat, precum și între capitalul extern și cel autohton este singura care poate genera schimbări
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de aer determină, în variația lunară a precipitațiilor, un maxim în anotimpul cald (în iunie) și un minim în anotimpul rece (în luna februarie). În cadrul anului, de la o zi la alta, repartiția precipitațiilor este, de asemenea, variată cantitativ și neuniform distribuită în timp, perioadele secetoase alternând cu cele ploioase. Din punct de vedere meteorologic, perioadele secetoase au o durată medie de 15 - 16 zile. Seceta meteorologică este un fenomen întâlnit și în unitatea naturală luată în studiu, fiind caracteristică zonelor cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a o feri de animalele care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de procedură, motiv pentru care mai au loc împărțiri și în 1817, 1818, 1830 și 1840. Satele erau nemulțumite; vrâncenii care apucaseră încă de la început să nu aibă teren suficient au contribuit mai puțin la cheltuieli, astfel încât, când s-au distribuit munții în funcție de cât au plătit, se consfințea o stare de fapt care li se părea nedreaptă. Aceste sate defavorizate și-au revendicat dreptul de folosire a munților potrivit nevoilor reale, iar nu potrivit contribuției la cheltuieli. Pe de altă parte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era menită să prevină apariția conflictelor: „Pentru a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
brezean care astăzi numără 20 unități de învățământ în total din care 9 sunt grădinițe cu 327 de preșcolari, 8 școli primare și gimnaziale cu 1997elevi și 130 de cadre didactice, 2 licee și o școală profesională. Acestea 63 sunt distribuite spațial astfel încât să acopere necesitățile de școlarizare ale copiilor din toate cartierele orașului. Astfel, există o școală pentru învățământul primar în cartierele Frăsinet, Podul Corbului și Gura Beliei (fostă școală pentru învățământul primar și gimnazială, școli pentru învățământul primar și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ape uzate menajere; ape uzate industriale; ape uzate orășenești. Apele uzate menajere reprezintă apele ce au servit pentru îndepărtarea reziduurilor lichide și lichefiabile pentru întreținerea locuințelor, localurilor și instituțiilor publice. Cantitatea acestora este variabilă și depinde de cantitatea de apă distribuită în localitățile respective. În calcule conform STAS 1343/2006. Ape uzate industriale reprezintă apele ce au servit în diferite scopuri tehnologice până la răcire și a căror compoziție variază funcție de specificul industriei respective. O caracteristică importantă constă în recircularea lor în vederea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
la el: centre populate, industrii, unități agrozootehnice etc. Prin sistem de alimentare cu apă se înțelege ansamblul construcțiilor, instalațiilor, măsurilor și operațiilor prin care apa captată dintr-o sursă naturală este adusă la calitatea de apă potabilă, transportată, înmagazinată și distribuită utilizatorilor în cantitatea, de calitatea și la presiunea normală de folosire pentru asigurarea cu apă potabilă a întregii localități (figura 2.1). Noțiunile frecvent utilizate pentru determinarea cantităților de apă sunt: necesarul de apă, cerința de apă și necesarul specific
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]