2,240 matches
-
mari despărțituri / Într-una se mînâncă prăjituri / Și-n alta se mănâncă scriitorii." Epigrama, cu largă circulație în epocă, ar putea lăsa impresia că oamenii scrisului din perioada interbelică își priveau confrații cu ochi de... antropofagi! Nimic mai fals. Arma duelului era, de regulă, floreta strofei cu haz și tâlc, iar în breaslă se perpetua o solidaritate imposibil de regăsit în luminatul veac XXI, când orice reuniune scriitoricească conține mai mult potențial exploziv de mare risc decât meciurile Rapid-Steaua. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acceptat (atunci!!) ca profesor universitar numai datorită sprijinului general și pledoariei de excepție a lui Ibrăileanu. Când, la rându-i, Ibrăileanu a fost primejduit (se cerea scoaterea lui de la Universitate!), Al. O. Teodoreanu a ajuns până la a-l provoca la duel pe Giorge Pascu, sforarul cabalei. În 1932, toți scriitorii ieșeni au sărit în sprijinul năpăstuitului Bacovia, trei ani mai târziu, Kirileanu l-a salvat pe Iorga organizând o evadare... cu pluta, iar când, în 1933, a fost atacată crunt libertatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să apese niște butoane pentru ca majoritatea țărilor europene să facă sluj în fața Moscovei. Cum altfel putem interpreta prestația reprezentanților UE și ai unor țări din UE la "summit-ul energiei" de la Moscova? Au tăcut mâlc și doar au asistat la duelul ruso-ucrainean. Regretabil este că UE are la îndemână mijloace de constrângere împotriva Rusiei, dar nu îndrăznește să le folosească. Sunt mijloace economice puternice, că doar Rusia nu se află pe Lună, iar, economic, ea depinde în mare măsură de UE
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
la Facultatea de Matematici din Cernăuți și odată, mai tarziu, mi-a povestit că s-a duelat cu spadă cu un student polonez. Atunci am tras concluzia că profesorul era un bun cunoscător al Codului Onoarei cavalerești și a regulilor duelului. În plin stalinism profesorul a insuflat elevilor din clasa noastră sentimentul solidarității și al combaterii delațiunii. Îmi amintesc că de câteva ori ne-a spus că vrea să dezvolte în noi caractere și chiar a reușit. Dovadă este și faptul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
Bologna. Era descendentul unei familii de greci extrem de înstărită, un spirit aventuros, înclinat spre activități multiple, poliglot, cavaler cu toate calitățile și defectele acestui statut. A fugit de la Montpellier în urma unui adulter cu soția profesorului de anatomie, urmat de un duel niciodată lămurit. În ceea ce a determinat duelul; unii îl suspectau de crimă. Ajuns la tronul Moldovei, a continuat să se preocupe de medicină (există cărțile pe care a studiat și pe care a consemnat în latină observații inteligente și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
extrem de înstărită, un spirit aventuros, înclinat spre activități multiple, poliglot, cavaler cu toate calitățile și defectele acestui statut. A fugit de la Montpellier în urma unui adulter cu soția profesorului de anatomie, urmat de un duel niciodată lămurit. În ceea ce a determinat duelul; unii îl suspectau de crimă. Ajuns la tronul Moldovei, a continuat să se preocupe de medicină (există cărțile pe care a studiat și pe care a consemnat în latină observații inteligente și la obiect după Șt. Bârsănescu). În scurta sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din 15 decembrie 1897: „ o polemică ziartistică care, în focul discuțiilor, a trecut marginile obiectivității s-a încheiat cu o catastrofă” în sensul că „George Emanoil Lahovary, directorul marelui ziar din Capitala României L'independence roumaine a căzut victimă unui duel cu spada.” Urmare polemicii dintre ziarele conservatoare L'independence roumanine și Epoca de sub conducerea domnului Nicu Fulipescu, ultimul ofensat ca urmare a unei aluzii a recurs la satisfacția cu ...spada. „Întâlnirea pe teren a avut loc sâmbătă înainte de amiază și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
onoare al Academiei Române și Olecsa Romaneț. Numărul 3-4, 1994 cuprinde poezie, proză, traduceri din literatura italiană, evocări și amintiri din istoria Bucovinei. Au lucrări și scriitorii suceveni Iuri Lucan și Ilie Cojocaru. Iuri Lucan semnează „Noapte fermecată”, fragment din romanul „Duelul neterminat”, iar Ilie Cojocaru eseul „Poezia sentimentală și cititorul contemporan” prezentat ca omagiu adus scriitorului clasic ucrainian Silvestru Aricevski. Periodicul, bogat ilustrat, cuprinde de pagini. * Bucovina literară, supliment al săptămânalului Bucovina, ziar de afirmare românească, la Cernăuți, apare în perioada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Un profet al armoniei: Tagore” de Nichifor Crainic, iar Cezar Petrescu: „Flori de hârtie”. În numărul următor, Ion Corbu „Musafirul regelui”, Dragoș Protopopescu - Pagini de afară, noi și dușmani deai noștri în străinătate”; Ion Slavici „Un uitat: Aurel Popovici”. Un duel în versuri naște Al.O. Teodoreanu căruia îi răspunde G. Topârceanu. Numărul 7 al revistei, din 26 noiembrie 1922, este dedicat în întregime Partidului Țărănesc și ... țărănismului, iar nr. 8, din 3 decembrie, aproape în întregime, Parlamentului, „ca fabrică de produs
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1892 el rămâne singur la conducerea gazetei, după ce Panu părăsește direcția „organului democrat-radical“, orientându-l însă, în continuare, până la dispariția publicației aflate în continuu declin - în noiembrie 1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al cotidianului liberal Nicolae Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol) având loc la hipodro mul Băneasa (acolo unde azi se află Casa Presei), la 17 iunie 1887. Mai experimentat (practica sportul; ca urmare a preocupărilor sale în această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Casa Presei), la 17 iunie 1887. Mai experimentat (practica sportul; ca urmare a preocupărilor sale în această direcție va fi ales în 1919 președinte al Clubului Societății Sportive Naționale), Bacalbașa îl rănește pe Xenopol la un deget și - potrivit regulilor duelului - lupta se oprește, onoarea fiind considerată satisfăcută când se ivește prima picătură de sânge. Xenopol va rămâne cu degetul anchilozat tot restul vieții. Concomitent cu activitatea de la Lupta, Bacalbașa, încrezător în talentul său umoristic s-a ocupat și de redactarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trecut ce fusese și al ti nereții sale îi trezește, desigur, amintiri nostalgice care, începând din 1921, vor invada din ce în ce mai mult coloanele rubricii sale săptămânale. El se va referi, ignorând cro nologia, la lumea presei bucureștene din anii 1880, la duelurile de la sfârși tul secolului, la statuile din București, la viața universitară și începuturile mișcării social democrate, la Războiul de Independență ș.a., ajungând chiar să teoretizeze asupra importanței lite raturii pe care începuse s-o practice cu hărnicie: „În rezerva mintală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în duel cu pistolul pe un ofițer. Marele edificiu în care este instalat magazinul Universel 102, nu exista. Locul făcea parte din curtea caselor baronului Bellu. În locul actualului edificiu al Casei de Depuneri era un alt edificiu mai mic în care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care stârnește interes în cercurile boierești din București: principele Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei, Gheorghe Bibescu, a avut o întâlnire cu spada la Montralont, cu principele de Beauffremont. Principele de Beauffremont a fost greu rănit la piept. Motivul duelului: o cestiune cu totul intimă. [anul 1872] 195 6. În 1871, Ștefan Vellescu (1838-1899), actor, apoi profesor la Conservatorul dramatic bucureștean deschisese un institut particular numit la început, Institutul Heliade. 7. Printre lecturile din anii 1871-1875 ale lui Bacalbașa (enumerate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de 20 capeici, 0,50 bani. Piesa de 15 capeici, 0,35 bani. Piesa de 10 capeici, 0,25 bani. Sfanțul, piesa de 20 kreițari vechi, 0,70 bani. Jumătate sfanț, piesa de 10 kreițari vechi, 0,35 bani.19 Duelul în armată începe să ia întindere îngrijorătoare, de aceea ministrul de Rezbel, generalul I.Em. Florescu trimite tuturor comandanților de corpuri o circulară prin care dispune ca, în caz de conflict între militari, să se procedeze în felul următor: „1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grave în serviciu. Șeful Corpului sau al serviciului, dacă faptul e și mai grav, poate cere chiar numirea unui consiliu de anchetă pentru a se pronunța asupra cazului de reformă a militarului. 2) Dacă afară din toate previziunile poliției militare duelul va avea loc, se vor aresta, de îndată, atât luptătorii, cât și martorii și diviziunea teritorială va orândui de urgență cuvenita cercetare spre a se trimite toți înaintea justiției, conform legilor. Aceste dispozițiuni se aplică și la celelalte elemente ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Turtucaia (azi Tutrakan), ci în fața acestei localități, la Oltenița, pe malul românesc al Dunării. 57. Bateria a 3-a din regimentul 3 artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașcu, aflată la Oltenița, a susținut, la 4/16 mai 1877 un duel de artilerie cu un monitor turcesc de pe Dunăre, avariindu-l. Pentru această faptă de arme, căpitanul Lupașcu a fost decorat cu medalia „Virtutea militară“ de aur. 58. Colonelul George Manu fusese înaintat general de brigadă la sfârșitul lunii aprilie 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
redacția Românului și insultă pe dl. Costinescu, amenințându-l cu lovirea. O ieșire pe teren devine inevitabilă. Pe teren dl. Costinescu prinde cu mâna stângă spada adversarului său în clipa când era să-l atingă. Gestul nefiind tolerat de regulile duelului lupta încetează. Dl. Costinescu spune că fiind nervos a făcut o mișcare involuntară și propune să i se lege mâna la spate. Dar mar torii căpitanului Zisidi refuză. Pro cesul verbal consemnează întâmplarea. Bineînțeles în public cazul nu mai e
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Neputându-se apăra, fiul e condamnat la moarte, dar filosofii intervin, încercând, prin povestiri moralizatoare, să dovedească viclenia și răutatea femeilor, pentru a demonstra, indirect, nevinovăția acuzatului. Însă în fiecare zi soția împăratului anulează cu o altă narațiune concluzia filosofilor. Duelul durează șapte zile, după care fiul poate vorbi și dovedi vinovăția femeii. Aceasta e pedepsită, iar înțelepciunea, dreptatea și binele triumfă într-un final sărbătoresc. Principala morală a cărții este că nu trebuie să se acționeze pripit în nici o împrejurare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
La legione ungherese in Italia, Roma, 1924; E. Kästner, Mazzini XE "Mazzini" e Kossuth XE "Kossuth" , Florența, 1929. Cornelia Bodea, „Préparatifs roumains pour une nouvelle révolution après 1848”, Nouvelles Études d’Histoire, VI(2), București, 1980, p. 40. Amănuntele acestui duel În trei (Mazzini XE "Mazzini" , Kossuth XE "Kossuth" , Bălcescu XE "Bălcescu" ) la Alexandru Marcu, op. cit., pp. 27-67. Ibidem, p. 44; textul integral la pp. 44-50. În textul italian: gravi questioni territoriali. Cf. Cornelia Bodea, op. cit., p. 42 (cu un punct
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și cărți, pref. edit., București, 1995; Dimitrie Stelaru, Opera poetică, pref. edit., București, 2002. Antologii: Arta poetică la români, ed. 2, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Incunabule”, RL, 1969, 14; Veronica Porumbacu, „Incunabule”, VR, 1969, 6; Caraion, Duelul, 85; Daniel Dimitriu, „Ceremonia faianțelor”, CL, 1972, 17; Barbu, O ist., 223-225; Al. Andriescu, „Ora magnoliilor”, CRC , 1976, 43; Caraion, Pălărierul, 168; Alexiu, Ideografii, 152-154; Poantă, Radiografii, I, 205-207; Mihai Ungheanu, „Eseu despre generația războiului”, LCF, 1979, 5; Ion Cristoiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
o insinuantă Respectuoasă cerere guvernului (în care se cerea publicarea genealogiei casei regale, necesară pentru a se evita situația de lezmaiestate), lui Macedonski i s-a intentat un proces de presă. Poetului i se datorează orientarea polemică a ziarului, în duel cu întreaga presă guvernamentală și chiar cu propriul partid, cum și spațiul larg acordat literaturii. În paginile O. se află o mare parte a încercărilor lui de tinerețe, încercări ce nu se disting prea mult de poezia epocii. Macedonski reia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
cu Sorin Anca), Bonn, 2001; Cerneala și sângele, Bonn, 2002; Misterul poeziei. Între turnul de fildeș și zgomotul istoriei, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 393-397; Streinu, Pagini, II, 140-143; Piru, Panorama, 173-176; Cioculescu, Aspecte, 249-255; Grigurcu, Teritoriu, 93-98; Caraion, Duelul, 73-77; Munteanu, Opera, 117-121; Constantin, A doua carte, 118-121; Cristea, Un an, 75-77; Mircea Zaciu, „Revenirea mea în viața literară a fost o trecere din carcera tăcerii în groapa cu lei” (dialog cu Alexandru Lungu), F, 1991, 10, 11; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
și ai budismului”; d) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. „actul demiurgic al lui indra care fulgeră și-l rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile sociale din hinduism. X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism Tapas este termenul folosit de hinduși pentru a desemna „căldura mistică”, „asceza”. Rădăcina
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]