2,216 matches
-
67-70; Dimisianu, Prozatori, 47-59; Râpeanu, Interferențe, 176-181; Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 447-456; Popa, Modele, 58-62; Sorianu, Contrapunct, 58-61, 134-139; Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165; Zaharia Stancu interpretat de..., îngr. Zaharia Sângeorzan, București, 1972; Ciopraga, Personalitatea, 249-256; Constantin, Prozatori-critici, 20-23; Corbea-Florescu, Biografii, I, 211-216; Drăgan, Reacții, 127-138; Georgescu, Printre cărți, 121-127; Raicu, Structuri, 135-149; Tomuș, Răsfrângeri, 250-255
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
referințe bibliografice 71 Capitolul IV. Curricula akademic și isocratic 77 4.1. Școlile „veacului de aur” 77 4.2. Platon și Akademia sa 77 4.3. Curriculumul platonic 79 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideia 81 4.5. Duelul marilor maeștri 83 4.6. Idealul pepaideumenic și formarea „omului de cultură” 83 Note și referințe bibliografice 84 Capitolul V. Enkyklios paideia 89 5.1. Curriculumul suprem 89 5.2. Programa matematico-kosmopoietică 90 5.3. Idealul „omului desăvârșit” 93 Note
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înguste, mai „specializate”. Este ceea ce s-a întâmplat în istoria culturii și civilizației europene după apunerea epocii elenistice. Și putem interpreta această părăsire de sine ca o mare tragedie, similară celor euripidiene, căci privește nenorocirea unui mare destin. 4.5. Duelul marilor maeștritc "4.5. Duelul marilor maeștri" Îl putem considera pe Isocrate primul profesor de pedagogie al Europei pentru că, după cum se exprimă Cicero, „este cel dintâi din care au ieșit, ca dintr-un cal troian, acei nenumărați pedagogi și acei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a întâmplat în istoria culturii și civilizației europene după apunerea epocii elenistice. Și putem interpreta această părăsire de sine ca o mare tragedie, similară celor euripidiene, căci privește nenorocirea unui mare destin. 4.5. Duelul marilor maeștritc "4.5. Duelul marilor maeștri" Îl putem considera pe Isocrate primul profesor de pedagogie al Europei pentru că, după cum se exprimă Cicero, „este cel dintâi din care au ieșit, ca dintr-un cal troian, acei nenumărați pedagogi și acei literați animați de un nobil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultură a lumii și îmbrățișează, cu căldură și respect egal, toate culturile naționale ale acestei lumi. 15.4. Evoluții și devoluții recentetc "15.4. Evoluții și devoluții recente" 15.4.1. Sensul confruntării paradigmelortc " 15.4.1. Sensul confruntării paradigmelor" Duelul dintre modernism și postmodernism - cel puțin în cercetarea curriculară - pare să fie generat de un ciudat și obscur „complex al tatălui și fiului”. Totuși, confruntarea dintre cele două paradigme este mai acerbă decât pare și nu se rezumă la o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2003. Traduceri: Hilde Domin, Numai o floare ca sprijin, București, 1978. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 239-244; Mincu, Critice, I, 170-173; Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
fost câștigată și prin intervențiile sale orale; spontaneitatea, strălucirea replicii, adresa directă a argumentului polemic, jocul dezinvolt cu paradoxul, limbajul, întotdeauna suplu, stăpânit cu grație, au făcut ca P. să fie privit ca un om ce nu se teme de duelul verbal, indiferent de interlocutor. Se adaugă meritele criticului care a susținut cu argumente solide arta unor grupări (bunăoară, Grupul de la Poiana Mărului) sau a unor pictori (Horia Bernea, Florin Mitroi ș.a.), puțin apreciată sau chiar atacată de comentatorii oficiali ai
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
tradiției autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona ideilor nobile, fiindcă autorul este, până la capăt, sedus de soluțiile literare „sentimentale”, înlocuind în chip fals intriga ucigașă prin duelul cavaleresc. Privit în întregul său, scrisul lui R. se situează în zona literaturii „alexandrine”, a maximei dexterități prozodice, nedepășind prin nimic modelele, altfel ușor de recunoscut. Popularitatea în epocă se datorează limbajului flexibil și unei anume acurateți a expresiei, care
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
1940, Stella Monsell, Craiova, 1994; Lajos de Zilahy, Pijamaua neagră, București, 1941. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Radu Tudoran, „Hai cu mine”, „Evenimentul zilei”, 1942, 1252; Gheorghe Cătană, Alexandru Raicu, ARG, 1972, 5; Caraion, Duelul, 130-132; Dana Dumitriu, „Rondelul grădinii de sidef”, RL, 1974, 42; Piru, Poezia, I, 182-185; Streinu, Pagini, V, 150; Popa, Dicț. lit. (1977), 461; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Lit. rom. cont., I, 196-198; George Muntean, Luminile oglinzilor, RL
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
1983; Jean Grenier, Arta și problemele ei, București, 1974; Salvador de Madariaga, Francez, englez, spaniol, București, 1983; Jean Delumeau, Frica în Occident, postfața trad., București, 1986; Emil Cioran, Eseuri, pref. trad., București, 1988. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 120-122; Caraion, Duelul, 94-96; Poantă, Modalități, 235-236; Felea, Aspecte, I, 118-121; Cândroveanu, Poeți, 120-124; Moraru, Textul, 162-165; Marcea, Atitudini, 120-122; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 217-228; Simuț, Incursiuni, 175-180; Dicț. scriit. rom., III, 279-282; Popa, Ist. lit., II, 587-588. L.H.
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
București, 1982; Viața obligatorie, București, 1983; Spectacol amânat, București, 1985; Schițe despre fericire, București, 1987; Firea lucrurilor, București, 1988; Scrisori de la capătul zilelor, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2002. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 123-129; Sorianu, Contrapunct, 103-106; Caraion, Duelul, 97-100; Stănescu, Poeți și critici, 68-70; Poantă, Modalități, 229-230; Iorgulescu, Rondul, 56-63; Cristea, Un an, 139-142; Petroveanu, Traiectorii, 267-276; Dimisianu, Valori, 27-29; Cândroveanu, Alfabet, 143-152; Piru, Poezia, II, 48-52; Zalis, Tensiuni, 233-238; Culcer, Citind, 75-78; Laurențiu, Eseuri, 156-162; Iorgulescu, Al
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
poetului dispărut, București, 1995; Teatru, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1997; Armurierul Cehov, București, 1997; Teatru scurt, București, 1999; Grup de orbi într-o sală de cinema, București, 2000; Teatru, I-III, postfață Mircea Ghițulescu, București, 2002-2003. Repere bibliografice: Caraion, Duelul, 101-103; Cocora, Privitor, II, 261-263; Mancaș, Teatrul, 211-213; Cubleșan, Teatrul, 180-186; Marius Robescu, Autori și spectacole (1970-1980), București, 1980, 129-132; Brădățeanu, Istoria, III, 271-276; Diaconescu, Dramaturgi, 283-288; Titel, Cehov, 170-173; [Iosif Naghiu], DRI, III, 447-472; Ghițulescu, Istoria, 271-279; Dicț. scriit
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
Felea, Dialoguri, 181-188; Micu-Manolescu, Literatura, 98-103; Munteanu, Atitudini, 247-251; Căprariu, Jurnal, 98-104; Regman, Cărți, 168-176; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 50-57; Piru, Panorama, 104-109; Balotă, Labirint, 355-359; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 325-335; Munteanu, Opera, 174-181; Caraion, Duelul, 108-114; Ciobanu, Panoramic, 9-13; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 13-42; Balotă, Umanități, 401-405; Călinescu, Fragmentarium, 78-84; Raicu, Structuri, 162-168; Constantin, A doua carte, 75-99; Miron Radu Paraschivescu, MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
sub lupa Securității, îngr. Maria Marian, București, 2002; Opisul emigrației politice, București, 2002; Italieni, vă ordon treceți Prutul!, îngr. Virginia Carianopol, București, 2003; Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, București, 2003. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 193-195; Caraion, Duelul, 47-51; Firan, Macedonski-Arghezi, 363-365; Ungheanu, Arhipelag, 179-182; Popa, Dicț. lit. (1977), 417; Iorgulescu, Scriitori, 233-234; Titu Popescu, Apariții românești în lumea liberă, „Curentul” (München), 1989, 5996; Dicț. scriit. rom., III, 672-673; Zamfirescu, Istorie, II, 588-590. M.Vs.
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
o insinuantă Respectuoasă cerere guvernului (în care se cerea publicarea genealogiei casei regale, necesară pentru a se evita situația de lezmaiestate), lui Macedonski i s-a intentat un proces de presă. Poetului i se datorează orientarea polemică a ziarului, în duel cu întreaga presă guvernamentală și chiar cu propriul partid, cum și spațiul larg acordat literaturii. În paginile O. se află o mare parte a încercărilor lui de tinerețe, încercări ce nu se disting prea mult de poezia epocii. Macedonski reia
OLTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
trenuri”, GL, 1965, 32; Sânziana Pop, „Puștoaica”, LCF , 1967, 3; Laurențiu Ulici, „Adam evadează”, CNT, 1968, 1; Magdalena Popescu, „Aventurile unui timid”, RL, 1969, 8; Remus Luca, „Aventurile unui timid”, VR, 1969, 3; Dana Dumitriu, „Enigma”, RL, 1970, 23; Caraion, Duelul, 213-215; Virgil Nistor, „Noaptea, printre mașini”, ST, 1977, 9; Popa, Dicț. lit. (1977), 396-397; Iorgulescu, Scriitori, 226; Mircea Constantinescu, „Planeta fără memorie”, RL, 1979, 9; Mircea Constantinescu, „Impas”, RL, 1980, 20; Virginia Burduja, „Toți pentru unul”, CL, 1983, 6; Virginia
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Mazères, e croită în maniera farselor clasice. N. a mai tradus din Victor Hugo (Angelo tiranul Padovei și Maria Tudor) și Molière (patru scene din Femeile savante), precum și piese de D’Ennery, Eugène Cormon, Jean-François-Alfred Bayard, Philippe Dumanoir ș.a. Două dueluri este o prelucrare a lui Pierre Carmouche și Méllesville după Nanine ou Les préjugés vaincus de Voltaire. N., unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu era, el însuși, un poet
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
faptului că Livingston a studiat Dreptul în Albany, New York, împreună cu Alexander Hamilton (devenit mai târziu Secretarul Trezoreriei Statelor Unite) și cu Aaron Burr (devenit mai târziu vice-președinte al S.U.A, și care avea să îl omoare pe Hamilton într-un duel celebru). Totuși, sursele legate de Hamilton și Burr îi plasează pe ambii altundeva în vremea aceea. Mai mult, primele surse istorice legate de Livingston nu conțin nici o probă empirică, făcând imposibilă descoperirea originii acestei erori. Hanff face afirmația că acestea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
București, 1974; Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, pref. trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
și surâzătoare, uneori licențioase ori mizând pe simple jocuri de cuvinte, producțiile epigramatice ale lui P. sunt lucrate atent, chiar și atunci când țâșnesc dintr-o inspirație de moment. Spontan, ca mai orice umorist, autorul nu pregetă să se angajeze în dueluri literare. Victimele sunt alese dintre scriitori (printre ei, surpriză, și frățânele Cincinat), dintre cei care se cred mai importanți decât sunt, actori, pictori, medici, oameni politici. În superbia unui Epilog se disimulează, iarăși, vagi neliniști: „Privind la cei câțiva cu
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
VII, 32-33, XI, 170-172; Călinescu, Ist. lit. (1941), 817, Ist. lit. (1982), 902; Petroveanu, Profiluri, 75-92; Simion, Orientări, 91-98; Căprariu, Jurnal, 126-131; Piru, Panorama, 96-98; Cubleșan, Miniaturi, 103-109; Tomuș, Carnet, 82-87; Martin, Poeți, II, 66-73; Barbu, Sine ira, 151-155; Caraion, Duelul, 187-193; Doinaș, Poezie, 88-97; Constantin, A doua carte, 62-74; Raicu, Structuri, 157-161; Petroveanu, Traiectorii, 88-100; Felea, Secțiuni, 85-90; Dimisianu, Valori, 17-21; Ciobanu, Critica, 15-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 493-501; Andriescu, Relief, 101-109; Piru, Poezia, I, 87-99; Nicolescu, Starea, I, 89-93; Cristea
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Micu, „Versuri”, GL, 1968, 27; Laurențiu Ulici, Rezonanța primelor volume, LCF, 1968, 46; Șerban Foarță, Jocul pe-o singură carte ?, LCF, 1969, 1; Victor Ivanovici, „Versuri”, RL, 1969, 21; Rusu, Utopica, 208-213; Cristea, Interpretări, 180-181; Constantin, Despre poeți, 214-217; Caraion, Duelul, 89-90; Poantă, Modalități, 223-226; Dan Laurențiu, Fragmente din regiunea de odinioară”, LCF, 1971, 5; Șerban Foarță, Fragmente din regiunea de odinioară”, O, 1971, 5; Zaharia Sângeorzan, „Fragmente din regiunea de odinioară”, CRC, 1971, 11; Florin Manolescu, „Fragmente din regiunea de
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie Cantemir. Pregătirea și cultura lui de Ștefan Popescu. Enric Furtună semnează
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
intrat într-o discotecă până în anul 1990. La o anumită speranță îndemnau doar comentariile postului de radio Europa Liberă; cei foarte norocoși aveau privilegiul de a citi cărți rare sau chiar interzise, sub formă de copii xerox. În acest climat, duelurile verbale cu informatorii Securității s-au întețit, iar suspiciunile și angoasa au crescut de ambele părți. Tristețile solitare ale adolescentului - blocat între instinctul de conservare și disprețul total față de sistem - s-au adâncit în anonimat din cauza mizerabilului decor urban al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
măsură justificată, pentru că în primii ani după reîntoarcerea de la studii «francezii» și «nemții» formau două tabere rivale, care își disputau întâietatea, din dorința de a face să predomine ideile aduse din țările în care își făcuseră educația. Din acest motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri au încetat destul de repede. Vasile Alecsandri însuși ne explică de ce: la reconcilierea dintre
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]