2,935 matches
-
brațe vreau să-mi cazi ,iubirea să îmi stâmperi, pe trupul meu fii roua, fii stropul care cade ne-om ține-o-noapte-ntreagă de șarade o clipă să nu-ți treacă prin gând să te astâmperi. vreau gurii tale să-i culeg dulceața să-ți simt aproape trupul tău cel cald mă prindă lângă tine femeie dimineață în trupul tău vreau dragostea să-mi scald. tu fagure să-mi fii,și-n el eu să-ți fiu miere, vreaunoaptea să se scurgă în
COBOARĂ SEARA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357323_a_358652]
-
Cuc din convorbirile cu ziaristul Maximinian Menuț exercită acea putere de fascinație pe care ai găsi-o în marea literatură care ne-a definit ca oameni și ne-a atras în chip irezistibil pentru ceea ce trebuia să devenim mai târziu. Dulceața slovei acestei autoare este molipsitoare și plină de must care te amețește și uneori, te îmbată. Satul copilăriei, rămas în memoria scriitoarei precum și icoana bunicului, sunt vii și acum, după mai bine de jumătate de veac: “Bunicul ducea narațiunea în
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
abia când au terminat, au fost servite femeile. Un vas mare, cu un fel de ciorbă, era așezat în mijlocul încăperii, și din el au mâncat cele șapte femei prezente. Felul doi era o combinație ciudată: un soi de pilaf cu dulceață. Asta n-a fost chiar așa de rău, că putea să servească fiecare din acel vas, cu o furculiță- îmi spunea râzând doamna Stănilă. Probabil, în timpul mesei și-o fi amintit cum sunt nunțile în România, cu aperitivele acelea bogate
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
a particularităților pline de farmec și de semnificați, ca și cum ar croșeta cu iglița realitatea poetică. Și când te aștepți cel mai puțin o metaforă, asemenea unei „volute filozofice”, îți dă deodată o altă perspectivă asupra lumii, încărcată de sens, de „dulceața filosofării” ca-n poezia „Căprioara nebună”: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori.// E atâta liniște și armonie!// Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
Între timp Constantin și-a dat haină jos și o așeza în cuierul instalat pe holul ce lega cameră mică cu biroul lui Florin. Dinspre bucătărie venea un miros îmbietor. -Ce faci acolo, Țină? -Vă fac câteva clătite umplute cu dulceața de vișine! -Bine! -Nu trebuia să vă deranjați! Interveni și Constantin. -Nu este niciun deranj! Este o plăcere! Așezați fiecare pe fotoliile alese de acum șase zile, unde se aflau pe unul Agendele lui Constantin și pe celelalt cărțile lui
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
adus, Tu ai simțit timid fiorul, Iubirii ,ce-n al vieții apus, Te-a învățat ce este dorul. E dorul ce pustiește încet, Tot ce a mai rămas din viață. Și-n inimă a pătruns discret, Cu el, a dragostei dulceață. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRAGOSTE TÂRZIE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DRAGOSTE TÂRZIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357483_a_358812]
-
și a inimii, ajungem și noi în relația cu Doamne la starea de prezență continuă și mai mult de atât. Ne bucurăm Unul de celălalt și nu mai avem nevoie de cuvinte că știm Totul. Ne împărtășim din dragoste și dulceața netrăcătoare într-o pace lăuntrică și bucurie sfântă. Și asta rămâne peste timp și spațiu. Uneori timpul se dilată, alteori ne fuge de sub picioare. Întotdeauna vor exista cuvinte nespuse aduse până la marginea inimii și uitate acolo ca niște semințe nesemănate
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
corzile unei viori divine: „Un cântec de iubire vreau să-ți cânt/ Cu glas ca un primăvăratic vânt,/ Cânt cristalin, suav, nepământean -/ Cântec de tine, cântec de alean:// Buzele tale calde-s un poem/ Scris de un poet, nedezmințit boem.../ Dulceața lor, iubito, când o sorb/ Devin, la toate cele, surd și orb.// Și lumea mea- la tine o rezum.../ Restul e haos, pulbere și scrum;/ Lipit de tine-o veșnicie-aș sta,/ Iubito-cerul meu și steaua mea.” (Buzele tale) Imn
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
un fum făcut din arborii suspinelor. Purificată, e un foc în ochii celor care se iubesc. Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc. Și încă ce mai e? E nebunia cea mai înțeleaptă, fierea ce înnăbușă, dulceața ce ne mântuie.” Lev Tolstoi, în „Război și pace”, ne reamintea că:, „Iubirea stă în calea morții. Iubirea este viața. Tot, tot ce înțeleg înțeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există există pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
din partea tatălui, regalistă convinsă. Acest lucru se datora mai ales faptului că îl găzduise de multe ori pe regele Carol I, trecător prin Domnești, în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina - Nucșoara. Nu o dată, bunica îl servise cu dulceață de cireșe amare și cu apă rece sau cu o limonadă din sticlă cu bilă, viu colorată cu esențe vegetale, având aromă de căpșună sau fragă. Cuvintele bunicii mi-au rămas adânc întipărite în minte și-n inimă, mi le
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
Celui care din Rusia a fost adus, ca să împartă lumii întregi binecuvântările lui Dumnezeu, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos! Icosul 1 Hrănitu-te-ai din tinerețe cu lumina adevărului, o, preaminunatule Ioane, sorbind dulceața învățăturilor dumnezeiești. Ai urmat cuvântul Celui care a zis: „Cine crede în Mine să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”; și pentru aceasta noi te lăudăm: Bucură-te, podoabă a Bisericii sobornicești, Mireasa lui Hristos; Bucură-te, masă
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Bucură-te, temei de împăcare al celor biruiți de mânie și răutate; Bucură-te, bucurie a celor ce află de minunile tale; Bucură-te, dar dumnezeiesc în viețile noastre greu încercate de felurite necazuri; Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceață îi îndreptezi pe cei nepricepuți; Bucură-te, dascălul și îndrumătorul nostru pe calea virtuții; Bucură-te, îndreptătorul celor fără de socoteală; Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor care te cheamă în primejdii; Bucură-te, cel ce nu ai cruțat osteneala pentru
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
zice iarăși Icosul 1: Hrănitu-te-ai din tinerețe cu lumina adevărului..., Condacul 1: Veniți, credincioșilor, să-l lăudăm pe cel care, rob fiind, a stăpânit..., Icosul 1 Hrănitu-te-ai din tinerețe cu lumina adevărului, o, preaminunatule Ioane, sorbind dulceața învățăturilor dumnezeiești. Ai urmat cuvântul Celui care a zis: „Cine crede în Mine să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”; și pentru aceasta noi te lăudăm: Bucură-te, podoabă a Bisericii sobornicești, Mireasa lui Hristos; Bucură-te, masă
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
spre veșnicie iubirea noastră, corabie de aur și rubine, cu toate pânzele desfășurate pe calea spre Eternitate. Sub înfloriri de roze romantice-n visare, am străbătut milenii trecând peste hotare de lumi celeste... Iubirea noastră sublimă își risipea în noapte dulceața-i divină și la marginea lumii sosise tinerețea noastră să ne vadă, precum un șoim, din înălțimi albastre. DACĂ VREI SĂ FII IUBIT, IUBEȘTE! Referință Bibliografică: DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
urlă de groază unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de capete și vor sta două săăptămîni, zic unii, o lună de zile, se alarmează cei mai panicarzi. Nu mai pleacă deloc, adaug eu.” Nu e aici dulceața gîndirii în stilul lui Caragiale ? Ironia fină, subtilă, asumarea disperată a grotescului gîndirii ? Și, mai jos, ne aduce cu picioarele pe pămînt și cu capul în nori: „Și dă-i și lupta.” Sprea sfrșitul lunii ianuarie, autorul recidivează la modul
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
urlă de groază unei brigăzi ministeriale și județene. Cică vor descinde vreo 60 de capete și vor sta două săăptămîni, zic unii, o lună de zile, se alarmează cei mai panicarzi. Nu mai pleacă deloc, adaug eu.” Nu e aici dulceața gîndirii în stilul lui Caragiale? Ironia fină, subtilă, asumarea disperată a grotescului gîndirii? Și, mai jos, ne aduce cu picioarele pe pămînt și cu capul în nori: „Și dă-i și lupta.” Sprea sfrșitul lunii ianuarie, autorul recidivează la modul
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
le-a poleit în raze de soare, a sădit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit splendidă vara cu plămada vieții și a transformat în roadă floarea tinereții. A avut grijă să-i dea căldură și ploaie, făcând din sevă dulceață, aromă, culoare. Tronând carul alegoric apăru toamna bogată etalându-și trei medalii din aur, argint, aramă... Roadele au fost culese, a fost un festin cu bucate multe, alese, stropite cu vin. Iată, iarna - o regină - în mantie de hermină, ce
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
din Crăciun în Paște, ci doar o singură dată pe an? Priveam masa cu cele două ceșcuțe și mă gândeam că, dacă ar mai fi trăit mama scumpei mele prietene, am mai fi avut și câte o farfurioară cu puțină dulceață de trandafiri sau de gutui. Eu profitam de faptul că ea nu era dintre aceia care-și „părăsesc” țara sătui de „salam cu soia” - căci mai sunt încă politicieni dintr-aceștia care judecă astfel −, iar ea, de faptul că eu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
discuri de muzică clasică. Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș era foarte bine îngrijit și protejat de o maică, al cărei nume nu mi-l mai amintesc. Ea ne aducea, câteodată din proprie inițiativă, câteodată la solicitarea Părintelui, câte o farfurioară cu dulceață de cireșe amare, de un parfum și un gust cum nu mi-a fost dat să regăsesc în altă parte, până am ajuns, mai târziu, la mănăstirile oltene Hurez, Govora și Polovraci. Și paharul cu apă rece de fântână era
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
O desfrânată este lumea; care au pofta frumuseții ei trage pe toți care și-au întors privirea la dragostea ei. Numai când cineva se va nevoi, mai înainte de moarte, a ieși din întunericul acestei lumi, află toată amărăciunea ascunsă în dulceața ei. Drept aceea, atâta vreme cât va fi ascuns în lume, omul nu poate vedea cursele ei. Dar lumea nu doar pe urmașii ei, pe fiii ei, îi ține legați de ea, ci chiar și pe cei dornici de sărăcie, pe sihaștri
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
trudă trupului și căința inimii. Toată rugăciunea în care nu se ostenește trupul și nu se necăjește inima, drept lepădare se socotește. La capăt, însingurarea și nepătimirea ei sfârșesc în extaz, în răpiri, în vedenia Domnului: Și puterea aceasta a dulceții lui Dumnezeu și înfocarea dragostei Lui care arde în inima și mistuie toate patimile sufletului și trupului, o simte cineva când în toate firile zidirii și în tot lucrul ce se întâmplă lui cugetă cu înțelegere și face socotire duhovnicește
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
te iubesc, femeie, născută dintr-un căscat al diavolului. Fiindcă datorită ție am învățat să alunec înspre destrăbălare sau sfințenie, dar niciodată înspre mine. Iată de ce-mi iubesc imperfecțiunea...Căci e mult mai bine să merg către pasiune, către dulceața dezmățului tău la care nici Dumnezeu n-ar putea privi fără să-și piardă inocența. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 538, Anul II, 21 iunie 2012. Drepturi de
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci și vinuri, turtă dulce, kurtos kalacs, covrigi și alte dulcegării . Intrarea este
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
stupii, să ia miere. Nicolau Irina, Ghidul sărbătorilor românești, București, Ed. Humanitas, 1998 Despre Tactic Events & Marketing .“Piața țărăneasca” este un concept deja consacrat de “piața” cu vânzare, destinat produselor tradiționale românești, alimente proaspete (carne,brânzeturi, legume, fructe, băuturi, compoturi, dulcețuri, miere, turtă dulce), naturale, ecologice, pregătite în vatra satului după rețete specifice zonelor istorice/geografice. MARIN MIHAI Revista Armonii Culturale Referință Bibliografica: TÂRG DE SF. ILIE LA MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 552, Anul
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
încântă privirile. Și nu doar privirile, ci și celalalte simțuri. În sala de mese se făcea în permanență o coadă mică la un aparat care producea suc din portocale mici și roșii. Am auzit că din cactuși se face o dulceață deosebită. Nu mai vorbesc de migdale, măsline sau de vinul de Marsala, cunoscut în întreaga lume. Istoria Siciliei începe din cele mai vechi timpuri, când se pare că insula avea numele Trinakria. În traducere înseamnă “trei puncte” și cea mai
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]