988 matches
-
dictate de modelul arhitectural adoptat. La schimbarea radicală care a avut loc în 1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Nicolae Fârtățoiu. Acest lucru dovedește încă odată o rupere voita de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Ctitorii, arhitectul și zugravul chemați la refacerea acestui lăcaș în 1887-1888 au dat formă nu numai unui nou spațiu de cult ce și au dat expresie unor ambiții de înoire și modernizare demne de remarcat în spațiul
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soția sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia și în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița - Downtown - via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple: "ács" „dulgher”, "alma" „măr”, "bársony" „catifea”, "bér" „plată”, "bika" „taur”, "boka" „călcâi”, "borz" „bursuc”, "gyász" „doliu”, "kapu" „poartă”, "sárga" „galben”, "torma" „hrean” etc. Împrumuturile turcice au continuat după așezarea în bazinul Carpaților, prin venirea în statul ungar a pecenegilor și a cumanilor
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
provine din fostul sat Drăguțești, astăzi cuprins în localitatea Cotmeana, județul Argeș. Este datată din anii 1813-1814. Este una dintre cele mai monumentale și reprezentative biserici de lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup neobișnuit de mare de meșteri dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Stâlpii sunt și ei sculptați puternic cu fus răsucit, bază și capitel, după model preluat din arhitectura de zid din zonă. Semnificativ de remarcat locul pisaniei peste intrarea în pridvor și semnăturile meșterilor dulgheri pe dosul fruntarului, încă o dovadă a atenției deosebite acordate pridvorului în ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și în germană sau în română. În această perioadă, cu aprobarea tacită a autorităților românești, au fost aleși viceprimari evrei și anume dr. Rafael Mueck (1927-1929) și
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
odată cu construirea barajului și crearea lacului de acumulare de la Bicaz, lăcașul de cult din Răpciuni a fost strămutat la București, făcând parte astăzi din patrimoniul cultural național găzduit și conservat de Muzeul Satului. Demontarea bisericii a fost făcută cu meșteri dulgheri locali, care au și reconstruit-o în muzeu. Numele lor figurează în actele contabile aferente anului transferării. Aceștia au fost: Ursu Vasile, Borșa Ion, Bocancea Gheorghe, Bocancea Ion, Târșa Gheorghe, Bonteanu Gheorghe, Chiorbeja Grigore și Roștioru Nicolae. Unul dintre bătrânii
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
exstructum 1810”. Suma alocată construcției s-a dovedit a fi insuficientă, pentru că această sumă era de ajuns doar să se construiască furnalul, hala furnalului și aducțiunile de apă. Pentru asta Mätz Sámuel, proprietarul atelierelor de fierărit împreună cu Asztalos József, maistrul dulgher au întocmit proiecte noi de investiții care cuprindeau și construirea unei locuințe maistrului topitor. Proiectele noi au fost aprobate în anul 1808 și cuprind următoarele: Și această sumă s-a dovedit a fi insuficientă, astfel s-au creat și aprobat
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
databile odată cu biserica. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Sânculești și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Chituci, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Chituci și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Sânculești, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Așa zisul "Pantheon" a lui Mișu Popp a fost, însă construit pe acoperișul casei sale. Astfel casa s-a mărit, deoarece Mișu Popp nu a fost doar un pictor academist sau "zugrav de biserici". El a fost un bun tâmplar, dulgher, zidar sau instalator, adică un meșter „"în de toate"”. În mansarda construită de el din podul casei, a avut un atelier de vară, cu pereți căptușiți și numeroase lucrări neterminate sau în curs de realizare. Tot la mansardă a avut
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
mai vechi, de arhitectura bisericii - foarte asemănătoare bisericilor ridicate la cumpăna secolelor 18 și 19 în zonă. Numele lui Ioan Marcu poate fi al unui ctitor, eventual al meșterului sau crucerului. Un document din 1843 surprinde o echipă de meșteri dulgheri de origine din Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor, un deceniu mai devreme. De altfel numele așezării, Morărești, indică prezența unei importante familii de
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor, un deceniu mai devreme. De altfel numele așezării, Morărești, indică prezența unei importante familii de meșteri de mori, dulgheri cu cunoștințe tehnice avansate, care prin specializarea și priceperea lor puteau participa și la ridicarea de biserici. Biserica a fost înzestrată cu iconostas, odoare și mobilier încă de la ridicarea sa. Ușile diaconești sunt semnate de donatorii eventual zugravii lor „Pantelimon
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
suferință. Charlotte a decretat că dorea să fie înmormântată în noul cimitir planificat la Backsteinfeld în Hildburghausen. A fost îngropată cu titlu provizoriu, în biserica din castel și reînhumată la Backsteinfeld în 1819. Mormântul ei a fost proiectat de Heim, dulgherul curții, și a fost finalizat în 1824. Charlotte s-a căsătorit cu Frederic, Duce de Saxa-Hildburghausen (mai târziu Duce de Saxa-Altenburg), fiul cel mic al lui Ernest Frederic al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen și a celei de-a treia
Charlotte Georgine de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/324985_a_326314]
-
comunicări științifice și didactice. Este membru al Departamentului “Fizica și Învățământul” al Societații Române de Fizică, membru al European Physical Society (EPS). Sever Iosif Georgescu s-a născut la data de 29 martie 1942 în localitatea argeșeană Pietroșani în familia dulgherului Georgescu If. Iosif (1912-1988); mama sa, Aurelia (1910-1987), a fost casnică. Categoria socială a familiei Georgescu If. Iosif a fost de „țărani mijlocași”, la acea vreme fiind formată din șase membri: părinții și patru copii — Ion, Elena-Lonica, Sever Iosif și
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
casele Filtsch și Habermann care au fost dărâmate. O clădire alăturată, construită în secolul al XV-lea, a fost amenajată pentru a deveni casă parohială. Biserica reformată a fost construită în perioada 1784-1786, sub conducerea meșterului Samuel Krempels și a dulgherului Johannes Schneider. Inaugurarea oficială a lăcașului de cult a avut loc la 26 noiembrie 1786. Deasupra portalului de intrare în biserică se află următoarea inscripție în limba latină: ""DEO CREATORI REDEMTORI SANCTIFICATORI SACRUM JOSEPHO.II. AUGUSTO PRINCIPE ANNUENTE COETUS FIDELIUM
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și în germană sau în română. În această perioadă, cu aprobarea tacită a autorităților românești, au fost aleși viceprimari evrei și anume dr. Rafael Mueck (1927-1929) și
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
jaf din anul 1717. Datarea ei este dată de o inscripție. Încadrată tipologic bisericilor sală, cu un plan dreptunghiular, alungit spre est, biserica din Dragomirești este edificată din cununi de bârne, din lemn de brad, în conformitate cu specificul arhitecturii maramureșene. Meșterii dulgheri au utilizat în construcția monumentului de cult aceleași tehnici constructive, prezente și la construcțiile din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis pe stâlpi
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
Jos. El este construit în secolul al XIV-lea și făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte se află
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
pentru că ziarul "Le Soir" era controlat de către naziști. Este încarcerat pentru o scurtă perioadă de timp în închisoarea Libération. El se apără, pretinzând că doar și-a făcut meseria în timpul Ocupației, precum și-ar face-o un instalator sau un dulgher. Povestirile născute în timpul acestei perioade, spre deosebire de producția sa dinainte și după război, sunt în general neutre din punct de vedere politic, deoarece nu se face referire la situația Europei în război. Totuși, albumul apocaliptic "L'Étoile mystérieuse" traduce frica sa
Aventurile lui Tintin () [Corola-website/Science/324307_a_325636]
-
luat-o în întreaga expediție, fiindcă, dealtfel, legea acestor oameni este aceași ca a tuturor piraților: „N-a fost pradă, nu e plată”.În primul rând, așadar, ei menționează cât anume trebuie să ia căpitanul pentru nava sa. Urmează salariul dulgherului sau al meșterului care a carenat, reparat nava sau a lucrat la greementul (ansamblu format din catargele, velele și parâmele unei nave sau ale unei ambarcații cu pânze) ei. Acest salariu se ridică de obicei la 100 sau 150 pesos
Codul piraților () [Corola-website/Science/326802_a_328131]
-
văi cată și adună nouă meșteri mari Dan, Iașu, Sasu, Micu, Rodovan, Faur, Maș, Albu și Calu, cu toți se-nvoiesc să-i facă lui Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
Manole sări primul dinjos de mânăstire, apoi ceilalți și unde cădeau din lacrimile lor se formau izvoare cristaline. Pe unde căzură se făcură văi cu așezări omenești. La noi Valea lui Dan, Dănești și Valea Danului. Toți dănenii mândri de dulgherul Dan dădură pruncilor la naștere numele de Dan, Dănilă, Dăniloiu, nume care se păstrează până azi. Mai apoi pe ambele maluri ale văi se așezară Stângă cu cei trei copii Matei, Niță și Dina ca fiind dregători ai Domnului alături de
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
(n. 2 august 1952, Lăzărești, județul Harghita) este un artist plastic (grafician) român. Născut la 2 august 1952 în Lăzărești (jud. Harghita). Tatăl Péter Ábrahám , dulgher; mama Zsuzsanna Kádár casnică. Soția Olga Ábrahám logoped. Fiica Ábrahám Imola artist plastic, grafician. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1976. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Brașov, 1990 Membru al Uniunii de
Abraham Jakab () [Corola-website/Science/329771_a_331100]
-
practica și agricultura, cultivându-se mai ales orzul și grâul, dar și pomicultura și grădinăritul. Meșteșugarii (demiurgii) erau în număr mult mai mic în comparație cu epoca miceniană.Totuși ei se bucurau de un anumit prestigiu în societate. Erau făurari,olari, pielari, dulgheri etc. Producția meșteșugărească era limitată la necesitățile comunității, căci Grecia homerică, spre deosebire de cea miceniană, nu avea decât legături comerciale sporadice cu alte teritorii. Societatea homerică era împărțită în oameni liberi și sclavi, aceștia din urmă fiind încă foarte puțini,sclavia
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]