1,081 matches
-
acelui timp,numit Strejescu, care a pictat catapeteasma. Tot acest boier a făcut și cinci clopote cumpărând și cărțile de ritual. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Bezedea Morruzzi. I. Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni care a vândut-o frațiilor Samoil și Moise Casstiner care la rândul său a vândut-o lui Bogdan Ciomac. Ca slujitorii ai bisericii aici au fost: preot Simion Simionescu,urmat de Ioan Simionescu iar de la anul 1911 a venit aici
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
mult băieți,a cărui părinți aveau situații materiale bune. Din anul 1903 pană în anul 1906 aici a fost director Savel Manoliu - tânăr, entuziasmat cu convingere a contribuit la ridicarea nivelului culturii aici cât și în satele mai mari, exemplu: Dumbrăveni, Siminicea, Corni, director ce a pus devotament în educarea elevilor acelor vremi. Este transferat în satul Dolhești locul său fiind luat de Titus Scriban, director până în anul 1923. În această perioadă Casa Școalelor a construit numeroase școli, Titus Scriban își
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
îndeosebi vite și lemne în Europa occidentală, iar meșteșugarii se organizaseră în bresle de lăcătușerie, blănărie, argintărie, dantelărie, măcelărie, covoare. Printre cele dintîi manufacturi înființate în sec. XVIII s-au aflat cele de piei din Gherla și de lumînări din Dumbrăveni. În ajunul revoluției din 1848, la care armenii au participat activ cu forțe militare competente, populația armeană din Transilvania număra 20.000 de suflete, încît istoricul maghiar Kövári scria că abia dacă există vreun sat sau oraș în care să
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
care a devenit un important centru comercial și manufacturier din Transilvania, contribuind prin legăturile sale externe la dezvoltarea economică a principatului, s-au stabilit 3.000 de familii armenești. Al doilea oraș intens populat de armeni a fost Elisabethopolis (actualul Dumbrăveni), unde exista o colonie armenească din 1658. Ambele localități au fost declarate în 1799, prin decrete imperiale, „orașe regale libere“, iar locuitori-lor armeni catolici li s-au acordat privilegii, permițîndu-li-se să se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
străinilor accesul în orașele armenești, dacă nu aveau permis de liberă trecere semnat de municipalitate sau de primar. Această autonomie s-a concretizat prin înființarea unei Companii armene, care făcea legătura dintre coloniile armenești, în special cele din Gherla și Dumbrăveni. Încă din 1689, ea își avea propriul jude cu trei asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
făcea legătura dintre coloniile armenești, în special cele din Gherla și Dumbrăveni. Încă din 1689, ea își avea propriul jude cu trei asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată progresiv de consilierii săi, iar din 1757 au fost create sutele conduse de un sutaș, dependente de municipalitate și avînd rolul de intermediar între aceasta și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
tribunalul condus de primar, judecau aici pricinile după primul cod civil armean, cel al lui Mkhitar Goș (sec. XIII). Armenii transilvăneni au adus o contribuție majoră la dezvoltarea comerțului internațional. Dacă împăratul Franz Joseph II îi aprecia pe cei din Dumbrăveni ca fiind „foarte importanți pentru mine prin comerțul lor", savantul francez Frédéric Macler nota în Raport sur une mission scientifique en Roumanie (Paris, 1930): "Gherla a devenit un centru comercial și industrial dintre cele mai importante", iar Vlad Bănățeanu afirma
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Ciucului". Cele patru principale colonii armenești din Transilvania aveau bresle de meșteșugari, numite frății, dintre care în sec. XVIII au apărut primele manufacturi de tip capitalist, cele mai importante fiind cea de pielărie din Gherla și cea de lumînări din Dumbrăveni. Și la Gheorghieni meseriașii armeni au deținut un rol de căpetenie, mai ales berarii, rachierii, blănarii. Frățiile armenești, de natură laică, au conservat tradițiile naționale și au îndeplinit, de asemenea, un rol social, îngrijindu-se de cei săraci și de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
matcă în care se întâlnesc pentru el, lecția întemeietorilor de modernitate (Paul Gauguin, Van Gogh) și formulele vizuale de postbizantinism rusticizat oferite de pictură țărăneasca pe sticlă." George Ștefănescu s-a născut la 20 aprilie 1914, în comuna "Plainești" (actual Dumbrăveni), situată la jumătatea drumului între Focșani și Râmnicu Sărat. Tatăl său provenea dintr-o familie de macedoneni din Bitolia; mama, Sanda, născută Cătănaru era originară din comuna Crucea de Jos. Între anii 1926 și 1933 urmează liceul la Râmnicu Sărat
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
lagăr, generalul Ghineraru a fost condamnat de Tribunalul Poporului la 20 ani muncă silnică. La recurs (20 august 1945) Curtea de Casație și Justiție a respins dovezile evidente care îl disculpau. Detenția a ispășit-o la penitenciarele Malmaison, Uranus, Văcărești, Dumbrăveni, Aiud (1946 - 1954), Craiova și Gherla. A fost eliberat înainte de termen, la 12 septembrie 1956, în baza Decretului 72 din 1950, pe motiv că: "elementul a fost reeducat complet și a devenit apt pentru conviețuirea socială". În biletul de eliberare
Nicolae Ghineraru () [Corola-website/Science/312890_a_314219]
-
anul 1921. La acest liceu predă istoria, latina, româna chiar și matematica, luându-și astfel atestatul de profesor secundar la Universitatea din Cluj. Este trimis adeseori în diferite orașe, cu scopul urmăririi și întăririi învățământului românesc: Petroșani, Gheorghieni, Salonta Mare, Dumbrăveni etc., revenind la Alba Iulia ca urmare a unui Ordin Ministerial de retragere a sa cu nr. 160220/1944. Sub conducerea profesorului Leonte Opriș, în 1919 se constituie Societatea de lectură "George Coșbuc" a elevilor din cursul superior, tot în
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
la contumacie ca trădător de patrie. A fost demobilizat în anul 1919 și a urmat un curs pregătitor de profesori, curs organizat pe lângă Universitatea din Cluj. Ca urmare a fost încadrat ca profesor practicant (secundar) la Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni la data de 5 octombrie 1919. Aici a predat în perioada 1919 - 1923 desenul artistic, matematica, gimnastica, geometria, caligrafia, tâmplăria, modelajul și chiar legătoria de cărți. Pe lângă activitatea didactică a îndeplinit și funcția de prefect de studii la internatul liceului
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Dumbrăveni (în trecut, Plăinești, Plăginești și Generalisimul Suvorov) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni și Dumbrăveni (reședința). Comuna se află în zona de dealuri din partea central-sudică a județului, și este străbătută de
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
Dumbrăveni (în trecut, Plăinești, Plăginești și Generalisimul Suvorov) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni și Dumbrăveni (reședința). Comuna se află în zona de dealuri din partea central-sudică a județului, și este străbătută de râul Râmna. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
România, formată din satele Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni și Dumbrăveni (reședința). Comuna se află în zona de dealuri din partea central-sudică a județului, și este străbătută de râul Râmna. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est de Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est de Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F, care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F, care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,57%). Pentru 3,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
Generalisimul Suvorov. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, s-a renunțat la denumire de "Generalisimul Suvorov", comuna fiind rebotezată "Dumbrăveni". În 1968, comuna a fost inclusă în județul Vrancea, iar satul Nemțari a fost desființat și inclus în satul Dragosloveni. În comuna Dumbrăveni se află cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
1956) din regiunea Galați. În 1964, s-a renunțat la denumire de "Generalisimul Suvorov", comuna fiind rebotezată "Dumbrăveni". În 1968, comuna a fost inclusă în județul Vrancea, iar satul Nemțari a fost desființat și inclus în satul Dragosloveni. În comuna Dumbrăveni se află cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului Cândești. Unul este așezarea din punctul „Coasta Rublei” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); altul, cel de la „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
pe amplasamentul inițial al statuii lui Suvorov, cuprinde și el urmele unor așezări din cultura Monteoru și cultura Cucuteni. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1802-1804) a fostului schit Recea, de la Cândești, este un monument de arhitectură. Statuia generalului Alexandr Suvorov din Dumbrăveni (aflat în extremitatea vestică a satului, spre Dragosloveni), opera sculptorului Marius Butunoiu, ridicat la începutul secolului al XX-lea, este clasficiată ca monument de for public. De asemenea, casa memorială Alexandru Vlahuță din Dragosloveni (unde a locuit scriitorul după a
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
formată din satele Gugești (reședința) și Oreavu. Comuna se află în zona de sud-est a județului, pe malurile râului Râmna, la vărsarea pârâului Oreavu în acesta. Este deservită de două șosele județene, DJ205B și DJ204F, care o leagă ambele de Dumbrăveni (unde se termină în DN2). Prin comună trece calea ferată Buzău-Mărășești, pe care comuna este deservită de stația Gugești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gugești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
poartă același nume, situată în zona de sud a județului Vrancea la hotarul cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua națională DN2N, drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
de Chiojdeni și Jitia și spre est de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N, la Dumitrești se ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care duce spre sud în județul Buzău (trecând râul Râmnicu Sărat pe un pod de lemn) la Buda. Comunele învecinate sunt: Chiojdeni
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
este un monument ecvestru închinat generalissimului rus Aleksandr Suvorov, amplasat în satul Dragosloveni din comuna Dumbrăveni (județul Vrancea), la intersecția DN2 (E85) cu DJ Dumbrăveni-Vintileasca. Inițiativa ridicării unui monument în memoria generalissimului rus Suvorov a aparținut Societății Istorice Militare Ruse, care a declanșat formalitățile legale în iunie 1911. Locul ales al amplasării monumentului a fost pe
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]