1,268 matches
-
de intrarea mea. Se vorbea mult. țoți aveau fețele trase ca după o zi de muncă și lungite de foame. - Paștele mă-si cu ce o face azi de mâncare, că ah, mamămamă dacă nu o calc în picioare. - Dudule, Dudule, mușcă-ți limba să nu te audă că ți-o furi de nu te vezi. Îi răspunse un moș de la altă masă. - Adică mă bate sau ce zici acolo, bade Vasile?? Mă, nu știu ce ce-ți face, da’ parcă nu te
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată bând mai mult decât împărtășania care-i încingea carnea fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de origine cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi preosmanlii, și cuvintele mai recente, din turca osmanlie. Acestea din urmă au pătruns între secolele 15 și 17 și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
trăiește și evocă pios aceste momente cu totul ieșite din comun pentru el. Bazinul este tot o creație a soțului meu. De jur împrejur erau jeturi de apă, ascunse prin tufele de trandafiri. Deasupra bazinului se întindea o creangă a dudului din curte. Pe ea erau agățate colivii cu canari și papagali pitici. Când dădeam drumul la apă, care țâșnea la început în sus, ca să se reverse apoi în ploaie măruntă, multiplu colorată de razele soarelui, păsările din colivie începeau să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea, se pare, numai cinci degete, ci o încîlcitură întreagă. Am umblat ore prin soarele tropical pe străzi identice, triste, de periferie, cu case negustorești și țărănești, cu zmee atârnate de firele de telegraf și cu guguștiuci cântând în frunzișul duzilor, am dat colțuri, am citit tăblițe cu numele străzilor: Bujoreni, Zorilor, Sadova, Maior Anastasie Petru, Perișani... Am privit hipnotizat dărăpănături invadate de buruieni, cu tocurile ușilor și ferestrelor scoase și cu un copil jegos târând după el o bandă de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o vreme prin cartierul de vile stranii, fiecare altfel, fiecare cu alte popoare de ipsos între ferestre, mai mângâind pe țeastă cățele galbene, cu ochi de om și șiruri de țâțe sub burtă, și mă pierdeam pe drumul umbrit de duzi care mă ducea, printre bălării și carcase de vechi mașini de spălat, spre blocul meu falie și inutil. Mă-mpiedicam în curele de transmisie din pânză cauciucată, luam în picioare prezervative râncede, mă opream mi-nute-n șir să citesc compuneri scrise
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prăbușit. Iarna i-a gonit însă și de-acolo. Peste iarnă pereții patetici, cu oberlichturi rotunde și decorații Jugendstil, s-au mîn-cat de tot și fecalele vagabonzilor au dispărut sub zăpadă. Primăvara au venit noroaiele, mirosul de nuia crudă a duzilor și excavatoarele. Priveam de pe fereastra ovală a mansardei mele cum, încetul cu încetul, ca într-un joc cu mașini miniaturale, insecte de metal galben și portocaliu, cu cilindri hidraulici murdari și cupe jupuite până la fierul gol, dau jos zidurile, scot
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sus a panoramei, până ce lumina ei abia se mai distingea, spălăcită, de cea de sub răsfirații nori albi ai veni, sub care Bucureștiul se-ntindea până la marginea cerului. Foarte departe, peste marea de case prăfuite și frunziș de plopi și de duzi, se ridicau, profilate pe cer, câteva clădiri legate atât de intim de amintirile mele străvechi, încît mi se păreau - și mi s-au părut mereu, până ce blocul construit peste șosea mi-a răpit pentru totdeauna orașul - chiar fragmente din mintea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îndoite de țigarete scumpe, cu dungă de aur. Sîntem, înțelegem abia acum, într-o grădină de vară cu garduri vii, grătar de mititei și domni și doamne stând în jurul meselor pe scaune de răchită, pe când soarele, tremurând prin frunzișul copacilor (duzi, duzi cu fructe albe și violete) le punea pe fețe, pe fustele lungi și pe costumele vărgate pete de aur și de vânt. Juna e roșcată și are o figură viclenuță de țărancă gătită orășenește. În clipa în care rezoluția
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de țigarete scumpe, cu dungă de aur. Sîntem, înțelegem abia acum, într-o grădină de vară cu garduri vii, grătar de mititei și domni și doamne stând în jurul meselor pe scaune de răchită, pe când soarele, tremurând prin frunzișul copacilor (duzi, duzi cu fructe albe și violete) le punea pe fețe, pe fustele lungi și pe costumele vărgate pete de aur și de vânt. Juna e roșcată și are o figură viclenuță de țărancă gătită orășenește. În clipa în care rezoluția imaginii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
inele, făcu un gest de parcă ar fi prins o muscă din zbor, la care copiii tăcură mâlc. La un semn din sprinceană, președinta, Pena, ieși în fața clasei și dădu raportul tovarășei, salutând. Tovarășa salută și ea. Briza caldă, filtrată prin duzii scorburoși din curtea școlii (cu un an înainte Mircea găsise într-o scorbură sute de ascuțitoare de plastic viu colorate: girafe, broaște țestoase, mașinuțe, butoiașe transparente...) pătrundea-n clasă o dată cu dungi late de lumină în care plutea praful. Pena vorbea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fugă peste terenul lor. Fetele se adunau și jucau jocurile lor veșnice, " Am pierdut o batistuță", "Zăresc trei prinți călare" sau "URSS,/ Sîntem țări prietene/ O mie de secole". Când se apropia, ca-n acel sfârșit de iunie, vacanța mare, duzii din curtea școlii erau plini de un frunziș incredibil de gras și lucios, și copiii se cățărau în ei, cu părul încins de soare. Lui Mircișor i se sfâșia inima gîndindu-se la ultima zi de școală. Toți copiii fuseseră, la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
gunoaie și cauciucuri arse, clădirile de cărămidă și poarta de fier a țesătoriei "Donca Simo", știi că trebuie să cobori. O faci la dreapta pe o străduță mult prea meschină pentru uriașul cer de vară de deasupra. Treci de un dud, de niște amărâte straturi de cârciumărese, te latră câinii din toate curțile. O faci la stânga și iar la dreapta, pe lângă ruina sinistră a unei foste case negustorești cu pretenții: pe pereți avusese "frește", cum se lăudase decenii întregi proprietarul. Mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în loc de creier, doar orbitorul New Orleans al tinereții lui), tandrețea și langoarea nopților de vară, mireasma de tei înfloriți, plimbările cu trăsura la șosea, Vasilica, Maria. Urma o nouă fractură în timp, după care se ivea și Tîntava, satul dintre duzi, casa părintească a surorilor, lampa cu sticlă și oglinjoară din perete, la sâmburele de lumină al căreia ieșeau din beznă doar icoanele de pe pereți, țuica și nucile de pe masă, ochii rotunzi ai celor două tinere femei. Iar acum, trecut de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înveșmântate în nuanțe stacojii și aurii, merii din livezi își lăsaseră fructele să cadă pe pământ. Era o imagine idilică a munților, tipică tomnei din Shinshū. Zona fusese centrul producției de fire de mătase, odată, aici erau suprafețe vaste cu duzi, ale căror frunze erau folosite pentru a hrăni viermii de mătase. După cel de-Al Doilea Război Mondial, câmpurile au fost cultivate cu orez, ceea ce a dus la decăderea industriei viermilor de mătase. În ultima vreme lucrurile au luat altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
prinsă cu treburile mele și nu am avut timp să mă învârt pe lângă ei. Tot timpul erau în grija bunicului și a bunicii. Îi spălam, le dădeam să mănânce cina și îi culcam. Apoi trebuia să le dăm frunze de dud viermilor de mătase. În timp ce se uitau la mine cum hrăneam viermii, copiii adormeau. La fabrică lucram în tura de dimineață. Mă trezeam la 04.30, mă pregăteam și plecam. Ei nu mă vedeau deloc dormind. De aceea, într-o compunere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
unde? Îl simțăști?” Îl mai Întreba Încă o dată bunica. „Da.” „Așa știe și Dumnezeu de fiecare dintre noi, oriunde ne-am afla, dar musai să știm și noi de el. Lumina! Lumina farurilor, deci aruncând În peretele de lângă pat umbra dudului crescut jumătate În curte, jumătate În stradă. Iarna, șuierul vântului printre crengile uscate, iar vara, sângele lui murdărind trotuarul și boturile lor Însetate de joacă... Tatăl mormăie În șoaptă: „Stau doar o zi. Mâine mă-ntorc, sau poimâine.” „Să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Încinge țeava, lasă pe spărtură o lacrimă de cositor topit și cu o bucată de hârtie de ziar, bine Împăturită, unsă cu stearină, Întinde lipitura peste țeava spartă. Mirosul de stearină se amestecă cu mirosul frunzelor ude care ard sub dud și al gogoșilor pe care le prăjește madam Stancu, croitoreasa. Jetul albastru al flăcării de benzină vâjâie și este decembrie. TU, stai pe acoperișul closetului. Privești În curtea vecină. Printre crengile oțetarilor. Desfrunziți. Gri și lucioși ca cimentul. E curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
negru și greu. De stropit florile. Panseluțe, zorele, crăițe și trandafiri. În fine pe Ilarie Chendi la nr. 49 lângă Munca Orbilor, fabrica de perii și bidinele. Casă la comun cu dușumea și WC În curte. Mulți oțetari și un dud. Totul aproape de grădiniță, aproape de școală. Grădinița este pe strada Fluierului. Aici ai participat la un concurs de triciclete. Și te-ai clasat pe ultimul loc. Școala este pe strada Avrig. Pe strada Avrig este o alimentară de unde se poate cumpăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lucru l-a dovedit savantul sovietic, academicianul Tumanov. La București sunt temperaturi joase. Mai ales la tine pe stradă unde sunt năprasnice. Pe strada ta nu crește nici un mesteacăn și nici un coacăz negru. Cresc cinci brazi, plopi, pomi fructiferi, un dud și o tufă de mure la Corina În curte. Corina este nemțoaică și studentă În anul unu la chimie. În schimb, În parcul Obor a fost expusă Moby Dick, cinci lei intrarea, reduceri pentru militari, elevi și studenți. Ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu magnetul În mână. Cam tâmpită invenția lui Demeșco. Mâncați niște dude necoapte după care beți apă de la cișmea. Îi povestești că În Ilarie Chendi unde ai stat Înainte aveai o cișmea la fel ca a lui și aveai și dud care făcea dude negre și sângerii. Îi mai povestești cum conduceai tu doi orbi la tramvai, În stația de lângă Farmacia de pe Tolbuhin, iar ei Îți dădeau cincizeci de bani. Mai puneai cinci și Îți cumpărai o Înghețată pe băț. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de figuri obligatorii F.G.M.A. și jocuri sportive, vine vacanța de vară. Tu În ea. În vacanța de vară. Prin praful jilav și Înecăcios al dimineții. Cu figurile F.G.M.A. susținute, cu mediile Încheiate, Înaintezi prin livada de zarzări și duzi de pe câmpiile de la cazemată, dincolo de maidanul I.O.R., viitorul cartier Balta Albă, spre talcioc. Vrea taică-tu să-ți cumpere palton. Să ai și tu palton la iarnă. Talciocul este departe. Peste livezi și peste baltă tocmai În Dudești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
care vinde semințe și, de spaima lui, se ascunde prin curți, lătrată de câini și zgâriată de spinii trandafirilor sălbatici. Bei și tu un țap cu sifon. Drumul spre casă Îl faceți tot pe jos și tot prin livezile de duzi și de zarzări. Deși e sufocant de cald, praful aspru este acum și fierbinte, pui paltonul pe tine și mergi așa cu el În arșița nesmintită, până Îl Îmbibi de transpirație. Dar nu mai contează, ai palton, și așa, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
așa, cu el În cârcă, simulând iarna, tu și tatăl tău, două stafii fericite, Încercați să biruiți drumul spre Bariera Vergului, două stafii fericite bântuind prin câmpia aceea plină de iarbă, secară sălbatică, scaieți, maci și livezi de zarzări și duzi, câmpia aceea, care asemenea stafiilor ce sunteți, nu poate fi decât câmpia fericirii. Toate dintr-o viață care nu va fi niciodată așa cum ți-ai fi dorit-o. Mama ta alergând spre voi, În brațe cu un buchet uriaș În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]