1,895 matches
-
toată lumea, mama, de frica lui, se apucă și face un testament în care îl numește ispravnic pe toată împărțeala averii pe Dinu, celălalt frate mai mare, stolnicul, și ne lasă toată averea nouă, feciorilor mai mici, că zice că lui Drăghici și lui Șerban le-a dat ce li se cuvenea când s-au însurat. Diata o scrie părintele Ștefan, duhovnicul ei, dar și al lui vodă Șerban, martor fiind Constantin, nepotu-meu, Constantin Brâncoveanul, coconul Stancăi. — Stai, măria ta, că pierd
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în stil oriental, cu o grădină încântătoare. Numeroasele slugi, țigani aduși din Valahia, bine instruiți, dădeau reședinței o atmosferă de confort căutat. Dar când pășea pragul casei nu putea să nu nuși surprindă gândul: atenție, aici au fost asasinați neica Drăghici și nepotul Barbu. Răsuflă ușurat văzând vioiciunea celor două femei, ceea ce arăta că ele nu sunt chinuite de astfel de gânduri. La cina servită elegant după moda occidentală - așa o dorea întotdeauna Dinu și asta îl făcea să fie preferatul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu lăsase de pomană să-i scape aseară în fața Stancăi vorbele acelea. Se știe de către toți, marele logofăt este mut, nu spune decât snoave și decât ceea ce vrea să fie aflat. Da, da, va încerca. Averea mamii o voi reîmpărți, Drăghici a răposat, pomenirea lui să fie veșnică, și apoi și-a luat partea de pe când trăia tata, și eu mi-am luat-o, dar s a dus pentru ca să-i înalț în rang pe toți, așa că o voi reîmpărți, luându-mi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se îndreptă spre ușă, o deschise și spuse ceva dorobanțului de pază, apoi o închise cu grijă. — Să plec, măria ta. — Îmi pare rău astă seară că nu mai sunt copil. Odinioară, ne lua o țigancă de a mamii pe Drăghici și pe mine la priveghere la Sfântul Dumitru. Stanca, Dinu și Mihai erau prea mici, ceilalți cred că nici nu se născuseră. Biserica Bălăcenilor era nouă și pe vremea aceea se năștea obiceiul. Ne făceam felinare tăiate din dovleci cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sau cel puțin așa i-am făcut pe toți să creadă. Aprigă femeie, dar a greșit tușa Ilinca - doamna Elina, cum îi spune Constantin. A greșit, și de asta știe doar ea, Marica. L-a vrut domn pe fiu-său Drăghici, Dumnezeu să-l ierte, și l-a pus pe soțul ei să spună nu, când Köprülü cel bătrân a vrut să-i dea caftanul de domnie. Și de aci toată nenorocirea. Povestea taica despre toate lucrurile astea cu uimire. Când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l ierte, și l-a pus pe soțul ei să spună nu, când Köprülü cel bătrân a vrut să-i dea caftanul de domnie. Și de aci toată nenorocirea. Povestea taica despre toate lucrurile astea cu uimire. Când a murit Drăghici, câtă jale pe sufletul Ilincăi, dar nu s-a lăsat! S-au abătut toate nenorocirile pe capul ei și ea una și bună, să-l facă pe nașul Dinu, stolnicul, domn. Acu’ o săptămână era cât pe ce, deși ea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Feciorul tatii, comisul Mihai Cantacuzino, dacă ajunge domn îl dau jos grecii în trei zile..., iar mie îmi trece vremea... Simți deodată povara anilor, a zbuciumului, a închisorilor, a drumurilor, a ocnei. Steaua Cantacuzinilor nu era și steaua mea? Pe Drăghici l-a iubit taica și s-a dus, a răposat mare spătar la nici patruzeci de ani - călca a domn, așa plângea maica, doamna Ilinca. Pe Șerban nu-l iubea nimeni, că era rău și stricat. Și-a lăsat nevasta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tatăl lui Toma, erau copii, și așa nevârstnici au cunoscut greutăți neînchipuite. Atunci doamna Ilinca postelniceasa s-a zbătut din răsputeri să-și țină feciorii uniți și a reușit făcându-i să aibă grija celor doi mai mici. Pe unchiul Drăghici nu-l prea știu, că a murit iute după postelnic. Iordache și Matei au crescut în grija lui naș Dinu și a unchiului Mihai, și eu pe lângă ei, nu chiar totdeauna, că tușa Anca mă mai ducea pe la Brâncoveni, la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au însănătoșit, iar 148 au rămas bolnavi. Printre decedați sunt înșirate câteva nume de cinovnici ruși, dar și de mari boieri, ca, de pildă, marele vistier Aleco Balș și vornicul Dimitrie Beldiman; printre bolnavi sunt amintiți doi ofițeri ruși, vornicul Drăghici și alți boieri de rang mai mic47. În anexa a II-a este înfățișată statistic evoluția epidemiei de holeră în ținuturile din Moldova între 2/14 mai și 1/13 iunie 1831. Astfel, până la 1/13 iunie 1831 s-au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
parlamentari, http://impactnews.ro/Politic/Blogul,-arm%C4%83-de-manipulare-Avem-100-de-bloggeri-parlamentari-48259 accesat la 25. 02. 2011. 22 Alexandru Cordoș, Ioan Mang, Mircea Geoana, Ecaterina Andronescu, Trifon Belancurencu, Avram Crăciun, Titus Corlățean, Miron Mitrea, Dan Șova, Maria Bârnă, Dumitru Chiriță, Radu Coclici , Sonia Drăghici, Ileana Dumitrache, Florentin Gust, Cornel Itu, Rodica Nassar, Adrian Nastase, Cătălin Nechifor, Robert Negoiță, Oana Mizil, Carmen Moldovan, Daniel Oajdea, Victor Ponta, Vasile Popeangă, Dan Mircea Popescu, Cristian Rizea, Valeriu Steriu, Mugurel Surupăceanu, Valeriu Zgonea. 23 Mircea Banias, Florin Mircea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
formeze structuri represive după modelul sovietic: o a fost înființată Direcția Generală a Securității Poporului, în cadrul Ministrului de Interne (august 1948): a reprezentat principalul instrument al represiunii; activitatea i-a fost coordonată de agenți sovietici: A. Nikolski, F. Bodnarenko, A. Drăghici (ulterior ministru de Interne); a folosit teroarea împotriva opozanților regimului: oameni politici, preoți, intelectuali, țărani, etc. a dispus de un sistem de detenție format din: lagăre de muncă; închisori: Aiud, Sighet, Pitești, Jilava, Gherla, unde au murit numeroși oameni de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Te uiți la sânii lui Bădilă și la gleznele ei. Ea scrie de zor. Sânii ei sunt frumoși. Deasupra tablei negre stau cei șapte. Prezidiul P.M.R. Te privesc când duios, când ironic. Cei mai duioși sunt Alexandru Bârlădeanu și Alexandru Drăghici. Pe amândoi Îi cheamă Sandu. Ei nu știu de ce te uiți la Bădilă. Ei sunt niște poze. Te uiți la Bădilă pentru că seamănă cu fata aia din roman. De câteva zile citești un roman. În secret. Îl ai de la prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
al R.P.Române, care fiind suferind nu a putut lua parte la lucrările sesiunii. Scrisoarea a fost subliniată În repetate rânduri cu puternice și Îndelungi aplauze. Printre mulți alții au aplaudat Îndelung: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Alexandru Bârlădeanu, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, Petre Blajovici, Leontin Sălăjan, Corneliu Mănescu, Aurel Vijoli, Ion Marinescu, Mihai Marinescu, Mihail Florescu, Dumitru Simulescu, Alexandru Sencovici, Bujor Almășan, Dumitru Mosora, Mihai Suder, Janoș Fazecaș, Mihai Dalea, Voinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Conducătorul iubit al partidului și poporului nostru. În ultimele clipe de viață ale tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la căpătâiul său se aflau membrii conducerii de partid și de stat, tovarășii Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroș, Alexandru Bârlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi. După Încetarea din viață a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorii de partid și de stat au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
prețuire a activității revoluționare și pentru a cinsti memoria lui Lucrețiu Pătrășcanu, osemintele sale vor fi strămutate la Monumentul Eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Reabilitarea politică post mortem a lui Ștefan Foriș. scoaterea tovarășului Alexandru Drăghici din Prezidiul Permanent și din Comitetul Executiv, excluderea lui din Comitetul Central al P.C.R., revocarea sa din funcția de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. În trecere prin țara noastră, Întorcându-se de la Sofia, de la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la psihologie. Nu-i cazul să ne neliniștim, se pare că bunica va face puci. Pun deoparte Adevărul și deschid altceva, unde citesc cu greu rîndurile tremurate ale unui bătrîn ofițer de securitate care raportează că-n 1952 „ministrul Alexandru Drăghici nu accepta să fie Închiși oameni care n-aveau o sentință de condamnare”. Și-au fost Închiși numai cu sentință. Sună aproape duios. Iar finalul este Îndurerat-melancolic: „Corespondentul nostru Înșiră o listă de oameni aflați În penitenciare fără vreo condamnare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
printre noi: Gică Petrescu („Cine știe a iubi”), Doina Badea („Șoapte de iubire”), actorul Ștefan Bănică (cu amuzantul „Gioconda se mărită”), Ileana Sărăroiu (cu romanța „Inimă”, care figurează în creația compozitorului alături de alte piese de aceeași factură, cântate de Dorina Drăghici sau Dan Spătaru). Nemaivorbind de Aurelian Andreescu, atât de nepăsător cu viața lui... Ne-a părăsit la numai 44 de ani, între cele mai îndrăgite piesele ale sale fiind și cea de pe discul de față, „Cu cine semeni dumneata?”. Celelalte
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
Constantin Drăghici Octavian URSULESCU Încă din perioada când domina, ca interpret, scena muzicii ușoare, Constantin Drăghici a manifestat preocupări componistice. A urmat liceul la Cluj-Napoca, fiind remarcat de Livia Pop, profesoara sa de canto. În 1953 s-a angajat timp de 3
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
Constantin Drăghici Octavian URSULESCU Încă din perioada când domina, ca interpret, scena muzicii ușoare, Constantin Drăghici a manifestat preocupări componistice. A urmat liceul la Cluj-Napoca, fiind remarcat de Livia Pop, profesoara sa de canto. În 1953 s-a angajat timp de 3 ani la Ansamblul artistic “Doina” al Armatei, dar în 1956 se întoarce la Cluj-
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
În anul 1990 revine cu un recital extrem de aplaudat pe scena festivalului de la Mamaia (realizat atunci de Titus Munteanu), alături de soția sa Olimpia. Între 1992 și 1995 se stabilește în Germania, pentru a reveni apoi definitiv în țară. Constantin Drăghici relatează că a fost cuprins de pasiunea pentru compoziție relativ devreme, reușind să închirieze un pian pe când era angajat la Ansamblul Armatei. Oarecum inițiat în tainele formelor muzicale și ale construcțiilor armonice, elaborează primele sale piese pentru pian. După aprofundarea
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
fiind insuficient. Abia după terminarea Conservatorului, când începuse să fie cunoscut ca solist, a știut că venise vremea să compună. Primul cântec admis de comisia de la radio s-a chemat, predestinat parcă, “Tot pe drum” (text Constantin Cârjan, orchestrație C. Drăghici), după care a urmat piesa care i-a adus cele mai mari satisfacții, “A căzut o frunză-n calea ta”. Textierii încep să-l caute, iar Aurel Felea scrie versurile pentru “N-ar trebui”, de care am amintit. După “Te
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
Aurelian Andreescu s-a prezentat la festivalul de la Sopot, în Polonia. În 1969 compune romanța “La jumătatea vieții”, pe care în acest an 2013 a înregistrat-o Ioana Sandu, într-o admirabilă acțiune de reactualizare a creației componistice a lui Drăghici. Așa cum apreciază el însuși, ar fi putut egala succesul “Frunzei” cu o altă compoziție proprie, la care semna și versurile, “De nebun ce eram”: a orchestrat-o, la radio Sile Dinicu și Dan Deșliu au primit-o cu elogii
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
destinată festivalului de la Mamaia din acest an, care din păcate n-a mai avut loc. Întâlnirea cu Ioana Sandu, ale cărei calități le apreciază în mod deosebit, și cu aranjorul Francisc Reiter, “un profesionist desăvârșit”, i-a prilejuit lui Constantin Drăghici ocazia de a-și grava pe un album cele mai recente creații ale sale, care, alături de cântecele încredințate lui de Radu Șerban, Aurel Giroveanu, H. Mălineanu sau V. Veselovschi se înscriu în repertoriul de aur al muzicii ușoare românești.
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
va prelua rețeaua urbană de spitale (mai puțin cele israelite), va construi o rețea de spitale rurale și va introduce asistența ambulatorie prin crearea instituției medicului de plasă. În acest context va apărea și spitalul din Vaslui ctitorit de Dimitrie Drăghici pe pământul donat de Elena Ghica (căsătorită Șubin) sora voievodului Alexandru Grigore Ghica (1849-1856) și stăpâna orașului și moșiei Vaslui. Odată cu fondarea spitalului, pe lângă cele 18 odăi ale clădirii mari, ctitorul Dimitrie Drăghici oferă și un paraclis pe care-l
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și spitalul din Vaslui ctitorit de Dimitrie Drăghici pe pământul donat de Elena Ghica (căsătorită Șubin) sora voievodului Alexandru Grigore Ghica (1849-1856) și stăpâna orașului și moșiei Vaslui. Odată cu fondarea spitalului, pe lângă cele 18 odăi ale clădirii mari, ctitorul Dimitrie Drăghici oferă și un paraclis pe care-l clădește pe locul fostei biserici de țintirim cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care a existat Înaintea mutării cimitirului În actualul amplasament «Eternitatea». Era o uzanță a timpului ca așezămintele spitalicești care se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]