176,566 matches
-
respectiv, El Malpensante au preluat prozele apărute în Spania. Caligraful, Cei trei copii-Mozart, Femeia solară, Labirintul de sticlă, Conviețuirea mea cu Erika, urmează altele... Revista El semanal digital a titrat: Opera lui Alexandru Ecovoiu și-a început călătoria. Joaquin Garrigos dorește să traducă Sigma... C.M.: Borges declara într-un interviu că suma operelor unui scriitor este imaginea pe care acel scriitor o lasă despre sine. Credeți că literatura pe care o scrieți vă poate defini? A.E.: Fiecare personaj - pozitiv, negativ
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
mesei. Nu costă mult libertatea. Scumpă este păstrarea... C.M.: Vă recitiți vreodată cărțile? A.E.: Le deschid, uneori, la întîmplare. Pătrund, brusc, în spații pe care, cîndva, eu le-am configurat. Mă simt de-al casei, ceea ce e bine. Alteori, doresc să retrăiesc alături de un personaj o stare anume... Am impresia că eram așteptat... Avem intimitățile noastre... C.M.: Vă adresez acum o întrebare desprinsă parcă din Oracolele liceenilor. Care sînt scriitori dumneavoastră preferați? A.E.: Thomas Mann și Hermann Hesse. Rilke
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
erori și păcate este vorba? B.N.: Am luat viața și oamenii prea în serios și m-am angajat în acțiuni și lupte dinainte ratate! Eram încă de la început perdant! Nu luam situațiile și oamenii cum sînt, ci cum aș fi dorit să fie, chiar dacă ei nu valorau decît o ceapă degerată sau un cartof putrezit. Greșeală! Mare greșeală! Totuși, un scriitor trebuie să fie prezent în "Cetate", are o responsabilitate și nu poate să se retragă în "Turnul de fildeș". "Ecrire
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
avea nici un efect atunci cînd ceilalți nu știau ce reprezintă inadmisibilul, insuportabilul și nici ce este moral sau imoral. Sînt împrejurări în care este inutil să-i aperi pe ceilalți pentru că nu vor să fie apărați și ei cred că dorești numai să încurci lucrurile. Aș putea să vă dau și alte exemple, unul dintre ele l-am descris în Al doilea mesager, în capitolul care se petrece în piața de legume și fructe. Uneori este necesar să-i lași pe
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
ține săptămînal în revista 22, nr. 773, 28 dec.-3 ian., un articol plin de umor intitulat Sărbători fericite! Pe ideea că "Un homme prévenu en vaut deux", autorul ne previne: Unii suferă că petrec sărbătorile cu cine nu-și doresc, alții că-și doresc să nu le petreacă. Unii se simt prea singuri, alții n-au parte de un minut de singurătate. Unii sînt supărați că n-au ce vor, alții au ceea ce nu vor și, bineînțeles, mai există și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
22, nr. 773, 28 dec.-3 ian., un articol plin de umor intitulat Sărbători fericite! Pe ideea că "Un homme prévenu en vaut deux", autorul ne previne: Unii suferă că petrec sărbătorile cu cine nu-și doresc, alții că-și doresc să nu le petreacă. Unii se simt prea singuri, alții n-au parte de un minut de singurătate. Unii sînt supărați că n-au ce vor, alții au ceea ce nu vor și, bineînțeles, mai există și categoria tot mai largă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
jocul ei expresionist, inegal, cu gesturi bruște și schimbări dese ale timbrului vocii, sugerează labilitatea psihică a personajului. Dar finalul filmului confirmă ipoteza feministă: Dorothy renunță la statutul ei de obiect al dorinței (și, implicit, la toți bărbații care o doreau) pentru a redeveni doar mamă. Ceea ce e interesant este că abia la sfârșitul lungmetrajului mama și fiul sunt arătați împreună; deși se întâlnesc o dată, Lynch nu lasă spectatorul să vadă scena, ci doar să audă doar cuvintele ei: Nu, nu
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
Și că comunismul îl va face pe om blând și bun, un vegetarian; gata să se întoarcă spre un presupus adversar, spre un ultim Lup, adică, fără carnetul de partid izbăvitor,... cerându-i, invitându-l, chiar, dacă vrea și dacă dorește, să-i mai tragă un șut în... mă rog, în partea respectivă. Bruta, sub domnia,...nu a ultimului fanariot, cum scrie în istorie, ci a ultimului bolșevic, deghizat într-un lup capitalist domesticit, cu loc asigurat în coteț, căpătase un
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
au atins-o, în partea lor solistică din Temă cu variațiuni. Am o înregistrare a acestei lucrări, cu Gelsey Kirkland și Mihail Barâșnikov, care are cu totul altă valoare. Așa cum Celibidache nu vroia să i se înregistreze concertele, Balanchine nu dorea ca piesele create de el pe anumiți dansatori să fie preluate de alții. Dar dorința nu i-a fost respectată. Mult mai aproape de adevărul creației lui Balanchine au fost Simona Noja și partenerul ei Boris Nebyla, dansatoarea, în foarte bună
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
ilustrată de varietatea repertoriului Baletului Operei de Stat din Viena, precum și piesele semnate de Jiri Kylian, bine puse în valoare de companie au fost cele mai importante atu-uri ale spectacolului dat de această trupă la București. Ar fi de dorit ca și Baletul Operei Naționale din București să se bată pentru a-și putea permite un repertoriu la fel de bogat. Premii internaționale Între 15-18 decembrie a avut loc la Monte Carlo a III-a ediție a Festivalului Monaco Dance Forum. Premiul
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
-se pe șleauri istovite diagnostichează reaua poziționare a eului față de gravitația ce se pregătește să-l centrifugheze. Când energicul "visător" de altădată, acum cu o tot mai subțire aură în jurul genunchilor, împinge cu tot mai multă greutate pereții văzduhului, insul nemaidorindu-și decât ca ziua de astăzi să nu fie mai păcătoasă decât cea de ieri, cea de mâine, decât aceea de azi. Când magnificelor vise colorate, muzicoase, parfumate, sacru carnale și triumfal aeriene ale tinereților și chiar ale stabilei maturități
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Don Giovanni și Leporello, valetul lui. Alte trepte urcă spre înaltul scenei și se pierd în întunericul care rămâne ambianța dominantă a spectacolului. Mici luminițe, dispuse în structuri geometrice, sclipesc enigmatic. Nu m-au intereseat explicații despre ce ar fi dorit regia: cosmosul, planetele ... Convingătoare este rotirea personajelor în jurul acelui centru de putere magică, magnetică, reprezentat de colivia centrală. Și ea prinde să se rotească în haosul final. Deduc și o proiecție a muzicii posibil a fi deslușită în această concepție
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
snooker: o bilă albastră în direcția pesedeilor, una portocalie pe adresa Alianței. Susținând în Parlament PSD-ul iar la guvernare D.A.-ul, voiculescienii au pavat drumul cel mai scurt spre anticipate - adică posibilitatea pe care vor să dea impresia că doresc s-o evite. Dând posibilul guvern D.A. pe mâinile mafiei pesediste, P.U.R. visează la rolul de mediator între cei doi poli ai parlamentului. Cu alte cuvinte, după ce l-a șantajat pe Iliescu, încearcă să-l șantajeze și pe
Ciorba de chimicale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12148_a_13473]
-
Lucrețiu Pătrășcanu". Foarte probabil că, "dacă regimul Ceaușescu nu ar fi fost xenofob și naționalist, nu ar fi fost nici Barbu". O trăsătură dominantă a lui Eugen Barbu a fost, evident, slugărnicia. O slugărnicie de tot meschină, de rîndaș ce dorește a obține un pour-boire, la care presupunem că nu s-ar fi pretat emulii săi cu panaș precum Petru Dumitriu sau A. E. Baconsky (l-am văzut pe ultimul făcînd plecăciuni, la Cluj, în fața lui Beniuc, pe atunci președinte discreționar
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
scriitorilor pentru o atitudine similară. Prima era absolut incredibilă; drogul era perceput ca un veritabil panaceu, posibilitățile lui curative - halucinante, practic se puteau vindeca majoritatea bolilor cunoscute. în privința celei de-a doua liste, pretextele sunt ceva mai spectaculoase. Pe când se dorea infractor, hașișul era doar simbolul unei rebeliuni adolescentine pentru Rimbaud (în schimb, "dérčglement de tous les sens", celebra lui metodă de "impersonalizare" creatoare de poezie, ține de radicalitatea artei sale poetice), iar pentru Flaubert, același hașiș, reprezenta un soi modest
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
revelații supreme: Singurul lucru cu care pot compara experiența aceasta este actul sexual cu un necunoscut". Laudanum-ul îi producea lui Thomas de Quincey "plăceri senzuale" în timpul concertelor de muzică. Dintr-o reacție agresivă claustrofobă, Aldous Huxley și Timothy Leary doresc să transgreseze lumea aceasta iluzorie. Exemplele pot continua și cu alte nume la fel de celebre. Toate aceste gesturi ale toxicomanilor, oricât de inteligent sau de idiot ar fi argumentate, calchiază scenariul furibund al disperării. Cu toate că pare subliminală, justificarea autosalvării este cvasiprezentă
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
tîrziu. Păcat. Și tînără, și drăguță. Nu mai puteam prinde nici o haină de blană, nici un ananas, nici o pereche de pantofi. Poate vreun borcan cu miere. Sau, dacă vreți, puteți sta la coadă ca să sunați de la telefonul lui Ceaușescu pe cine doriți dumneavoastră. Era o coadăăă! Am ales revoluția. Am ales cea mai sublimă formă de existență: libertatea. Am ales să spun ce cred, cu argumente, cu onestitate, cu responsabilitate. Am ales să nu abdic pentru nimic în lume de la asta, chiar dacă
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
rezolvat ale democrațiilor vestice provin și din indiferentismul unei pături largi a populației. Pe fondul neimplicării cetățenilor responsabili a fost posibil să se audă tot mai isteric voci ale extremismului și ale narcozei numite "corectitudine politică". Ar fi însă de dorit ca toți acești "neimplicați", toată această adunătură pasivă să fie consecventă cu sine. Adică să nu pretindă beneficiile democrației - așa alterată cum este ea în România. Cei care n-au votat ar face bine să nu se mai vaite că
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
că romanul lui Dinu Săraru Dragostea și Revoluția are un stil "greoi, nemaleabil, rudimentar, didactic - ecou onest al limbii de lemn" (p. 947). Dar despre Facerea lumii nu am mai putea încheia astăzi atât de binevoitor. Ar fi fost de dorit ca unele descrieri să nu se încheie totuși cu judecăți critice tranșante, fie negative, fie pozitive. Înțelegem însă că sunt în ele și urmele unei prime redactări a dicționarului, oprit în prima formă la 1980 și propus spre editare în
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
e simplificată: nu e doar purul eroism al femeii care-i scutește pe cei dragi de calvarul premergător morții ei, ci și o doză de egoism - pentru că s-a măritat cu singurul bărbat pe care l-a sărutat, ea își dorește să seducă un altul. Gândurile ei se aud în voice-over, dar nu au ambiția de a fi explicative. Nici nu vă așteptați la cine știe ce cugetări profunde, Coixet nu forțează nota, filmul reprezintă cântecul de lebădă al unei tinere copilăroase, fără
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
unul alături de altul, pășind cu pas egal spre automobilul care îi aștepta. Mac Gill deschise portiera și îi făcu loc celuilalt să urce. Nu trebuia să acționezi prea repede, ca locotenentul Lewis. Nu trebuia să alergi spre adevărurile pe care doreai să le descoperi, ci, pur și simplu, să te lași impregnat de adevăr. Iată de ce Maigret se îndrepta, cu mîinile în buzunare, spre un cartier pe care nu-l cunoștea. Dar nu avea importanță. Se ținea, în gînd, după Jessie
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
geam scria: General Manager: John Maura Urmau alte uși cu geam, numerotate, purtînd numele unui întreg stat-major, apoi o încăpere imensă cu birouri metalice, cu lămpi albăstrui, unde lucrau vreo o sută de angajați și angajate. Cineva îl întrebă ce dorea. - Nimic, răspunse liniștit, scuturîndu-și pipa de tocul pantofului și făcînd cale-ntoarsă. Așa, ca să vadă și el! Oare locotenentul Lewis ar fi înțeles asta? Și acum mergea din nou pe stradă, se oprea în fața unui bar, ezita, apoi dădea din umeri
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de douăzeci de ani". Ceea ce a părut scandalos pentru mulți imediat după prăbușirea regimului este astăzi acceptat de toată lumea. Pentru ca profeția sa să se împlinească matematic, Silviu Brucan aproape că și-ar dori chiar o mică amînare a integrării României în Uniunea Europeană. Comentînd analiza revistei ,The Economist", la capătul căreia se recomandă integrarea României în Uniunea Europeană în anul 2009 (adică la exact douăzeci de ani după căderea regimului comunist), în loc de 2007, Silviu Brucan
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
de a dobândi statutul de mare putere, ca pe o rezolvare a unui antagonism cu origini mitice. Privindu-și dușmanii cu teamă, admirație, uimire sau dispreț, romanii se contemplă implicit și pe ei înșiși, așa cum sunt sau cum și-ar dori să fie. Prezența unor străini respinși și apoi înfrânți canalizează energia romanilor, îi determină să-și conștientizeze misiunea istorică și îi constrânge să se autodefinească în raport cu ceilalți și cu propriul ideal. Văzuți din perspectivă latină, cartaginezii se trag din Orientul
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
virtuozitate care l-ar fi umplut de invidie și pe regizorul Coppola. Să recunoaștem, fluența replicilor dovedea nu doar un intens exercițiu, ci și un talent înnăscut. Aceiași oameni care îi intonaseră osanale libidinoase lui Ceașcă au ajuns acolo unde doriseră toată viață: să-i ia locul. Că Vadim Tudor amenință cu existența unor casete compromițătoare, iar nu e nou: pe vremea când însoțea echipele românești de fotbal în străinătate, măscăriciul se ocupa tot cu subtilități cinefile. Acum, în condițiile libertății
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]