1,277 matches
-
rugăciunile de la Giurgeni și cu Icoana Maica Domnului Făcătoare de Minuni am mers până acum înainte și am trecut peste greutăți". Casandra Bucur, Secuia „Am avut osteoporoză și, de când merg la Giurgeni, m-am vindecat. Când m-am dus la doctorița de la Iași și a văzut că am ajuns de la 2,5 puncte, să nu mai am nimic, s-a mirat. Niște femei au auzit și au întrebat ce tratament am urmat. Cu Bonviva, le-am spus. «Dar eu iau Bonviva
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
îi introducă o umbreluță specială care se bagă in venele de la piciorul stâng până ajunge la inimă. Am mai mers la controale, unde ni se spunea că este din ce în ce mai grav. Operația se amâna pentru că umbreluța necesară trebuia adusă din străinătate. Doctorița de la București urma să ne anunțe când să ne prezentăm la operație. În acest timp fata și ginerele meu, Cornelia și Matei, au primit un ziar despre ceea ce se întâmplă la Giurgeni. Mi l-au trimis prin poștă. Am citit
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
se uitau la fata mea și nu știau ce să creadă. O consultau toți, chemau și alți doctori specialiști, care nedumeriți spuneau că nu are nimic. Dosarul subliniat cu roșu ca fiind o urgență, devenise o enigmă pentru ei. Astfel doctorița Florina Pintea de la laboratorul de angiografie și medicul primar cardiolog Cristian Gabriel au declarat în urma controlului efectuat că fiica mea este perfect sănătoasă, ba chiar au spus: Fata asta, cât o să trăiască, nu o să mai aibă probleme cu inima. Duceți
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
am fost ! Tratamentele date au fost multiplicate, luate în doză dublă pentru că nu-mi trecea febra. Am făcut 4 filme MRF, ultimele două ieșind ITN, deci foarte bune. Cu ocazia aceasta m am lăsat și de fumat. M-a rugat doctorița să nu mai practic acest obicei pentru că fac foarte des pneumonii și în felul acesta, fumând, nu fac decât să-mi periclitez sănătatea. Cât de mult mi-a plăcut acest sport - gata cu el ! - nu regret de loc, pentru că tare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nostru operat - tata. Exact în ziua când dumneavoastră și cunoștința descindeați iar în Cârțișoara, adică, mai precis, în ziua de 8 octombrie, tata a fost internat la Spitalul municipal din Făgăraș cu icter negru și o stare de subpancreactică. Dacă doctorița la care l-am internat n-ar fi fost bine pregătită în domeniu, l-am fi pierdut pe bietul tata, dar astfel, bunul Dumnezeu s-a mai îndurat și l-a lăsat între noi. Iar disperare, iar frică, iar agitație
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aprilie 1964 demisionez de aici și am venit la Intreprindera Metalurgica din Iași unde am lucrat până la 1 mai 199o când m-am pensionat. Din căsătoria care a avut loc în anul 1961, a rezultat o fată care a devenit doctoriță și care în prezent este în Canada. Acolo am doi nepoți mari și frumoși pe care ii aștept în fiecar vară să vină și să-și petreacă vacanța pe meleagurile natale. Datorită iluștrilor noștri profesori din liceu: V. Toroutiu, A
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
n-am cu cine să mă duc! pîn' la cît lucrezi azi? două jumate, ce faci cu ei asta-i problema ta, km 24+3, vai de steaua și de cozonacul tău! acela al lui Ivan, strîmbul acela, flori la doctoriță! da' nu-i nimica de el, familie mare, într-o zi era cu un cuțît la spate! halta Viișoara liniile curate îneacă la case, în versanți orizontala razele de soare. Ora 18,31, în acceleratul Brașov Iași, după Saline florile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fiecare cu câte un copil și sunt așezați la casa lor. Părinții mei s-au jertfit pentru copii, dar erau foarte mândri că au reușit. Vasile este inginer la București, foarte bine așezat la casa lui, soția sa Caliopia fiind doctoriță. Au doi copii, Mircea și Andrei care de pe atunci promiteau să ajungă oameni mari și au ajuns mari matematicieni în America. Eu, Elisabeta și Măndița eram la Iași. Fiecare la casa lui. Elisabeta are doi copii, Gheorghe (Gigi) și Lucreția
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o femeie frumoasă, deșteaptă și foarte vorbăreață. Știe multe și împărtășește și celorlalți. Într-o vară, fiind în Dorna, a aflat că soțul meu a făcut o colică biliară, a venit documentată și preocupată de soarta lui, a adus o doctoriță ce folosea leacuri naturiste care l-a tratat și l-a făcut să elimine pietrele de la vezica biliară (incredibil de crezut pentru unii medici, deși ecograful a confirmat). Tiberiu, fiul domnilor Mustață, era pe atunci un copil adorabil, în prezent
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în moneda cubaneză. În plus și ea lucra ca medic la mină, de nu mai puțin de 16 ani. Cei doi soți s-au cunoscut acolo. Raul era un tînăr inginer, timid, care nu vorbea aproape deloc. Amanda era o doctoriță cu un stetoscop legat de gît. Copiii au venit mai tîrziu, după 8 ani de căsnicie. Lui Raul îi încolțise un gînd îndrăzneț și nu știa cum să-l facă cunoscut soției sale, Amanda. Într-o seară se plimbau cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
egalitarism, în Cuba nu sînt probleme rasiale. Statul a înăbușit orice tendință de rasism încă din fașă. Mai sînt urme, mai sînt sentimente înăbușite de ură rasială? Să vedem. Bună ziua, spun eu cu un surîs larg, binevoitor, intrînd în locuința doctoriței. Poftiți, așteptați cîteva clipe... Familia Nguno trebuie să se întoarcă din clipă în clipă mă asigură o asistentă. Doriți o cafea? Cu plăcere, spun eu cu bonomie. Rămîn cu o fetiță de șase ani, neagră ca smoala, și cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Familia Nguno trebuie să se întoarcă din clipă în clipă mă asigură o asistentă. Doriți o cafea? Cu plăcere, spun eu cu bonomie. Rămîn cu o fetiță de șase ani, neagră ca smoala, și cu un băiețel de tipul latinoamericanilor. Doctorița, peruană, s-a căsătorit cu un negru cubanez. Băiatul a ieșit latino-american, fetița neagră, neagră. O iau în brațe. Se lipește cum numai un copil o face. O mîngîi pe cap. Fetița mă mîngîie pe mînă. O face delicat, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fiind imediat însușită prin memorare și apoi, prin mijloace ingenioase și pline de curaj, versurile își luau zborul spre alți confrați, frați și surori de suferință.” Demostene Andronescu afirmă: „Rostirea unei poezii, chiar și în gând, te îmbărbăta, te înduioșa”. Doctorița Despa Olaru a scris din memorie 200 de poezii. Cei care nu compuneau așteptau cu nerăbdare noi versuri, iar creatorii să le împărtășească, realizându-se practic o împreună-lucrare, o împreună-trăire și o împreună împărtășire a lucrărilor inspirate unora, de care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care ați depus jurământul lui Hipocrat la terminarea facultății, sigur vă încearcă asemenea dorință. Poate mai vii în Grecia și vei sta mai mult ca să-ți permiți așa ceva. Știi că și prietena mea și colega de bancă din liceu este doctoriță aici în Larisa. Ați cam rupt legătura. Am căutat-o și acum la telefon, dar fără rezultat. Se observa și mitropolia orașului Larisa, în fața căreia se afla statuia ce reprezintă simbolul orașului, calul. În antichitate, zona Larisei era vestită pentru
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
drumuri, rămasă la nivelul "pe vremea când mergeam pe jos." Nu-i mai puțin adevărat că orașul, alături de atâtea tare, posedă și o certă încărcătură de căldură umană. Exprimată, dacă vreți, prin acea bună ziua dată de un cvasi-necunoscut, prin zâmbetul doctoriței ce știe să întâmpine cum se cuvine marea cenușie de pacienți veniți de pretutindeni, cu speranță și cu fișele medicale ținute ca stindarde ale într-ajutorării, prin facilitățile, deocamdată exclusive, dar, sper, în viitor, generalizate, prin încadrarea într-un "spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
le scriu poezii. Îmi promiseseră să mă viziteze, dar s-au îmbolnăvit din cauza căldurii și timpul a trecut fulgerător. Poate la anul... Am uitat să spun, Monica, inginer la facultatea de medicină, îmi scrie de marea lor durere, despre doctorița Raluca Popovici din Oradea, bolnavă de cancer în spital, și am înțeles că și mama ei este tot la fel, încât în această mare nenorocire, n-am putut rezista să nu cuget: Doamne, eu mă rog la tine Fă-o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
din rău în mai rău. Costel ieșise la pensie. Dar avea o pensie derizorie. Mirel, băiatul, după ce terminase și el cu chiu cu vai studiile liceale, se încadrase la o fabrică de încălțăminte în oraș. Se încurcase însă cu o doctoriță măritată. Îi păpase acesteia o sumă frumușică de bani, șterpelită zicea lumea la jocuri de noroc. Dar când soțul acesteia a deschis ochii și a priceput ceea ce târgul știa de mai multă vreme, nu s-a lăsat până când nu l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
adolescență, când deja îl practicam în mod "profesionist", i-am priceput spiritul competițional), cu care fetele nu puteau fi asociate. Cât privește celălalt joc, "de-a războiul", aici fetele aveau un rol clar delimitat, așa cum văzusem în filme: ele erau "doctorițe" și, fiind vorba de "armată", trebuia ca ele să se subordoneze unui comandant (rol pe care, cel mai adesea, îl asumam). Aici regăsesc prima extrapolare a necesității protecției pe care o percepusem în poveștile bunicului și în mediul meu familial
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
școală. Profesorii mei din cadrul facultății țineau foarte mult la mine și au încercat să îl convingă că sunt o persoană de bună credință, aflată într-o situație limită, care are nevoie de ajutor pentru a nu pierde. Susținută emoțional de doctorița de la cabinetul studenților, am decis că trebuie să lupt în continuare, nu trebuia să renunț și am mers mai sus la decanul întregii Facultății de Drept. Soarta a fost de partea mea, pentru că facultatea de Științe Politice era încă subordonată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rapidă, și Întoarse autocarul În grabă. Întoarcerea noastră precipitată, a creat suspiciuni personalului hotelier, care efectiv nu pricepea nimic. Căutarea pașaportului În fosta cameră de hotel, unde nu apucase să intre cameristele pentru curățenie, s-a dovedit zadarnică. Perdanta, o doctoriță din Mangalia, deosebit de stilată, bună profesionistă, fire sociabilă, Însoțită de prietena ei, o economistă simpatică și volubilă din Câmpina, Încerca cu disperare să-și amintească ce făcuse seara cu actele personale după revenirea grupului de pe Gold Coast. În cele din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe racla Sfintei sunt redistribuite de un grup de tineri celor din jur. 15 octombrie 2009 Întoarcerea acasă. Mai multe racle, mai mulți pelerini. Eu cred în felul meu. Drumul de întoarcere către casă. În tren, dialog cu o tânără doctoriță, specializată în boli de nutriție și diabet. Originară din Iași, profesează ca medic, dar este și cadru didactic asociat la Facultatea de Medicină din oraș. Merge la București pentru a urma un stagiu intensiv de pregătire, legat de un aparat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerini. Îmi vorbește despre prieteni de-ai ei, medici, care au „experimentat pelerinajul”. Mă întreabă de ce sunt atât de interesat de acest subiect. „La urma urmei, pelerinajul nu se poate explica. și eu cred, dar cred în felul meu”, spune doctorița. Trenul intră în gara București. Ne spunem la revedere grăbit. La fel procedau și cei care se despărțeau la Iași după ore de așteptare, încolonați în rând ca pelerini. București, octombrie 26 octombrie 2009 Dealul Patriarhiei și împrejurimile sale. Pelerinii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumânările și darul pentru Sfânta Parascheva, se face bine. Vă vine să credeți ?” Nevoia de miracol. Cutia colectoare de mărturii de lângă raclă În plin inventar al miracolelor operate de Sfânta Parascheva asupra celor din străinătate, ieromonahul primește un semn discret. „Doctorița C. din București vă caută și se grăbește”, spune o voce joasă. Părintele dispare rapid, apoi revine cu un aer satisfăcut. Îmi spune : „Păcat că nu aveți și un reportofon cu dumneavoastră, puteați să înregistrați chiar acum pe doamna, să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de ceafă la grătar contra busuioc și tămâie. Nimeni nu pare deranjat de contrast. Mă opresc aici, parcă îmi vine să-mi strig disperarea, nu mai înțeleg nimic din ceea ce văd. București, octombrie 25 octombrie 2012 Pachetul miraculos Sfântul Nectarie. Doctorițele stagiare. Dealul Patriarhiei și organizarea militară a pelerinajului. Milă, filantropie, eficiență. Iarăși în rând, ca pelerin. Doamna Mariana și logica bricolajului religios. Interviurile celor de la Trinitas TV și reacția pelerinilor. Evoluția rân dului, configurații spațiale. Dreptate de la OTV ! Sarmale de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și un parteneriat de colaborare cu Arhiepiscopia Bucureștiului. Intru în interiorul cortului, îmi compun o figură cât mai simpatică cu putință, îmi declin identitatea oficială, de „cercetător științific în cadrul Academiei Române”, încercând să stabilesc un dialog cu cele trei tinere din interior, doctorițe stagiare, după toate aparențele. Le mai spun că efectuez un studiu despre pelerinajul de la București și aș dori câteva informații despre cele mai frecvente incidente medicale care apar în rândurile pelerinilor. Una dintre tinere își desprinde cu greu privirea de pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]