991 matches
-
Iată două felinare, domnule căpitan, mie îmi ajunge unul singur... Ă De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mie îmi ajunge unul singur... Ă De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de șanțuri, domnule căpitan! Ă Păgînul!... Ce tot strănuți atîta? Ă Oasele astea cam lasă praf
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astea cam lasă praf, domnule căpitan. Ă Atunci, ia aminte: cînd o să mori, ai grijă să nu te-ngroape sub nasul celor vii. Ă Cum ați spus, domnule? A, da... Cred și eu. Da, desigur... Dumnezeule! Ă Uite ce e, dulgherule, am impresia că te socoți un lucrător bun și priceput, nu-i așa? Ei bine, cea mai strașnică mărturie despre munca ta ar fi ca, atunci cînd mă voi folosi de piciorul pe care mi-l meșterești acum, să simt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi ca, atunci cînd mă voi folosi de piciorul pe care mi-l meșterești acum, să simt în locul lui un alt picior și anume, piciorul pe care mi l-am pierdut! Vreau să spun, cel de carne și de sînge, dulgherule. N-ai putea să-l refaci pe bătrînul Adam? Ă încep să pricep oarecum, domnule căpitan, zău așa. Da, am auzit niște lucruri curioase pe chestia asta, domnule căpitan și anume, că un om căruia i s-a smuls catargul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care ești singur de tot, nu te temi că trage cineva cu urechea la șoaptele tale? Stai, nu vorbi! Iar dacă eu simt încă durerea piciorului meu zdrobit, deși acesta a putrezit de mult, atunci de ce n-ai putea tu, dulgherule, să simți chinurile cumplite ale iadului, în vecii vecilor, chiar cînd nu vei mai avea un trup? Ei? Ă Dumnezeule!... Zău, domnule căpitan, dacă-i vorba pe-așa, trebuie să mă mai gîndesc... Cred că nu-s chiar un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lume - și totuși sînt dator chiar pentru carnea limbii cu care mă laud! O, ceruri! De-aș găsi un creuzet în care să mă topesc, încît să nu mai rămînă din mine decît o vertebră, ca un mic rezumat! Așa! DULGHERUL îreîncepîndu-și lucrul). Ă Bine, bine, bine! Stubb îl cunoaște mai abitir decît toți, iar Stubb a spus întotdeauna că-i un tip ciudat - altceva nu știe să spună, decît vorbulița asta, „ciudat“. E „ciudat“, zice Stubb. „Ciudat“, „ciudat“, „ciudat“ și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nantucket, cu atît mai potrivită pentru un vînător, cu cît, întocmai ca ambarcațiunile unei baleniere, bărcile-coșciuge n-au chilă, ceea ce înseamnă că plutesc la întîmplare, lunecînd în derivă pe valurile veșniciei. De îndată ce această stranie rugăminte fu adusă la cunoștința mateloților, dulgherul primi ordinul de a o îndeplini cu orice preț. Existau la bord niște lemne vechi, de culoarea unui coșciug, tăiate în cursul unei expediții anterioare, din pădurile indigene de pe insulele Lackaday; tocmai din aceste lemne i se ceru dulgherului să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mateloților, dulgherul primi ordinul de a o îndeplini cu orice preț. Existau la bord niște lemne vechi, de culoarea unui coșciug, tăiate în cursul unei expediții anterioare, din pădurile indigene de pe insulele Lackaday; tocmai din aceste lemne i se ceru dulgherului să meșterească sicriul. Primind comanda, dulgherul își luă rigla și, cu promptitudinea indiferentă ce-l caracteriza, purcese numaidecît la teuga și-l măsură din cap pînă-n picioare pe Queequeg, însemnîndu-i trupul cu un tibișir, ori de cîte ori muta rigla
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o îndeplini cu orice preț. Existau la bord niște lemne vechi, de culoarea unui coșciug, tăiate în cursul unei expediții anterioare, din pădurile indigene de pe insulele Lackaday; tocmai din aceste lemne i se ceru dulgherului să meșterească sicriul. Primind comanda, dulgherul își luă rigla și, cu promptitudinea indiferentă ce-l caracteriza, purcese numaidecît la teuga și-l măsură din cap pînă-n picioare pe Queequeg, însemnîndu-i trupul cu un tibișir, ori de cîte ori muta rigla. Ă Vai, sărmanul de el! exclamă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la teuga și-l măsură din cap pînă-n picioare pe Queequeg, însemnîndu-i trupul cu un tibișir, ori de cîte ori muta rigla. Ă Vai, sărmanul de el! exclamă marinarul din Long-Island. Acum va trebui să moară. întorcîndu-se la tejgheaua lui, dulgherul transcrise pe ea, pentru mai multă siguranță, măsurile și făcu apoi două crestături la capete. După aceea, își aduse uneltele și scîndurile și se puse pe lucru. După ce bătu ultimul cui și potrivi bine capacul, își puse sicriul pe umăr
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fu așezat din nou în hamac. Iată, însă, că, acum, după ce-și făcuse toate pregătirile pentru moarte și după ce-și încercase sicriul și se arătase mulțumit de el, Queequeg reînvie subit; nu trecu mult și lada meșterită de dulgher deveni inutilă; iar cînd unii dintre marinari își exprimară plăcuta surpriză, el le răspunse că pricina acestei însănătoșiri subite este următoarea: în momentele acelea critice, își adusese aminte de-o trebușoară pe care nu apucase s-o facă pe uscat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lochul nu mai era! Ă Am sfărîmat sextantul, fulgerul mi-a deviat acele busolei, iar acum marea zăludă îmi rupe saula lochului. Dar Ahab se pricepe să repare totul. Trage, tahitianule, iar tu, omule de pe insula Man, înfășoară! Să vină dulgherul și să-mi meșterească un alt loch - iar tu, matisește saula! Ai grijă!... Se duce acum: pentru el, nu s-a întîmplat nimic, dar pentru mine s-a rupt parcă osia lumii... Trage, tahitianule, trage! Saulele astea sînt întregi cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar putea fi utilizat în acest scop. Ă Un sicriu în loc de colac de salvare?! exclamă Starbuck, tresărind. Ă Ar fi ceva cam neobișnuit, zise Stubb. Ă Ba, cred c-ar putea fi un colac bunicel, își dădu cu părerea Flask. Dulgherul l-ar putea lesne potrivi. Ă Aduceți aici sicriul, tot n-avem altceva mai bun, spuse Starbuck după ce rămase pe gînduri cîteva clipe. Potrivește-l, dulgherule. Ce te zgîiești așa la mine? Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ba, cred c-ar putea fi un colac bunicel, își dădu cu părerea Flask. Dulgherul l-ar putea lesne potrivi. Ă Aduceți aici sicriul, tot n-avem altceva mai bun, spuse Starbuck după ce rămase pe gînduri cîteva clipe. Potrivește-l, dulgherule. Ce te zgîiești așa la mine? Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spuse Starbuck după ce rămase pe gînduri cîteva clipe. Potrivește-l, dulgherule. Ce te zgîiești așa la mine? Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă un colac de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cuie capacul, să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar lăsa mai degrabă legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
singur coșciug - asemenea lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus mare, ascuns în buzunarul de la piept al hainei dulgherului. - Ahab urcă încet scara cabinei și-l aude pe Pip în urma lui. Ă înapoi, băiete, mă întorc îndată la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus mare, ascuns în buzunarul de la piept al hainei dulgherului. - Ahab urcă încet scara cabinei și-l aude pe Pip în urma lui. Ă înapoi, băiete, mă întorc îndată la tine. S-a dus... Nici măcar mîna mea nu mă ascultă mai prompt decît băiețașul acesta. Dar ce-i aici? Naosul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
groparul ăla cîntă, o fi pentru că sapa lui nu scoate nici o muzică domnule căpitan. Pe cînd ciocanul meu face o muzică! Ia ascultați! Ă Da, fiindcă izbește într-un capac sonor, iar lucrurile sonore sînt goale pe dinăuntru. Și totuși dulgherule, un sicriu cu un trup în el sună cam tot așa. Ai dat vreodată o mînă de ajutor la căratul unui sicriu și l-ai auzit ciocnindu-se de poarta cimitirului? Ă Pe onoarea mea, domnule... Ă Onoarea ta? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doar un păstrător; al nemuririi noastre? O să mă mai gîndesc. Dar nu! Am mers atît de departe pe partea întunecată a pămîntului, încît cealaltă parte, cea teoretic luminoasă, îmi pare ca un fel de crepuscul incert... Cînd o să termini odată, dulgherule, cu zgomotul ăsta blestemat? Mă duc în cabină. Să nu mai văd obiectul ăla aici, cînd mă voi întoarce. Hai, Pip să stăm de vorbă - tu îmi dai o hrană filozofică atît de minunată! Cred că în tine se deșartă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
om, fie el cine-o fi, îi place să se reazeme cîteodată de-un altul. Bine-ar fi fost ca bătrînul Ahab să se fi rezemat mai des decît a făcut-o... Ă Catarama n-a rezistat, domnule căpitan, zise dulgherul apropiindu-se. Eu m-am străduit să vă fac un picior trainic. Ă Sper că nu v-a rupt nici un os, domnule, spuse și Stubb, sincer îngrijorat. Ă Ba da, Stubb, nu numai că mi le-a rupt, dar le-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
petrecu întocmai ca noaptea trecută, cu deosebirea că zgomotul ciocanelor și scîrțîitul tocilei răsunară pînă-n zori, căci oamenii lucrară la lumina felinarelor, pentru a pregăti cu grijă ambarcațiunile de rezervă și pentru a-și ascuți armele cele noi. între timp, dulgherul îi meșteri lui Ahab un alt picior, din chila sfărîmată a ambarcațiunii sale. Iar Ahab, întocmai ca noaptea trecută, rămase parcă înșurubat în spiraiul cabinei, privind, pe sub borurile pălăriei, drept spre răsărit, aidoma unui heliotrop care pîndește primele raze ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe Samuel Enderby din Londra.....243 C Carafa..........................................................................253 CI Un schelet arsacidian............................................................................260 CII Dimensiunile scheletului de balenă...........................................................266 CIII Balena fosilă.................................................................................269 CIV Se va mișcora oare balena? - Va pieri ea?............................................275 CV Piciorul lui Ahab...........................................................................281 CVI Dulgherul............................................................................284 CVII Ahab și dulgherul..........................................................................288 CVIII Ahab și Starbuck în cabină................................................294 CIX Queequeg în sicriu.............................................................................298 CX Pacificul........................................................................................305 XCI Fierarul..................................................................................307 CXII Forja............................................................................311 CXIII Aurarul.............................................................................316 CXIV Pequod se întîlnește cu Burlacul ..................................319 CXV Balena muribundă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]