1,677 matches
-
internaționale a fost contestat. Ce ar trebui să fie interesată să studieze această disciplină: relațiile între state? Legăturile economice transnaționale crescânde, așa cum recomandau liberalii de la începutul secolului trecut? Interdependența internațională crescândă, așa cum se susținea în anii '70? Sistemul global de dominare și dependență, așa cum susțineau marxiștii și neomarxiștii din anii '70? Globalizarea, așa cum au susținut cercetătorii din ultima perioadă? Acestea sunt câteva exemple privind modul în care disciplina a fost divizată în legătură cu subiectul său de cercetare. În plus, cum ar trebui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ulterior, analiza instituționalistă neoliberală a regimurilor internaționale susțineau că unificarea economică și tehnologică a rasei umane cerea noi forme de cooperare internațională. Pentru cei influențați de tradiția socialistă, totuși, interdependența internațională era un termen impropriu. Realitatea era un sistem de dominare și dependență globală care diviza lumea în "centru" și "periferie". Expresia "dezbatere interparadigmatică" a fost utilizată în anii '70 și '80 pentru a arăta că un consens timpuriu privind natura disciplinei (care a fost mereu incomplet) fusese înlocuit de un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
practică Waltz introduce mai multe motivații suplimentare care subminează fatal coerența logică a teoriei sale. Waltz pretinde că statele caută "cel puțin supraviețuirea proprie și cel mult impunerea dominației universale" (1979:118). Supraviețuirea nu este totuși o cantitate scăzută de dominare, după cum nici dominarea nu este un surplus de supraviețuire. Iar zona dintre ele nu implică nici multă supraviețuire, nici puțină dominare, ci altceva în fapt, multe alte lucruri. Prima preocupare a statelor este ... să își mențină pozițiile în sistem" (Waltz
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai multe motivații suplimentare care subminează fatal coerența logică a teoriei sale. Waltz pretinde că statele caută "cel puțin supraviețuirea proprie și cel mult impunerea dominației universale" (1979:118). Supraviețuirea nu este totuși o cantitate scăzută de dominare, după cum nici dominarea nu este un surplus de supraviețuire. Iar zona dintre ele nu implică nici multă supraviețuire, nici puțină dominare, ci altceva în fapt, multe alte lucruri. Prima preocupare a statelor este ... să își mențină pozițiile în sistem" (Waltz 1979:126). Menținerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puțin supraviețuirea proprie și cel mult impunerea dominației universale" (1979:118). Supraviețuirea nu este totuși o cantitate scăzută de dominare, după cum nici dominarea nu este un surplus de supraviețuire. Iar zona dintre ele nu implică nici multă supraviețuire, nici puțină dominare, ci altceva în fapt, multe alte lucruri. Prima preocupare a statelor este ... să își mențină pozițiile în sistem" (Waltz 1979:126). Menținerea unei poziții relative nu înseamnă totuși nici supraviețuire, nici dominație. Ea este în mod evident incoerentă în raport cu dominația
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relative a altuia Waltz a argumentat că statele sunt "poziționaliști defensivi". Ele sunt conștiente de poziția lor în ierarhia de putere a statelor; ca scop minimal, încearcă să mențină acea poziție, iar în ca scop maximal, să o mărească până la dominare. Din acest motiv, Waltz a pretins că lupta pentru putere este o trăsătură caracteristică relațiilor internaționale și conflictul este endemic. Într-o astfel de lume, argumenta el, cooperarea între state este în cel mai bun caz precară, iar în cel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a oricărei observații. Și, normativ, ei au condamnat noțiunea de teoretizare neutră în raport cu valorile, argumentând că întreaga cunoaștere este legată de interese și că teoriile ar trebui să își propună în mod explicit să expună și să demonteze structurile de dominare și opresiune (Hoffman 1987; George și Campbell 1990). Sub umbrela acestei vaste critici, teoreticienii critici moderni și postmoderni au rămas uniți împotriva teoriilor raționaliste dominante. Totuși, așa cum raționaliștii erau divizați intern, așa erau și criticii. Postmoderniștii, inspirându-se de la teoreticienii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interpretativism radical". S-au opus oricăror încercări de a evalua propozițiile empirice sau etice după vreun criteriu unic de validitate, pretinzând că astfel de tentative marginalizează mereu puncte de vedere și poziții morale alternative, creând ierarhii de putere și de dominare. Moderniștii, inspirați de scrierile teoreticienilor Școlii de la Frankfurt precum Jürgen Habermas, și-au asumat o poziție de "interpretativism critic". Ei au recunoscut natura contingentă a oricărui tip de cunoaștere subiectivitatea inerentă a tuturor propozițiilor și legătura dintre cunoaștere și putere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de autori împotriva instituțiilor și practicilor suveranității; după cum subliniază Helleiner (1996), acesta a fost întotdeauna subînțelesul deliberat al sloganului "gândește global, acționează local". Este, de asemenea, clar că această descentralizare este determinată și de îngrijorarea ecologiștilor în privința ierarhiei și a dominării. Deci nu mai este vorba numai de nivelul instituțiilor politice în stat, ci și de forma acestora. Autorii aparținând ambelor curente de idei Kuehls (1996), Stewart (1997) și Dalby (1998) din cadrul curentului poststructuralist, și Wapner (1996) și Lipschutz (1997) dintr-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lent și întâmpinând opoziția ce vine, evident, dinspre religia care își pierde prerogativele politice. în aceste condiții, lupta pentru autoritate se poate desfășura, odată cu pierderea statutului politic de „primă religie“, doar prin apel la supremația majorității și deci prin încercarea dominării numerice. A păstra și a mări numărul adepților este una dintre pârghiile păstrării autorității politice. în consecință, din punct de vedere oficial se va da câștig de cauză, după cum se cere, ecumenismului, însă în lăcașurile de cult se vor propovădui
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se dezbăteau scopurile vieții Omului. În ziua de azi rațiunea a fost redusă la jargon tehnic despre mijloace, discuțiile despre scopuri fiind tărâmul propagandei. Dezbaterea obiectivelor societății a fost ocultată de industrializarea rațiunii, de faptul că aceasta a devenit slujitoarea dominării tehnice"151. Devenind dominată de viața socială, știința nu mai poate eluda, astfel, caracterul său ideologic. Dimpotrivă, ea servește acum unui anumit interes, pe care cadrul societal al comunității contemporane îl dictează. Orientată să atingă anumite scopuri, ea nu mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care îi asigură permanenta ciclică revenire în prezent 218, "amenințând" astfel pretenția de raționalitate a științei moderne. Conceptul pe care Habermas îl identifică aici, în cadrul "procesului" intentat de Horkheimer și Adorno Iluminismului, este acela de "rațiune instrumentală", ce trimite la dominarea rațională a naturii și instinctului în raport cu un scop219. Este vorba despre rațiunea care se întoarce împotriva umanității ce i-a dat naștere și care, urmărind emanciparea, nu se poate elibera totuși de mituri, decât în contextul unei eventuale "demitologizări" al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
existent ante omnia (de unde formula: „La început a fost cuvântul...”) reflectă în evoluția cuvântului două evenimente majore din evoluția omenirii: întronarea zeității unice și trecerea de la matriarhat la patriarhat. Subordonarea a tot și a toate față de un simbol unic de dominare absolută s-a produs în matriarhat prin „cea care rodește și hrănește”: Γη, dor. Γά și Γαία „zeița pământului, prima care s-a desprins din Chaos”; instaurarea patriarhatului a fost marcată prin detronarea zeității feminine și ridicarea în funcție supremă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
reflectarea deformată, fantastică a realității naturale și sociale sub forma unor legende, istorisiri sau alegorii despre zei, eroi ori alte ființe fabuloase. Rădăcina obiectivă a reflectării mitice o constituie gradul scăzut de dezvoltare a forțelor de producție și, implicit, al dominării forțelor naturii prin imaginație."302 Chiar dacă la un alt nivel, incomparabil mai rafinat și mai abil în țesătura ideilor, Barthes oferă prin "semiologia marxistă" pe care o profesează un exemplu concludent pentru relația mitului cu ideologia. Pentru el, mitul fiind
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
încearcă să readucă eroii la origini, în certitudine morală, cu valori sigure, tradiționale, într-o nostalgie reaganistă 684 anticomunistă și antidecadentistă, Howard Chaykin, dimpotrivă, pe poziții puternic de stânga, cu aversiune vehementă față de bogați și de consumism ca instrument de dominare, îndemnând la "rezistență narativă" în absurdul postmodern și caricatural al Americii, ori Mike Grell, sub penelul căruia Green Arrow începe din nou să plaseze lovituri letale de săgeată, sub deviza "dacă tribunalele ar fi mai interesate de dreptate decât de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
efortul psihic și intelectual prelungit, coroborat cu neluarea de către cei în drept a celor mai eficiente măsuri de distrugere a forței inamicului, de eficiența echipelor de intervenție într-o astfel de situație. 3. Tehnici psihologice de învingere a fricii, de dominare a reacțiilor necontrolate și a stresului Este cunoscut faptul că la agenții de pază și protecție, înainte de plecarea într-o misiune insuficient de cunoscută, apar în mod firesc anumite stări emoționale negative, care se pot manifesta sub forma stresului, a
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
un sistem instituțional care să fie funcțional într-o Europă extinsă. III.13. Evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană și statele E.C.E. Relațiile între Europa socialistă și Comunitatea Europeană au fost practic blocate până în 1988. Căderea comunismului și a sistemului sovietic de dominare a deschis însă calea înlăturării divizării Europei. După prăbușirea regimurilor comuniste, Comunitatea a angajat relații bazate pe atracția tot mai puternică exercitată asupra țărilor Europei Centrale și de Est, foștii sateliți ai U.R.S.S.-ului. Profitând de descompunerea imperiului sovietic
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fundalului pe care s-a întemeiat nazismul, atmosferă la care a revenit în 2002 prin romanul Im Krebsgang. Între timp, lui Grass îi fusese acordat, în 1999, Premiul Nobel, în primul rând, pentru așa-numita Vergangenheitsbewältigung, adică pentru înțelegerea, asimilarea, dominarea și depășirea trecutului. E riscant să afirmi acest lucru în ziua de astăzi, când admirarea unui text bine scris stârnește lesne acuzații în afara esteticului, dar paginile Cepei decojite, amintind copilăria la Danzig, magazinul de coloniale al părinților, educația catolică, prietenii
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
că randamentul școlar ar fi în corelație cu aspirațiile și nu cu așteptările. Sfera de acțiune a nivelului de aspirație este variabil de la un elev la altul la unii apărând nu atât în raport cu nevoia de autorealizare, cât cu cea de dominare. Aspirațiile elevilor se manifestă cu precădere în acele situații în care ei se simt implicați personal. Dacă într-o anumită activitate nu apare pericolul devalorizării eului, persoana în cauză nu-și va mobiliza resursele emoționale, intelectuale și fizice în vederea realizării
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mică întindere se află mai multe averi decât în Rusia întreagă. Astfel sîntem aproape siguri că în cumpăna economică Rusia, cîtu-i de mare, trage mai ușor decât mica Belgie. De aceea ni se pare că din nefericire rușii sânt sub dominarea unui desert sufletesc, a unui urât care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor. Nouă ni se pare că cercurile culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împlea prin muncă și cultură, îl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îl primim într-adevăr, dar numai c-un titlu veritabil de drept, cu consimțământul populațiunilor. Cum se vor întreba populațiunile, prin plebiscit sau pe altă cale, e o cestiune de detaliu. În orice caz n-ar fi o cestiune de dominare ci de conviețuire, căci nu e vorba de cucerire, ci de uniune. Această atitudine credem că ar fi pe deplin corectă. Ar fi corectă din punctul de vedere al moralității politice, ar fi conformă cu maniera de a vedea [a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la umăr, necum să-l întreacă. Talentul de caracterizare, bogăția mimicei, ușurința mișcărilor, vorbirea atât de naturală și atât de spirituală încît se pare o improvizațiune momentană, toate calitățile acestea care-i dau bătrânului artist o netăgăduită superioritate și o dominare deplină a scenei nu sânt ajunse de nici unul din colegii săi. Când comparăm pe bătrânul încă tânăr cu tinerii deja bătrâni ai scenei române recunoaștem lesne pe omul care face parte din generația unui Alecsandri, Cogălniceanu, C. Negruzzi ș. a., generație
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
estetic”. Prin preluarea sensului estetic de către poezie, aceasta din urmă se consolidează, se intensifică, dobândește un maximum de specificitate. Aspectul creator al literaturii devine poetic prin definiție. Dacă literatura frumoasă este prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
non-literar. Procesul autonomizării are în vedere, în primul rând, distanțarea de domeniul cultural de orice formă. II.3. Heteronomie / Determinism Autonomia însă este una relativă. Valoarea estetică este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria ideii de literatură, existând încercări de explicare cauzală și deterministă a literaturii. Aceasta a încetat să mai fie specifică, artistică
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pe piață și a organizației în competiție. “Maniere” moderne în marketing. Codul manierelor elegante este un exercițiu nepotrivit într-o economie reală, unde manierele trebuie să se adapteze la existența unei superoferte de produse, la concentrarea fabricației și capitalului, la dominarea pieței produselor și serviciilor de către mari corporații transnaționale ce dispun de o uriașă forță financiară. Modelele de producție și consum sunt impuse adeseori populației în afara tradițiilor și nevoilor reale ale acesteia: se standardizează internațional producția, calitatea și managementul. Strategiile pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]