1,248 matches
-
amesteca cu sânge. Călcâiul se regenera greu. Cu picul de pâine pe care îl primea, ademenea șobolani pe care îi spinteca de vii pe pântec cu un cui smuls din cercevea și îi aplica fierbinți pe rană, pentru a-și domoli durerile insuportabile. După șapte ani de trudă, la capătul puterilor, fără sânge în vine și fără lumină în ochi, îl îngrozi pe Patruțâțe dezvelind din niște zdrențe murdare un bulgăre de pilitură de aur năclăită în sânge închegat. Temnicerul își
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
făceau masive arestări ale celor socotiți potrivnici regimului și că am fost prevenit de preotul satului, Constantin Pricopescu, să nu dorm acasă. Am locuit acolo pe timp de noapte, un timp oarecare, până când valul arestărilor se părea că s-a domolit... Ce știe lumea tânără și mai puțin tânără de astăzi cât de greu ne-a fost nouă, celor care nu inspiram încrederea regimului comunist, care își apăra cauza cu atâta încrâncenare! După ce s-a lămurit, inginerul mi-a vorbit despre
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
iarbă, nici măcar sandalele lui Robert, care le obturaseră drumul când acesta se aplecase asupra mâinii lui Gabi ca să-i scoată ceasul. În soare, limbile galbene păreau raze și ticăiau între palmele lui Robert. Norul de praf din jurul balansoarului se mai domoli, iar Robert începu să joace singur șotronul. Aruncă piatra direct în căsuța șapte, apoi sandalele lui săreau peste unu, doi și trei. Nu întoarse capul spre Gabi când ambele picioare se odihneau în singura căsuță rotundă, ci rămase acolo să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
a memora în mod conștient, pe baza acestei abilități putând elabora planuri complexe. Deci, proiectele noastre își datorează posibilitatea raportului pe care-l avem cu temporalitatea: nu mai cădem pradă timpului, lăsându-ne trăiți de el, ci încercăm să-i domolim ființa prin intermediul memoriei. A desfășura mai multe proiecte simultan (cel puțin la nivel mintal) înseamnă cumva a trăi în mai multe temporalități în același timp; deci a câștiga timp sau a da timp propriei vieți. Dacă vom considera gândirea ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu flatările. —Mă doare. Încetează! Ascultă-mă mai departe. Mersul și mișcările mai lente îți dau distincția unei adevărate doamne pe care o iubesc, o ador, o ia în brațe și-i acoperă buzele cu o tandră sărutare. -lingușitorule, se domolește Cecilia. Era deja în luna a noua. Mamă-sa o informase amănunțit cu toate reacțiile premergătoare unei imediate nașteri pe care le-a avut și ea într-o seară după ce cinaseră. —Matei îmbracă-te că trebuie să mă duci la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
toată zarva și așteptând deznodământul. Cuprins ca de un resort nevăzut, trupul său dădu să se ridice și el odată cu ceilalți, dar medicul, dând peste cap câte un păhărel de Alexandrion, reuși să-l potolească. Când zarva mulțimii se mai domoli, medicul aplaudă cu patos... Ceilalți meseni, scăldați În sudori, Îl priviră În tăcere. Dinspre locul unde se afla, turbanul lui Satanovski Îi răspunse un croncănit de corb. Ascultându-l, Oliver trase concluzia că adevărul ultim al lui Satanovski nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mărginite ți-au fost viața și educația. Cât de puțin curajul, cât de redusă curiozitatea. Ca să nu mai vorbim de speranțe. Doamna Clark pe scenă, oftează, sânii i se ridică mari cât niște sufleuri cât niște pâini, apoi cad, se domolesc, se odihnesc. Spune că poate cel mai bun sfat e ceea ce nu-i poți spune nicicum: Să rămâi ca și cum ai fi buricul lumii, să-ți fii propria autoritate supremă în orice privință, propriul expert în toate cele, infailibil, omniscient. Mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
se oprește credința și unde începe superstiția? Credința se oprește la acceptarea voinței divine, la umilința și smerenia cu care se sărută picioarele însângerate ale Mântuitorului, la mătănii, îngenuncherile la semnul Sfintei Cruci și la rugăciunile repetate obsesiv pentru a domoli zbuciumul sufletului și pentru a apela la mila lui Dumnezeu. Toate aceste gesturi nu au nimic mecanic sau ostentativ. Superstiția începe atunci când se recurg la practici ce țin de dimensiunile magicului: descântece, farmece, incantații pentru a se feri de duhule
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
petrecere toate guvernantele gropii, să invit la carnavalul negru la fel cum ciobanul Își strigă pe numele de botez Încreștinații săi cîini. Atent la cum vor trece oaspeții, eu, argintîndu-mi pe mai departe oasele În cîntecul cocoșului, Încerc să-mi domolesc inima și să Îmblînzesc pînă la urmă pitagoreicele numere de circ ale heruvimului ― printre cei drepți și imuabili mai pot Întrista odată mecanica Îngerului. Astăzi nu, dar mîine trebuie să fac curățenie În debaralele cerului, care seamănă tot mai mult
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
nu am avut timp pentru așa ceva, mint ca o scroafă, m-aș fi măritat de milioane de ori după zbuciumul pe care îl auzeam în trupul meu, numai că nu găsisem un prăpădit care să fie în stare să-mi domolească acest zbucium, toți te călăreau la mare repezeală, apoi se scuturau ca niște cocoși împintenați, să nu rămână vreo urmă de praf din ființa ta pe ei". Doamne, mă gândesc în sinea mea, femeia asta chiar că are un suflet
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lui și stătuse în loc, pufnind de osteneală, căci Pamfil Duran, coborându-și privirile de la prada lui și întâlnindu-ne ochii și-a luat de seamă, rușinându-se, încât închizându-și gura, cu poftele lui și-a plecat mâna hrăpăreață Atunci, domolindu-se oarecum toată preajma și pentru ca să mai scadă, încă și mai mult, toată vrajba, Cornel Braiu a propus Zicând: Ștefan Sturz să împartă, cu dreptate și cu socoteală, puținul cel înfățișat de Enea Căpută, așa că Pamfil Duran să-i supună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cornele, se cunoaște că ești nepotul lui Moș Braiu, cel cu luleaua Zicând el așa, s-a îndreptat de a ședea pe șezutul lui, iar noi, ceilalți, văzându-l răvenit, ne-am bucurat cum nu se mai poate Deci, mai domolindu-mi-se grija din partea asta și mai lăsându-mă fierbințeala de la piciorul spart de piron, l-am lăsat pe Pamfil Duran privegheat ca un copil de Enea Căpută și de Daniel Mărăcinescu, care-l învăluiau în vorbe blânde, ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la al treilea cer. Îngerii amuțesc, consternați de tristețea care urcă în valuri, treaptă cu treaptă, implorând bucuria. Tăcerea strigă. Cerul uimit îngenunchează și el în solemnă așteptare. Încetul cu încetul, zbuciumul se stinge, ochii se deschid larg, inima își domolește suspinul, timpul o ia din loc, iar sufletul zâmbitor dă mâna cu pacea. Candela încă mai pâlpâie, ruga urcă, dar timpul nu se mai oprește până la al treilea cer.
Candela inimii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83373_a_84698]
-
și eu... pentru sufletul meu. Acum fă bine și du-te în chilioara ta. Poate mai citești ceva. Mai spre seară, ne-om duce pe malul pârâului din vale. I-am ascultat sfatul și când arșița zilei s-a mai domolit, în pragul chiliei s-a oprit bătrânul. În mână ținea două undiți rudimentare. Ești gata? Mergem la pescutit. Să mergem, părinte - am răspuns eu potopit de gândul că în viața mea n-am prins măcar o broască, dară mite un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tot ea a fost cea care l-a descoperit. Amenințarea cu bătaia nu o făcea să se potolească. Nici când era copil n-a vărsat o lacrimă, indiferent ce-i făcea el. Doar refrenul „te spun lui tata“ îl mai domolea, iar când venea tatăl lor de la serviciu, ea îl pâra, exagerând mult faptele. Pe scurt, Takamori era cel care plătea mereu oalele sparte. Dacă încerca să-i intre în grații, era și mai rău. Se pare că femeile au un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
dat o avere. Caut să mă duc undeva în Nirvana, scormonesc în minte după o mantră liniștitoare, oricum îmi repet în gând „eu nu-s aici, astea nu se întâmplă, nimic din ce auzi nu se întâmplă”. Încerc să-mi domolesc nervii amintindu-mi de mătușa Rozalia, de tânguirile ei pe nas și de salata de vinete amare, așezată într-un castron având pe fund reproducerea Palatului Culturii, în romburi aurii. Care-i legătura? Întotdeauna, de pe la șase ani, mi-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
într-o bună zi, m-a anunțat că avea posibilitatea să petreacă doi ani aici în Botswana, ca director regional al Băncii Mondiale în această parte a Africii. La urma urmei, era o promovare și, dacă i-ar mai fi domolit agitația, m-am gândit că era preferabilă unei aventuri cu o altă femeie, o altă modalitate prin care își domolesc bărbații agitația. Știți cum este, Mma, când bărbații își dau seama că nu mai sunt tineri. Intră în panică și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
al Băncii Mondiale în această parte a Africii. La urma urmei, era o promovare și, dacă i-ar mai fi domolit agitația, m-am gândit că era preferabilă unei aventuri cu o altă femeie, o altă modalitate prin care își domolesc bărbații agitația. Știți cum este, Mma, când bărbații își dau seama că nu mai sunt tineri. Intră în panică și-și caută o femeie mai tânără care să le confirme că încă sunt bărbați. N-aș fi putut suporta una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și simplu, în casa lui. Dacă insiști, vin și eu. O să aștept afară. N-o să știe că sunt acolo. Mma Ramotswe căzu pe gânduri. Nu vroia să-l necăjească pe domnul J.L.B. Matekoni, iar dacă prezența lui afară o să-i domolească neliniștea, nu vedea de ce n-ar veni cu ea. Foarte bine, aprobă ea. Mă aștepți afară. Mergem cu dubița mea. O să stai în ea cât vorbesc eu cu el. — Și dacă se întâmplă ceva, adăugă el, strigi. Voi fi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
motivează inerția mâinii întinse. Ca să fii domn, mai întâi, tovarăș trebuie să ți se spună; ca să râvnești firimituri la masa bogatului, nesațul la altă masă trebuie să ți-l astâmperi. Alinierea! Traista calicului adâncește golul în stomac, buzunarul cu pâine domolește obsesia zilei de mâine. Alinierea! Capitalismul o vacă bună de lapte. Luați țâța în gură și sugeți! Laptele are gust numai dacă ai dinți de lapte; socialismul modelează proteze după maxilarul lui Dumnezeu. Limbricii târgului și-au recâștigat dreptul suprem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Desfă-ți pântecele, mamă! Toamna bobul de grâu blestemă spicul, nu rădăcinile. Bobul de grâu, sub brazdă, a încolțit cruce, a crescut cruce și s-a copt cruce. Rădăcinile bobului de grâu, dacă nu cresc în cer, niciodată nu vor domoli foamea, cum nici apa izvorului nu este apă și nu este sete de apă, dacă nu din ochii lui Dumnezeu izvorăște. Rădăcinile lui Petru, tot mai adânci în iarbă. Pe umeri îi creștea crucea ca un indicator rutier între cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
acoperit obrazul. Lumina, o dâră roșie, pulsa spaimă în fiecare strop: Dacă gustul morții este sărat, cum poate fi inima? Plutește într-o ocnă lichidă ghemotocul de carne, plutește precum trupul înecatului adus la țărm, fără mine. Inima nu se domolește nici în zbor, nici în cuib, nici în fălcile lupilor. Cerule, deschide-te! Zborul este mai mult decât pasăre, decât gând, decât înălțare; zborul miroase a stea. Inima în ieslea animalelor de povară visează aripi... visează și numără din doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
face, Dumnezeu se dăruie ca o iertare în tot ceea ce există. Păcatul nu este o virtute, dar nici necurăție nu este atâta timp cât în el ai fost cu gândul tulbure, cu intenția necugetată, cu fapta nevoită; mustrarea, frica, remușcarea, umilința, regretul domolesc arderea. Părinte, unde începe și unde se sfârșește păcatul de care vorbești? Pune necurăției limite și tot ce o să văd de-a stânga mea voi mărturisi ție, dar până atunci, spune-mi, te rog, câtă nelegiuire se ascunde într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Ioan, nu mai trecem pragul altarului până de Paști. Frate, să nu fim atât de cătrăniți la inimă, asta e voia Domnului și el îl iubește pe neînțărcat, primește Sfintele în fiecare sâmbătă. Ba nu, eu zic să-i mai domolim o țâră râvna și apoi vom vedea de știe să se coacă. Mie mi-au trebuit 10 ani de ascultare la gater până am învățat rânduiala obștii. Am acoperit sfânta biserică cu tablă de cupru, am meșterit sute de podoabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Refuzi să le identifici, să le aduni, să le arhivezi, să te lași sfredelit de ele fereastră, ușă, fântână. Conștiința este abatorul gândurilor. Visele, emoțiile, trezirile umplu tiparele. Ai o inimă cât un cuptor de copt pâine, foame infinită poți domoli cu 7 spice de grâu. De ce te desolidarizezi de propria disponibilitate de a te face parte? Până și vremea conștiințelor înghețate nu este plăcută lui Dumnezeu. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]