14,427 matches
-
gliei străbune care trebuie să fie aparate că și demnitatea, viața, de oricine ar atentă la ea. Am depus un jurământ cu mâna pe drapelul țării mele și îl respect. Un barbat e în primul rând, soldat, el e moartea dușmanilor precum o femeie e viața ce vă să vină. A fi însă moartea unor oameni pe motiv că sunt de altă rasă, etnie, au alte convingeri, este o crimă și tu esti un criminal. A scuză această pe motiv de
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
viața de celibatar. Problema sexuală trebuie să și o rezolve fiecare ... pe teren neutru. „La mine nu se poate,pentru că sunt copiii. La tine,la fel.Mergem la Iași,la hotel ?”. La tv rulează din nou filmul:” În pat cu dușmanul”.Femeile îl apreciază. Nu există „no man’s land”... „Că te doresc și azi ca și-n trecut Nu te-ndoi nici cîtuși de puțin De abia aștept ca buza-ți să-ți sărut Iubita mea...carafă cu pelin.” (Gh.
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mine-n barcă și cu undița-n gheară! Las-o jos, că măcăne... Unu` e Baronu` în zonă, Tică, da` tu pricepi greu și uiți repede, de când cu criza asta parcă ești câine de pripas. Baronu` (Pantilimon Simion, Mon-Mon pentru dușmani și Baronu` pentru prieteni, proxenet scăpătat, alură de fante, alunecos și parșiv, acuzat de trei omoruri, nedovedit în niciunul, săltat numa` pentru curvăsărie, neamule, vorba lui) apucă din nou sticla și trage câteva gâturi zdravene. Mărul lui Adam se mișcă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
justifica în acest chip existența proprie. E cea care ne justifică în interiorul speciei. Poate îmbrăca diverse forme: merge de la eu sunt diferit la celălalt nu este ca mine. În ce-a de-a doua perspectivă este o diferență inversată; celălalt, dușmanul, cel de la care provine tot răul nostru, devine un moment al justificării existenței proprii. E o diferențiere prin negație: de la eu sunt altfel decât ei se trece la eu nu sunt ca ei. În ambele variante ale diferenței ne justificăm
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
voievod și pentru sărmana Moldova.Iar Ștefan cel Mare, unde era bătălia mai crâncenă și mai grea, acolo se avânta, lovind În stânga și În dreapta cu paloșul său făcând dreptate țării.Și Își Încuraja voinicii cu vorbe bărbătoase și Își Îngrozea dușmanul cu privirea-i tăioasă ca oțelul. Turcii n-aveau Încotro și văzându-se bătuți, făceau cale Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
iar corpul Îi era acoperit cu blăniță. S-au luat la ceartă, pisica chiar l-a zgârâiat. Oricum, amândoi aveau mare ciuda pe șoarece pentru că Îi Înșelase. De atunci bărbatul pune curse, doar l-o prinde vreodată, iar pisica este dușmanul lui de moarte. POVESTEA URSULUI Ursul era un moșneag bogat, cel mai bogat de prin partea locului. Se ocupa cu creșterea albinelor, avea mulți stupid și multă, multă miere. Mergea cu mierea În târg, o vindea, ducea miere boierilor, tot
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se mândrea maică-sa.Toată lumea Îl iubea pentru bunătatea lui, pentru blândețea lui, dar cel mai mult Îl iubea maică-sa,căci semăna cu tatăl lui.Și Îl mai iubea și o fată, dar nu orice fată, ci chiar fiica dușmanului lor de moarte. Tatăl fetei, Împărat și el, Îl omorâse pe tatăl lui Alun, Într-o mare bătălie, Înainte de a se nște el.Căci așa se războiau Împărații.Și rămase tânăra Împărăteasă singură, fără ajutor de niciunde, putând În pântec
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
am ascuns. Am fost înșfăcat alături de alții, de polițiști, lovit, târât până la o dubă, îmbrâncit și iar lovit la Secția 1 de Poliție, urcați din nou în dubă și duși la sediul Poliției Capitalei. Acolo ne-au bătut bine, ca dușmani ai poporului ce eram, ne-au cerut buletinele, ne-au cercetat unde stăm, unde lucrăm, ce căutam în Piața Universității... După o vreme iar am fost suiți în dube și cam peste o oră, o oră și ceva, ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ai să pățești Biblia să o citești, Că te ajută ca să treci Mai ușor prin zile reci, Îți alungă supărarea Și îți luminează calea.” - cruciulița „Cruciulița tu s-o porți, Niciodată să n-o scoți, Să te apere mereu, De dușmani, de tot ce-i rău.” - creion (plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Să te apere mereu, De dușmani, de tot ce-i rău.” - creion (plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gheenă. Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pămân; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa și pe noră de soacra sa. Dușmanii omului (vor fiă casnicii lui. Cel ce iubește pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe mine nu este vrednic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
dar și imaginea postată, au primit foarte multe aprecieri, în special din partea fanelor: "Sunt sigură că vei avea mereu ceva de spus...chiar și prin această postare!Pentru că ai două,,defecte"-frumoasă și deșteaptă!"; "O Super femeie ... naa să moară dușmanii de ciuda ....!!!"; Numai Mirel Curea putea să spună așa ceva Oricum, te-a învățat de bine!".
Cum a acționat o vedetă pentru a le enerva "pe alea urâte și deștepte" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72068_a_73393]
-
în anii dictaturii comuniste, în țara sa, pe care a slu-jit-o cu rar devotament, credință și pricepere pastorală, un nume pus la index de B.O.R., nici acum reabilitat de Justiția română (democratică?). A rămas "criminal de război", "trădător", "dușman al poporului" etc. Victor Puiu s-a născut la Pașcani, pe 27 febr. 1879, așadar, cu un an înainte de marele prozator, care i-a fost prieten o viață, a învățat primele patru clase primare cu același dăruit dascăl, Domnu Trandafir
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
i-a făcut o vizită vechiului său prieten, Mitropolitul Visarion. Se admite - și cred că ăsta-i adevărul - că scriitorul i-a sugerat mitropolitului să-i trimită un dosar lui Gheorghiu-Dej prin care să-și dovedească nevinovăția, că nu este dușman al poporului, un trădător de țară și, cu atât mai puțin, criminal de război. Dimpotrivă, el a fost un apărător al drepturilor românilor, mai cu seamă, ale românilor din Basarabia și Bucovina, unde își îndeplinise misiunea de ierarh și unde
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
a cercuri pro-capitaliste și numai intervenția lui Mihail Sadoveanu o scapă de închisoare, dar nu și de excluderea - a doua oară! - din organizația de breaslă, cu interdicția de a expune - după ce e "demascată" ca decadentă, cosmopolită și avînd legături cu "dușmanii poporului". Abia după 1965 avea să poată expune și publica. Suplimentul "Margareta Sterian" alcătuit de Geo Șerban reușește să dea o idee despre toate fațetele operei, conținînd poeme, fragmente de proză, mărturii de creație, precum și aprecieri ale unor personalități din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
vântului, iar când acesta își schimba direcția îi ajungeau la urechi chiar și cuvintele lui Le Monsieur și ale oamenilor lui. Inima i se zvârcolea în piept ca o bombă gata să explodeze. Știa prea bine că cel mai mare dușman al ei erau nervii. A încercat să se gândească la lucruri plăcute. S-a gândit la fiul ei, la mama ei. Și-a amintit Faleza din Havana, cu mașinile acelea vechi care circulau ca prin minune pe acolo. Vântul deșertului
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
Editura "Eminescu" cartea nu apărea. Valeriu Râpeanu, directorul, mă luase de-o parte și-mi spusese că doi confrați se opun la partid: Eugen Barbu și Paul Georgescu. Primul că romanul ar fi pro-comunist; al doilea că era pro-legionar. Amândoi dușmani de moarte, - înțeleși, fără să se înțeleagă, de fapt. N-am intervenit. Am așteptat. Romanul apare la "Cartea Românească", iar mai târziu aflu că Paul Niculescu-Mizil, mai-mare la partid, spusese despre roman: în definitiv, nu este decât o ficțiune, - dați
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
seducție a idealității, a spiritului acorporal și pur, artistul român a fost constrîns să facă față și unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agenți ai terorii politice sau a refuza colaborarea cu riscul identificării ca dușman, al interdicției și al exilului din viața publică pînă la limita morții civile. Dacă luăm, în consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
matematici în clasele de liceu, Barbu Brezianu s-a bucurat nemijlocit de îndrumarea celebrului poet, însă barbianismul său are o altă sursă decît aceea pe care ar putea-o presupune o descendență lineară. Barbu Brezianu este structural un antiretoric, un dușman ferm al cuvîntului gol, al sonorităților fără conținut expresiv și al oricăror forme de redundanță. Din această pricină, barbianismul lui este unul de esență, unul care derivă dintr-o structură asemănătoare a sensibilității și a gîndirii, și nu un fenomen
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
Vladimir Tismăneanu a devenit pentru mulți one of us, o componentă a nesfârșitului scandal politic și o țintă predilectă a adversarilor președintelui. La rândul său, Mircea Mihăieș a reușit ca prin publicistica sa foarte acidă să-și sporească sensibil numărul dușmanilor din politică și din presa controlată de aceștia. De aceea, spre deosebire de volumele anterioare, Cortina de ceață are un mai pronunțat caracter polemic, cei doi fiind nevoiți adesea să răspundă la atacurile la care au fost supuși. Pe de altă parte
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
mai mult decât onorabilă, un erudit, un cărturar, un om al surselor cu idei originale" (Tismăneanu), de ce nu ar rămâne și Mona Muscă o personalitate politică onorabilă în virtutea celor 16 în care nu a fost nici măcar o secundă în tabăra dușmanilor democrației de tip liberal? Dacă în România există astăzi o democrație - atâta câtă există - aceasta i se datorează și Monei Muscă. Nu știu cât de mare este răul produs de aceasta (nu există crimă fără victimă, dar... dacă o cer interesele politice
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
refuzând să se identifice cu o extremă sau alta. Și în artă miza pe amestecul dintre real și legendă. Ca atitudine civică, Malraux a participat între 1930-1940 la lupta antifascistă organizând neobosit demonstrații, mari mobilizări de masă. Era convins că dușmanul periculos era Hitler, care întruchipa dictatura, teroarea, anularea culturii. Malraux s-a aliat atunci cu rușii, sperând că primejdia fascistă va atenua instinctele de imixtiune ale Moscovei. S-a înșelat. A fost lucid, s-a abținut să se desprindă flagrant
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
pacea".) Chiar dacă "lecțiile de catehizare" le-a primit în detenție, printre deținuți de cele mai diverse convingeri, orientări ideologice/politice și profesii: preoți ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, universitari, scriitori, ziariști, ofițeri superiori, liberali, țărăniști, social-democrați, legionari... Doar dictatura bolșevică nu alegea: "dușmani ai poporului" erau peste tot, iar principiul leninist-stalinist "care pe care" era aplicat neabătut. Cum a fost săvârșită taina Botezului, într-o zi de 15 martie a anului 1960 (vom vedea, 15 martie devenind pentru încreștinatul Nicolae o zi de
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
exmatriculat din facultate, eram în anul al doilea, să fiu scos din monahism și a urmat condamnarea: șapte ani. - Cu știuta acuzare: "uneltire împotriva ordinei statului". - Desigur. Să vă spun o nostimadă, chiar dacă a avut loc în plin proces al "dușmanilor poporului", între care mă aflam. Mi s-a dat și mie cuvântul, așa, formal, cum era în justiția comunistă. Am pornit de la fapte istorice, scrise în Biblie, și am spus că suntem ca-n vremea romanilor care veniseră să dărâme
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
fie cât mai răi. Deci nu veneam în contact cu gardieni de la dreptul comun. Aceștia nu erau competenți pentru indivizi de periculozitate maximă, cum eram noi. Exista riscul să ne trateze mai blând, ceea ce ar fi însemnat o pactizare cu dușmanul de clasă. Toți gardienii, că erau de la politici sau de la dreptul comun, erau la ordinul unui șef: Tovarășul Prim Gardian. Gardieii de rând îl numeau scurt: Tovarășu' Prim. Nu-l prea vedeam des. Revenind la gardienii noștri, cu competența necesară
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]