1,538 matches
-
îngr. Dorli Blaga și G. Gană, pref. G. Gană, Cluj-Napoca, 1977; Poemele luminii - Les Poèmes de la lumière, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Romul Munteanu, București, 1978; Poemele luminii - Pesnite na svetlosta, ed. bilingvă, tr. Tașco Sarov, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, tr. Ruth Herrfurth, pref. G. Gană, București, 1980; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Ștefan Avădanei, București, 1981; Mirabila sămânță - A milagrosa semente, ed. bilingvă, tr. Micaela Slăvescu, pref. G. Gană, București
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Dor și eternitate, București, 1971; Nicoletta Corteanu-Loffredo, Profili di estetica europea, Roma, 1971, 13-91; Ulici, Recurs, 59-68; Manolescu, Teme, I, 58-60, II, 74-77, 100-102; Crohmălniceanu, Literatura, I, 79-86, II, 192-256; Braga, Sincronism, 78-86, 122-167; Sasu, Progresii, 108-112; Cioculescu, Aspecte, 71-83; Doinaș, Poezie, 9-19, 79-84; Raicu, Structuri, 74-81; Balotă, Umanități, 368-377; Andriescu, Disocieri, 177-183; Șuluțiu, Scriitori, 91-120; Șt. Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 167-178; Melania Livadă, Inițiere în poezia lui Blaga, București, 1974; Piru, Poezia, I, 44-57; Mircea Vaida
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Teme, I, 58-60, II, 74-77, 100-102; Crohmălniceanu, Literatura, I, 79-86, II, 192-256; Braga, Sincronism, 78-86, 122-167; Sasu, Progresii, 108-112; Cioculescu, Aspecte, 71-83; Doinaș, Poezie, 9-19, 79-84; Raicu, Structuri, 74-81; Balotă, Umanități, 368-377; Andriescu, Disocieri, 177-183; Șuluțiu, Scriitori, 91-120; Șt. Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 167-178; Melania Livadă, Inițiere în poezia lui Blaga, București, 1974; Piru, Poezia, I, 44-57; Mircea Vaida, L. Blaga. Afinități și izvoare, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 20-206, 217-220, 363-457, 839-857, 905-931; Negoițescu, Engrame, 10-13; Alexandra
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Raicu, Practica scrisului, 127-146; George, Sfârșitul, II, 240-246; Micu, Lecturi, 194-198; Ungureanu, Contextul, 7-46; Brădățeanu, Istoria, II, 234-258; Lucian Blaga interpretat de ..., îngr. și introd. Emil Vasilescu, București, 1981; Sasu, În căutarea, 117-122; Cioculescu, Itinerar, III, 223-226, 371-378, V, 501-513; Doinaș, Lectura, 7-90; Ornea, Tradiționalism, 605-627; Ungureanu, Imediata, I, 41-43; Zaciu, Lancea, 326-385; Sângeorzan, Conversații, 7-10; Petrescu, Configurații, 210-214; Ion Pop, Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Liviu Rusu, De la Eminescu la Lucian Blaga, București, 1981, 163-228; Eugen Todoran, Lucian Blaga
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
concursuri de interpretare, recitaluri), organizate în cadrul unor serii tradiționale ale vechii societăți Astra. Între anii 1966 și 1973, literatura beneficiază de un spațiu mai întins. Colaborează cu versuri Tiberiu Utan, Ana Blandiana, Aurel Baranga, Gherghinescu Vania, V. Eftimiu, Ștefan Aug. Doinaș, Rusalin Mureșan, Ion Stanciu, H. Țugui, G. Boitor, Adrian Munțiu; cu proză - Eugen Barbu, Paul Constant, M. Joldea, Dan Tărchilă, Radu Theodoru; cu articole de istorie și critică literară - Edgar Papu, Al. A. Philippide, N. Carandino, Voicu Bugariu, Platon Pardău
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
Al. A. Philippide, N. Carandino, Voicu Bugariu, Platon Pardău, M. Nadin. Se publică texte inedite de Sextil Pușcariu, Radu Stanca, Cincinat Pavelescu (1968), A. Vlahuță (1970); convorbiri cu istorici, scriitori și oameni de știință (C. Daicoviciu, G. Dimisianu, Șt. Aug. Doinaș, N. Manolescu, Valeriu Râpeanu, Radu Tudoran, M. Beniuc, Gr. Moisil), mese rotunde ca, de exemplu, M. Eminescu și conștiința românească, la care participă Șerban Cioculescu, Al. Dima, C. Noica, Sergiu Al-George, Al. Piru, Ion Biberi, sau Blaga filosof, cu participarea
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
legate de trecutul țării care Încă joacă un rol În prezentul României. Se vorbește tot mai mult de foști intelectuali cu o poziție critică În vremea ceaușismului care de fapt au lucrat cu Securitatea. E notoriu cazul lui Ștefan Augustin Doinaș. Vladimir Tismăneanu: Tocmai mi-a venit un număr al Curierului românesc În care se află un interviu, „Pactul cu diavolul”, făcut de Tudorel Urian cu Alexandru Paleologu exact pe tema relației dintre scriitor și Securitate. Mircea Mihăieș: Da, dar acel
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și o adoram chiar, În urmă cu mai mulți ani, și care În clipa de față e departe de a mai reprezenta un model moral pentru mine. Lucrurile au fost cu atât mai stranii cu cât datele despre Ștefan Augustin Doinaș ca turnător la Securitate vin dintr-un dosar al lui Adrian Păunescu. Începi să nu mai Înțelegi nimic! Dacă un om care a fost pe față complice al regimului comunist poate părea o figură imaculată, iar o victimă a regimului
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poate să fie călău, lucrurile sunt chiar Încurcate. Vladimir Tismăneanu: Nu călău, colaborator! Mircea Mihăieș: Vreau să spun, unealtă a călăilor. Din acele dosare rezultă că cel puțin doi oameni au intrat În pușcărie pe baza declarațiilor lui Ștefan Augustin Doinaș: Ion Caraion și Ion Negoițescu. Îngrozitor! Vladimir Tismăneanu: Seamănă cu multe situații extrem de dramatice din Polonia. Ajungem la o discuție pe care am mai avut-o și la care Încearcă să răspundă capitolul despre Încheierea revoluției din Fantasmele salvării. Este
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Danez de origine, el nici măcar nu era crescut În RDG, ar fi putut scăpa de acest tip de colaborare, i-ar fi putut sugera să plece din țară când i s-a propus colaborarea. Avea o soluție, pe care poate Doinaș nu a avut-o. Aș spune doar că, alături de Michnik, mă Întreb dacă avem mai multe câștiguri sau mai multe costuri În privința deschiderii dosarelor. Toate aceste chestiuni trebuie puse În balanță. Ajung până la urmă să spun aproape ca Dorin Marian
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
au fost contestate. Mircea Mihăieș: Eu cred, dimpotrivă, că adevărul trebuie cunoscut, oricât ar fi el de dureros. În Comisia Națională pentru Studierea Arhivelor Securității sunt cel puțin doi sau trei oameni care au fost extrem de apropiați de Ștefan Augustin Doinaș. Mă refer la Mircea Dinescu și Andrei Pleșu, care evident că au avut ei Înșiși un șoc, dar nu au putut contesta evidențele. Vladimir Tismăneanu: Dacă mergem pe proceduri, trebuie să urmăm linia acestora, indiferent dacă aflăm că este propriul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
dacă simt că lucrurile merg Într-o direcție care Îmi va produce o asemenea frământare sau traumă morală, mă retrag din toată povestea și las pe altcineva, spunând că nu vreau să particip la deconspirarea postumă a lui Ștefan Augustin Doinaș și prefer să mă recuz. Mă aflu Într-o dilemă din care nu pot să ies. Dacă Însă mi-am asumat această poziție - nu pot vorbi pentru Horia-Roman Patapievici, Mircea Dinescu sau Andrei Pleșu, dar bănuiesc că fiecare și-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fine decantări, sunt doar câteva trăsături ale poetului, constatate în prefața ediției bilingve Poeme - Gedichte (1974). Confruntat, prin lectură, cu fizionomia artistică a lui G. Bacovia, A. încearcă, în traducere, să aplice poeziilor acestuia o manieră stilistică aparte. Ștefan Aug. Doinaș, în prefața cărții bilingve Versuri - Gedichte (1972) din creația lui G. Bacovia, califică echivalențele de aici drept traduceri autonome, spre deosebire de tălmăcirile fidele, considerând că s-a urmărit, „în limitele unei libertăți riguros cântărite, o transpunere de adâncime, o reconstituire a
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
farmecului limbajului frumos. Dintre poeții unei generații mai tinere, A. s-a dedicat operei lui Radu Stanca, dând la iveală un volum bilingv de Poezii - Gedichte (1979) și unul, de asemenea cu versuri în română și germană, de Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen (1974). Traduceri: Basil Munteanu, Geschichte der neueren rumänischen Literatur [Istoria literaturii române mai noi], Viena, 1943; Vasile Voiculescu, Magische Liebe [Iubire magică], București, 1970, Das Traumrehlein [Căprioara de vis], București, 1974; G. Bacovia, Versuri
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
1974). Traduceri: Basil Munteanu, Geschichte der neueren rumänischen Literatur [Istoria literaturii române mai noi], Viena, 1943; Vasile Voiculescu, Magische Liebe [Iubire magică], București, 1970, Das Traumrehlein [Căprioara de vis], București, 1974; G. Bacovia, Versuri - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Mihai Eminescu, Märchen [Basme], București, 1972, Das Märchen vom Prinzen Tränenreich [Făt-Frumos din lacrimă], București, 1975; Lucian Blaga, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, București, 1974, Die
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
București, 1974; G. Bacovia, Versuri - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Mihai Eminescu, Märchen [Basme], București, 1972, Das Märchen vom Prinzen Tränenreich [Făt-Frumos din lacrimă], București, 1975; Lucian Blaga, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, București, 1974, Die Geschichte von den zehn Brüdern [Povestea celor zece frați], București, 1979; Ion Pillat, Gedichte [Poezii],București, 1976; Bei Săcel den Berg hinan [La Săcel pe deal în sus], Cluj-Napoca
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
Die Geschichte von den zehn Brüdern [Povestea celor zece frați], București, 1979; Ion Pillat, Gedichte [Poezii],București, 1976; Bei Săcel den Berg hinan [La Săcel pe deal în sus], Cluj-Napoca, 1977; Radu Stanca, Poezii - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Am Abgrund aller Fernen. Sechs rumänische Lyriker des 20. Jahrhunderts [Prăbușit în zare. Șase poeți români ai secolului XX], München, 1995. Repere bibliografice: Elisabeth Axmann, Kunstwerk gleichen Ranges. Zu Wolf Aichelburgs Voiculescu - Ubersetzungen, „Neuer Weg”, 1970, 26 iunie
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
credința”) și prezentându-se, retrospectiv, ca „precursorul” firesc și legitim al viitorului săptămânal. Revista își formează rapid o echipă de colaboratori constanți (printre ei: Edgar Papu, Gheorghe Tomozei, Dinu Săraru, Teodor Vârgolici, George Muntean), publicând poezie și proză (Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Gabriela Negreanu, Mircea Micu, Grigore Vieru, Petre Sălcudeanu, Nicolae Țic), traduceri (Al. Soljenițân, în versiunea lui Laurențiu Duță, J. L. Borges și Octavio Paz, în transpunerea lui Darie Novăceanu) și cronici: literară (Emil Vasilescu
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
Rapid Constantinopol-Bioram”), Mihail Sadoveanu („psihoza întunericului și nedesimulatul complex al tenebrelor”, vânătoarea ritualică), E. Lovinescu (rezistența structurală la angoasă), Mircea Eliade (iubirea orientală și iubirea occidentală în Maitreyi, citite prin Meister Eckhart și Kierkegaard), Rilke, Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș, în vreme ce a doua jumătate prilejuiește întâlnirea cu Ritmurile corpului în Grecia antică, Drumul spre Nietzsche, Experiența lui Kafka, Laudatio mortis (Thomas Mann), labirinturile prozelor lui Hermann Hesse, „armonia din adâncuri” la Boris Pasternak (Doctor Jivago) și seducția exercitată de cafeneaua
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
1957; O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil, pref. G. Dimisianu, București, 1968; Priveliști și sentimente, București, 1972; Paznic de far, București, 1974; Orion, București, 1978; Poezii și poeme - Poésies et poèmes, ed. bilingvă, tr. Ileana Vulpescu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Priveliști și sentimente. Cartea Oltului, I-II, îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1979; Spania în inima și conștiința mea, București, 1981; Ca să fii om întreg, București, 1984; Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1987; Basarabia, țară de
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I, 34-40; Vaida, Mitologii, 163-166; Alboiu, Un poet, 36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Cândroveanu
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
către Ead”, ALA, 1933, 640; Aderca, Contribuții, II, 349-351, 390-392; Podoleanu, 60 scriitori, I, 49-50; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 815-816, Ist. lit. (1982), 900-901; Crohmălniceanu, Literatura, I, 537-543; Sașa Pană, H. Bonciu, ALR, 114-122; Doinaș, Poezie, 73-76; Mioara Apolzan, Valențe expresioniste în proza lui H. Bonciu, RITL, 1983, 2; Mirodan, Dicționar, I, 200-208; Zamfir, Cealaltă față, 140, 147, 154-155, 163, 165-166; Negoițescu, Ist. lit., 233-234; Micu, În căutarea, II, 116-117, 142, 158; Dicț. scriit. rom
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
Dorcescu, Metafora, 134-137; Zalis, Tensiuni, 108-115; Regman, Colocvial, 206-207; Laurențiu, Eseuri, 56-60; Raicu, Critica, 185-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 162-169; Streinu, Pagini, V, 97-99; Raicu, Practica scrisului, 285-288; Grigurcu, Poeți, 97-101; Cioculescu, Itinerar, III, 309-314; Felea, Aspecte, II, 28-32; Biberi, Lumea, 85-93; Doinaș, Lectura, 160-164; Lit. rom. cont., I, 140-144; Constantin Noica, Trecerea noastră și Radu Boureanu, SXX, 1985, 7-9; Micu, Limbaje, 132-143; Dicț. scriit. rom., I, 347-350; Cosma, Romanul, II, 186-187; Romul Munteanu, „Poezia este cadența timpului...”, FLC, 1989, 36, 37; Radu
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
de întrepătrundere a artelor (Arghezi desenator, Rolul și contribuția lui Bolintineanu la înființarea și dezvoltarea artelor plastice în Principatele Române). La vârsta senectuții, debutează în proză cu volumul Jaf în dragoste (1993), prefațat nu întâmplător de un poet, Ștefan Aug. Doinaș. Textele, de mică întindere, sunt adevărate poeme în proză, care păstrează o mare parte din suprarealismul debutantului din 1930. Cele mai ample, unde autorul poate experimenta modalități narative noi, din care nu lipsesc viziuni onirice, descrieri de interior somptuoase sau
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
1997). SCRIERI: Nod ars, București, 1930; Zăvor fermecat, București, 1947; Karl Storck, București, 1954; Nicolae Grigorescu, București, 1959; Desenul alfabetului viu, București, 1961; Tonitza, București, 1967; Opera lui Constantin Brâncuși în România, București, 1974; Jaf în dragoste, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1993; Brâncuși în România, București, 1998; Desferecare, pref. Lucian Boz, București, 1998. Traduceri: Kalevala. Țară de viteji, introd. I. M. Sadoveanu, București, 1942; ed. pref. Șerban Cioculescu, București, 1974; ed. București, 1999; R. E. Byrd, Singur, București, 1942; Balzac
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]