14,279 matches
-
Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade de glorie: Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Dan Alexe În. 1961) este scriitor, cineast, jurnalist și traducător. A realizat filme documentare în Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo și Asia Centrală. în România, a făcut parte ‒ împreună cu Dan Petrescu, Luca Pițu, Alexandru Călinescu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei ‒ din așa-nu mitul „grup de la Iași“, care în anii ’80 a căutat să facă o opoziție
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care în anii ’80 a căutat să facă o opoziție culturală structurată regimului comunist. A părăsit România în 1988, în momentul publicării în revista Agora de la New York a piesei sale de teatru Rămăieni, despre ravagiile protocronismului. A participat la filmul documentar Dezastrul roșu ÎBelgia, 1988), care denunța regimul lui Ceaușescu. Stabilit în Belgia, a colaborat, ca ziarist freelance, cu BBC și Europa Liberă, iar ulterior cu publicațiile grupului german WAZ. A trăit lungi perioade în Caucaz, Bal cani sau Afganistan, unde
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nas, amice?). Ok, iatăne privilegiați, poate că amândoi ne-am căcat în scăldătoare, scuză-mi expresia, însă nu are rost să schimbăm unele cuvinte numai din pudoare, înlocuirea lor duce la pierderea savoarei lingvistice, nu mai avem nevoie de canale documentare, gata cu abonamentul la cablu, ni se oferă viața și timpul pe tavă, poftiți de gustați, luați o felie din Imperiul Roman, mușcați cu poftă din cea asiatică, Dinastia Ming, Ping, Beau de Sting sau cum o mai fi, încercați
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
încercări fragmentare sau parțiale, între care una recentă, iată cea dintâi monografie integrală a comunei și chiar a împrejurimilor. Colaboratorii la această lucrare au recurs la memoria arhivelor, dar și la informații orale verificate. Împlinirea a 600 ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ, la 18 aprilie 2009, a așezării și 175 de ani de când localitatea LESPEZI a fost declarată TÂRG, la 1 iunie 1825, reprezintă un prilej de reflecție și orgoliu pentru ca monografia să prindă contur. Despre Lespezi s-au scris și pagini
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și 175 de ani de când localitatea LESPEZI a fost declarată TÂRG, la 1 iunie 1825, reprezintă un prilej de reflecție și orgoliu pentru ca monografia să prindă contur. Despre Lespezi s-au scris și pagini de frumusețe stilistică, dar cu conținut documentar, însă s-au păstrat într-un număr mic, iar altele sunt risipite prin diverse publicații greu de găsit. Lucrarea își propune să devină un instrument util cunoașterii acestor locuri, evidențiind fapte și evenimente care alcătuiesc istoria comunei, precum și structurile administrative
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1962, când localitatea este numită DUMBRAVA (de la slavonul dumbravă = pădure rară de stejari tineri). Satul aproape că s-a contopit cu Lespezi, spre nord. HECI, cel mai întins și mai populat sat al comunei și cu cea mai veche mențiune documentară (18 aprilie 1409). Heci, în Maramureș înseamnă loc de pe malul unui râu, unde numeroase crengi de copaci au intrat în putrefacție. Toponimul mai poate proveni însă și de la un oarecare Herci, proprietarul pădurilor de altădată (Vasile Miron, 1971), sau de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
executat lucrări de regularizare, care vor trebui însă continuate, atât la Buda, cât și la Heci. V.S. II. POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE COMUNEI LESPEZI 2.1. EVOLUȚIA ISTORICĂ A PROCESULUI DE POPULARE 2.1.1. ISTORIA VECHE PÂNĂ LA 1409, PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ DIN COMUNĂ Așezată pe Valea Siretului, într-un cadru natural prielnic vieții, comuna Lespezi are o vechime considerabilă. Istoria comunei s-a desfășurat în strânsă relație cu istoria celorlalte așezări din imediata apropiere, mai ales a Probotei. În zona Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mult mai consistentă dacă fabrica de sticlă pentru geamuri, prima de acest gen din România, nu ar fi fost distrusă în timpul războiului și după război. V.S. 2.1.5. 1990 -2009, ANUL ANIVERSĂRII A 600 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A SATULUI HECI. PERIOADA DE TRANZIȚIE. Evenimentele din decembrie 1989, au fost urmărite de lespezeni, ca și de majoritatea românilor, la televizor. Doar câțiva tineri care își făceau serviciul militar în diverse unități din țară au fost participanți direcți în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Hârlău, la 85 de km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost prima biserică ortodoxă din Moldova, cu picturi interioare și exterioare. Aici s-au format vestiții cărturari ai epocii: Grigorie Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei. Ultimul a introdus limba română în slujbele religioase. În afară de așezări monahale atestate documentar, vor fi existat și alte biserici, schituri sau sihaștri retrași prin poieni, respectând pravila călugărească. F.A. Maftei, în cartea sa, „Cu Rareș prin(tre) Lespezi”, vorbește de o legendă precum că pe Valea Siretului, sub dealul Peter, s-a stabilit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la început ca o lucrare de mari proporții, fundamentală, care depășește categoric rolul și semnificația unei simple catalogări de opere și autori, transformând erudiția bibliografică într-un act de cultură cu rodnice consecințe pentru cercetarea riguros științifică, pe solide baze documentare. De la început au fost adoptate clasificările zecimale internaționale, ceea ce permite și accesul specialiștilor străini interesați de circulația diferitelor literaturi naționale în spațiul cultural românesc. Cele trei tomuri semnalate mai sus au explorat perioada 1859-1918. S-a pornit de la 1859, deoarece
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
de regizor după chipul și asemănarea sa devine, paradoxal, istoria lui Nicolaescu în intepretarea lui Carol I, unde, pentru a face istoria să plângă în pumni că nu l-a încarnat direct în Carol I, el mai adaugă și film documentar. Toate aceste avataruri carolingiene spun poezia pe de rost, se așază elocvent în cadru, spun fraze memorabile și privesc melancolic în zare, unde se află ireverențioasă posteritatea, femeia care se lasă cel mai greu cucerită. Într-una din scene, Carol
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
cel mai bun caz futil pentru aceste triste panegirice pe care și le oferă regizorul cam o dată la doi ani. Cu toate aceste riscuri, voi încerca o schiță. Regizorul comite o intenționată eroare când pune pe același plan cu filmul documentar extras din cadrul Arhivei Naționale de Film propriul său film, făcut acum câteva decenii, care aspiră astfel la aceeași demnitate documentară, oferindu-ne un avatar al lui Carol I, Sergiu Nicolaescu. La fel de grav mi se pare faptul că reputatul istoric Ion
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
Cu toate aceste riscuri, voi încerca o schiță. Regizorul comite o intenționată eroare când pune pe același plan cu filmul documentar extras din cadrul Arhivei Naționale de Film propriul său film, făcut acum câteva decenii, care aspiră astfel la aceeași demnitate documentară, oferindu-ne un avatar al lui Carol I, Sergiu Nicolaescu. La fel de grav mi se pare faptul că reputatul istoric Ion Bulei, alături de Stelian }urlea, semnează o carte serioasă, Carol I, un destin pentru România (Ed Rao, București, 2009), unde pe
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
și expresie a edificării României moderne. Mi se pare o impostură această stupidă încercare de substituție simbolică, figura crescătoare a lui Sergiu peste cea a regelui de care se leagă prima Constituție a țării și Războiul de Independență. În filmul documentar este preluat în cheie expresionistă și un episod al răscoalei din 1907, utilizat la vremea lui într-un alt film al lui Sergiu Nicolaescu ca argument antidinastic, dar și împotriva partidelor istorice, acum menit să facă istorie alături de "realizărilii" nicolaesciene
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
-i răspunde prin viu grai la întrebări precise. Convorbirea transcrisă a apărut zilele acestea la Editura Humanitas, sub titlul Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa, iar înregistrările și filmările făcute de Dan Necșulea vor alcătui materia unor filme documentare. Până să citească volumul, Cronicarul a văzut mostra publicată în revista 22 nr. 25 de săptămâna trecută. Pe lângă lucrurile știute și pe care le-a scris el însuși pînă acum despre DIE, devenită și poliție politică externă cu acțiuni criminale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
Studii "Constantin Noica"): L'ontologie comme épistémologie. Comment leș modčles ontologiques puevent éclairer leș problčmes de la théorie de la connaissance și Pietro D'Oriano (Universitatea "La Sapienza", Romă): La categoria dell'elemento în Noica. În încheiere, publicul a putut urmări filmul documentar "Noica și eul creștin" regizat de Radu Găină și subtitrat în italiană. A doua zi, joi, 4 iunie, în aula Facultății de Filozofie de la Universitatea "La Sapienza" din Romă, colocviul l-a avut moderator pe H.-R. Patapievici și protagoniști
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
pentru prima oară în 1996, volumul Literatura în totalitarism. 1954. Anul "gloriosului deceniu" a trecut la acea vreme aproape neobservat. Și nu fără temei. Era, poate, prea devreme. Cuprinzând o analiză atât de minuțioasă a literaturii anului 1954, niște surse documentare atât de abundente, această carte nu putea fi apreciată imediat după apariție. Acum, însă, când se scriu și se publică volume de sinteză, istorii literare, monografii, teoretizări, când atenția unei critici extrem de diverse se îndreaptă spre cazurile grave ale literaturii
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
cinematografii care rimează cu gustul unui public larg fără a cădea în vulgar. De remarcat este și filmul Constantin și Elena (2008) al lui Andrei Dăscălescu, căruia i-a fost decernat Premiul de Debut din cadrul Zilelor Filmului Românesc, un excelent documentar realizat cu bunicii regizorului într-o lume patriarhală care trăiește parcă în afara timpului. Filmul lui Andrei Dăscălescu are meritul suplimentar de a cuprinde o lume care răspunde unor alte ritmuri secrete, o lume tradițională în adevăratul sens al cuvântului și
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
după o ordine ancestrală ritmurile cosmice, este elogiul tânărului regizor adus unei lumi a cărei armonie a supraviețuit într-un colț uitat de lume, într-un sat din Moldova și care ar fi putut fi și lumea noastră. Dincolo de valențele documentare, iar regizorul este minuțios și atent la detalii, ceea ce se distinge numaidecât este încărcătura emoțională și o serie de trăsături esențiale ale acestei armonii aproape idilice, trăsături pe care Dumnezeu știe când le-am pierdut: bunătatea, blândețea, răbdarea. Premiul pentru
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
propriilor amintiri și al propriei opere. „Amintirile, treptat, Au scăzut, și-ncet, pe-ncetul S-a iscat din morți poetul Ca un cerc dintr-un pătrat” scria Tudor Arghezi în Inscripție pe ușa poetului, publicată în 1945. Desigur, pretenția riguros documentară a unor comentatori cuprinde un oarecare procent de absurditate, de pedanterie și de ineleganță. Mai întâi pentru că este lipsit de eleganță profesională ca, ocupându-te de un scriitor și, în general, de un om ieșit prin talentul său artistic din
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
de progres tehnologic dintre aceste evenimente apar în fotografii asemenea unor câmpuri energetice mereu în mișcare, întunecate sau luminoase, dar întotdeauna în mișcare. Așa cum vor apărea apoi în primele filme, nu întâmplător numite tocmai Ťmotion picturesť (imagini în mișcare). Impulsul documentar a rămas esențial, însă forța publicității și a propagandei s-au dovedit a fi suficient de puternice pentru a pune în umbră, la răstimpuri, Ťdovada vieť văzută de cineva." Autorul știe ce spune: atât mama, cât și tatăl lui Andrei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
că, timp de peste două decenii, până la rușinoasă ei privatizare, Editura Minerva a publicat, în prestigioasa colecție de "Documente literare", un număr enorm de ediții cu texte inedite, realizate de competenți cercetători și girate de redactori de superior profesionalism. Concomitent, investigațiile documentare și arhivistice au intrat și în atenția unor publicații de specialitate, ca Revista de istorie și teorie literară, Manuscriptum, Jurnalul literar, onorate de colaboratori pasionați, înzestrați cu o riguroasă metodologie științifică. Printre aceștia se numără și C. Popescu-Cadem. începând de
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]
-
Revista de istorie și teorie literară, Manuscriptum, Jurnalul literar, onorate de colaboratori pasionați, înzestrați cu o riguroasă metodologie științifică. Printre aceștia se numără și C. Popescu-Cadem. începând de prin 1975, a publicat, în revistele amintite, un număr impresionant de cercetări documentare privitoare la reprezentanți de seamă ai istoriei literaturii române. Multe din cercetările sale au fost reunite recent în volumul Document în replică, apărut la Editură Bibliotecă Bucureștilor, conținând date noi, extrem de interesante, descoperite în Arhivele Naționale din București, despre Poeții
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]