KorAP: Find »[drukola/base=domnitor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...372 >

9,278 matches

Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698

la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul călugărilor de aici. În cuprinsul acestui act, sunt menționate și alte localități vâlcene: Călimănești, Jiblea, Seaca, Orlești și Hinătești

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
apare ca al treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râmnic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând pecetea și iscălitura domnitorului Țării Românești, prin care acesta dăruiește și întărește danii Mănăstirii Cozia, transmite, peste vremuri, prima menționare documentară a județului Vâlcea: „Eu, cel în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul și de Hristos iubitorul, marele voievod și domn a toată Ungrovlahia, după putere

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
iubitorul, marele voievod și domn a toată Ungrovlahia, după putere am binevoit [...] să ridic din temelie o mănăstire [...], am dăruit puțin obroc din casă mea pentru hrana călugărilor [...]. În județul Vâlcea, pe fiecare an să-și adune înșiși călugării albinăritul”. Domnitorul mai dă și o baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie și l-au îngropat la Mânăstirea de la Cozia“ [15]. Trupul domnitorului a fost înhumat în pronaosul Coziei, la 4 februarie 1418, într-un sarcofag de piatră alcătuit după modelul celor apusene. Domnia lui Mircea cel Bătrân rămâne importantă, în primul rând prin inaugurarea cu succes a strategiei de a-i împiedica

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Bătrân rămâne importantă, în primul rând prin inaugurarea cu succes a strategiei de a-i împiedica pe sultani să-și impună administrația directă la nord de Dunăre și să oprească, pentru un timp, expansiunea otomană în țările române. El este domnitorul care și-a împletit destinul cu Vâlcea, lăsând în urma lui mărturii care au creat o identitate acestor locuri, pe care le-a înscris în istoria românilor. În loc de concluzii - Despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân - o istorie zbuciumată Cu alte cuvinte

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
și-a împletit destinul cu Vâlcea, lăsând în urma lui mărturii care au creat o identitate acestor locuri, pe care le-a înscris în istoria românilor. În loc de concluzii - Despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân - o istorie zbuciumată Cu alte cuvinte, așadar, Domnitorul Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la cele veșnice, nu a însemnat însă odihnă pentru trupul său

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la cele veșnice, nu a însemnat însă odihnă pentru trupul său obosit de la atâtea bătălii. Așa după cum am mai spus, în spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
credința ortodoxă». În procesul verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea spune: «Din zvon public fiind informați că trupele austro-germane în retragere au devastat Mănăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde... am constatat că piatra comemorativă de pe mormântul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Mănăstirea Cozia - între istorie, perenitate, prezență și actualitate Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân și cel Mare a avut o domnie lungă și grea, furtunoasă și plină de grijile Țării sale, și-a adormit întru Domnul în 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa, la Mănăstirea Cozia, unde odihnesc osemintele

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
iată pe ce temeiuri: În luna iulie anul 1401 Patriarhia recunoaște aceste drepturi bisericii Moldovei după un lung conflict. Iosif e recunoscut ca mitropolit al Sucevei, deși era moldovean, ales de țară și hirotonisit în afară de autoritatea Patriarhului. Este probabil ca Domnitorul Mircea cel Mare să fi obținut cu acest prilej aceleași drepturi pentru biserica lui [[v]]. Tot în acel an Patriarhul recunoaște pentru prima oară Mitropolitului Ungro-Vlahiei, un nou titlu, acela de ,,Exarh al plaiurilor", adică al ținuturilor românești de peste munți

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
a murit bătrânul Mitropolit Antim, care păstorea de la 1370. El este ultimul mitropolit grec cunoscut al țării. După el urmează Mitropolitul Teodor, însemnat în pomelnicul Mitropoliei. Poate cu ocazia stingerii lui Antim s-a făcut alegerea noului ierarh roman [24]. Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Cel Preabun și Sfânt, să-i ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit și autentică desăvârșire, demersal și împlinirea ce o are: aceea de -al vedea și (re)cunoaște noi, toți, pe măritul Domnitor Mircea cel Bătrân in Dreptmăritorul Voievod și Sfânt Mircea cel Mare (Basarab) al Țării Românești!... În acest sens, Dumnezeu - Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Câteva note, indicii și referințe bio-bibliografice: [1]. DRH

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului și apărut sub egida și cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Vâlcea. ** Arhim. Gamaliil Vaida ─ Mănăstirea Cozia, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Rm. Vâlcea, 1986, p. 24). Rezumat Domnitorul Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la cele veșnice, nu a însemnat însă odihnă pentru trupul său

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la cele veșnice, nu a însemnat însă odihnă pentru trupul său obosit de la atâtea bătălii. Așa după cum am mai spus, în spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Cu alte cuvinte, așadar, În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
credința ortodoxă». În procesul verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea spune: «Din zvon public fiind informați că trupele austro-germane în retragere au devastat Mănăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde... am constatat că piatra comemorativă de pe mormântul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Cel Preabun și Sfânt, să-i ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit și autentică desăvârșire, demersal și împlinirea ce o are: aceea de -al vedea și (re)cunoaște noi, toți, pe măritul Domnitor Mircea cel Bătrân in Dreptmăritorul Voievod și Sfânt Mircea cel Mare (Basarab) al Țării Românești!... În acest sens, Dumnezeu - Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Material documentar întocmit, redactat și realizat de Dr.

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
cel Mare (Basarab) al Țării Românești!... În acest sens, Dumnezeu - Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Material documentar întocmit, redactat și realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul VI, 20 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Corola-blog/BlogPost/344563_a_345892

I -a Științifică- Geologie Mineralogie și Paleontologie Grupa a ÎI -a Artistică -Sculptură, picrtură, caricaturi, desen Grupa a III - a A. Preistorie - Arheologie clasică, Oltenia Cucuteni, Romula Dobrogea, Antichități egiptene, Arheologie medievală B. Omeni de seamă , Obiecte ce au aparținut, Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Generalului Carol Davila , Gh. Asaki. Cursurile Dr.C.I.Istrati, Nicolae Densușianu, Iulia și B.P.Hașdeu, N. Grigorescu. Relicve și fotografii regale. De asemenea era o vitrină rezervată Numismaticii, Familiei Regale, Grupa a IV-acuprindea o diversitate de obiecte etnografice

MUZEUL DR.C.I.ISTRATI UN DAR PENTRU SEVERINUL INTERBELIC.EXPOZITIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344563_a_345892]
Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373

o lună încheiată, ce mare triumf a fost, ce mare sărbătoare, cum îi încununase lumea cu flori și cu aplauze... apoi la Sibiu... Poposiseră la hotelul Bukarest unde jucaseră pe Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni cu Pascali în rolul domnitorului. Municipalitatea le pregătise un banchet pe cinste la hotelul Împăratul romanilor în onoarea lor...apoi prin toată Transilvania... Peste tot îl însoțise această ladă, făcută cadou de Pascali, în care-și purta averea lui mobilă și imobilă... În noaptea de dinaintea

EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]