1,473 matches
-
chestiunea emancipărei creștinilor bulgari și bosniaci până la limita autonomiei. Ea va face tot posibilul pentru ca Dardanelele să se deschidă liberei navigațiuni și pentru a să asigura libertatea Dunărei prin garanții pozitive. Va propune neutralizarea eventuală a Dunărei și punerea gurelor Dunărei sub scutul României libere și independente. În același timp ea va recunoaște Austro-Ungariei misiunea de protectoare (? ) a Principatelor în ceea ce privește apărarea liberei navigațiuni pe Dunăre. [14 septembrie 1877] ["PESTI NAPLO" PRIMEȘTE... "] "Pesti Naplo" primește o telegramă de la corespondentul său de pe câmpul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare: ea purcede din conștiința națională română. Națiunea română voiește cultura, și cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut și la Somiș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pre malurile umede ale Dunărei bătrîne! Și viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a viitoriului zace în noi, în generațiunile prezintului! Cu mijloace despre cari comitetul dispune serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreață a eroului la al cărui mormânt ne-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se ridice pe obraz țepii bărbii nerase de multe zile. Roata din față era strâmbă, avea câteva spițe rupte, făcea opturi prin praf și zgomot mare când se lovea de frâne. Câțiva săteni Îl priveau pe Îndrăzneț de pe coasta dinspre Dunăre a satului. Văzut de sus, biciclistul părea o furnică șchioapă ce se târa cu hărnicie și deznădejde către mușuroi. „Pun prinsoare că se-ntoarce din drum Înainte de Dunăre”, șopti un om. „O țin eu, pe o vadră de vin”, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lumea bună, și unde, pe caniculă, se țin chiar ședințele Consiliului Local. Cunoașteți cu toții că, Într-una dintre verile ploioase, nu mai țin bine minte anul, dar asta nu contează, a avut loc o alunecare de teren pe coasta dinspre Dunăre a satului. A fost o frumusețe a naturii, a lui Dumnezeu, a geologiei - ca să folosim un cuvânt neutru, care nu poate duce la discuții pe teme religioase. Acuma, În democrație, s-a dat voie oficial să se creadă În ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prezența: cu atât mai bine! Voi avea grijă să recupereze gravele rămâneri În urmă. Am vorbit data trecută despre un fenomen care aici, la noi, la câmpie, este foarte rar. Acea alunecare de teren s-a petrecut pe coasta dinspre Dunăre a satului. Oamenii de știință afirmă că acea coastă ar fi fost săpată nu de o fostă albie a fluviului, ci de un ghețar uriaș, pe care Închipuirea voastră nu-l poate cuprinde și care, În curgerea lui, a modelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
economic al lui Tatapopii. El renunțase de ceva vreme să ardă cărămizi și să usuce calupi de paiantă - nu se arăta așa rentabilă afacerea, cerea multă muncă și o grămadă de timp -, dar scotocelile, scormonelile, scobiturile lui În coasta dinspre Dunăre a satului slăbiseră solul și, cu sau fără ajutorul Ălui de Sus, acesta a luat-o la vale, după cum cunoașteți cu toții. Tatapopii avusese grijă să ungă pe cine trebuia și a scăpat cu fața curată. Spre vremurile de azi, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
timp și le legau zdravăn cu sârmă de balot sau cu niște curele de ventilator stricate În noduri meșteșugite și le agățau de cârligele sudate pe bara de protecție din față. Puține dintre camioane izbuteau să urce singure coasta dinspre Dunăre a satului. Celelalte erau așteptate de două tractoare care le agățau și le târau la deal, cu Încetineală de melc și răcnete de demoni În agonie. Când munca se Înțețea, adică atunci când grânele culese deveneau prea multe față de numărul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care Îl Îndemna să ia hotărâri fără să șovăie. Se urcă În cabină și porni motorul. Coborî geamul din stânga, Își potrivi oglinda și se opinti În pedale. După un timp, Începu să coboare Încet, cu frâna de motor, coasta dinspre Dunăre a satului. Motorul duduia și scotea fum. La un hop mai adânc, mașina sări din viteză și luă avânt. Cătănuță Își propti amândouă picioarele În pedala lată de frână, dar nu se Întâmplă nimic. Nici volanul nu-l asculta. Trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
direct la Înjurături. Va continua să răspândească, Însă, bârfe veninoase. Dacă nu le citește, cu atât mai bine. Am, Însă, Îndoielile mele. De câteva zile Încoace, chiar dacă elevii sunt În vacanță, marele profesor urcă, sprijinit În baston, toată coasta dinspre Dunăre a satului și se duce la școală. Înainte să ajungă, trece negreșit pe la poștă. El și dirigintele sunt prieteni vechi și e foarte firesc să mă ducă gândul că ăla Îi dă voie să-mi dezlipească plicurile. Ce te holbezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câmpurilor cu satul de la Răsărit. Cine a fost atent, și-a dat și singur seama că nu degeaba am vorbit eu aicea. Lucrurile se Înșiră și se pun aproape singure cap la cap. Tatapopii a făcut găuri În coasta dinspre Dunăre a satului ca să caute lutul trebuincios fabricării cărămizilor și a chirpicilor. Avântul său economic a slăbit solul și acesta a luat-o la vale, cu tot cu amărăciunea de gospodărie a unui rudar. Despre unele consecințe am discutat deja. Cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuvenea. Auzind toate acestea, Directorul luase liniștit reclamația de pe biroul plutonierului, o rupsese și o aruncase la coșul de gunoi. Fără să spună nimic altceva În afară de bună ziua, o luase tăcut și neguros către casa lui Foiște. În timp ce cobora coasta dinspre Dunăre a satului, mormăia În barbă vorbele grele pe care avea de gând să le azvârle nemernicului. Se răstise la tușa Tinca, mama poetului, și se repezise spre odaia În care sălășluia monstrul, odaie botezată birou de lucru, trudă, chin. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
petrecea pe la feluritele chiolhanuri. Până și pe banchetele străvechiului camion alintat de răcani Tataie fuseseră așternute, În chip de Învelitori, bucăți din pânza căilor ferate. În zbuciumul părăsirii mașinăriei care o luase, de nimeni strunită, la vale pe coasta dinspre Dunăre a satului, soldatul-șofer Cătănuță agățase, azvârlindu-se prin portiera hodorogită Împinsă cu umărul, și Învelitoarea de pe banchetele sparte. Pe ea, apoi, fără să știe, se așezase, proptind cu brațul sănătos pe cel frânt, În curtea plină de bălării a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
palma, o ștergea cu mâneca și o punea iarăși pe cap, apoi se apuca s-o ia la goană după vita care, Între timp, se Îndepărtase. De ondulările prietenoase ale pământului se bucurau copiii. Își dădeau drumul pe coasta dinspre Dunăre a satului, călare pe niște cărucioare făcute de ei din scânduri și rulmenți furați de pe la măgăoaiele de mașini agricole. Chiotele lor umpleau văzduhul și lui Foiște i se părea, dacă Închidea ochii câteva clipe, că În jur era iarnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajute pe profesor să se salte de pe scaunul de lemn pe care Înțepenise și să-l conducă până la ieșire. Apoi Încuia sala de clasă și Întreaga școală. Foiște Își aminti toate acestea În timp ce se târâia la deal pe coasta dinspre Dunăre a satului, asuda și icnea din rărunchi. Nu găsi de cuviință să bage În seamă oboseala care aproape Îl dobora, căci era prea prins de zbuciumul dinăuntru și de teama pe care Își Închipuia că orice actor o Încerca Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înoate și și-ar fi dorit, prin acea Înfruntare a ultimei spaime, să dea dacă nu o palmă, măcar un bobârnac existenței sale nu prea fericite. În primăvara care urmase iernii dispariției celor doi, un pădurar găsise pe fața dinspre Dunăre a Digului ghetele scâlciate ale lui Foiște și cizmele de cauciuc ale lui Repetentu. Anchetatorii, fără să dea o soluție oficială, presupuseră drept cauză a disparițiilor dublul suicid prin Înecare. Deodată, poveștile și Întâmplările Își Încetară Învârtejirea, iar contururile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
surprins să vadă, la intrarea în brațul Sulina, epavele mai multor vase (20) blocând traficul fluvial, priveliște întregită de stufărișul și nisipul din preajmă, ca și de pichetele grănicerești, rusești și turcești, situate de o parte și de alta a Dunării 32. Ajuns în Galați, orașul i-a creat o stare de repulsie datorită murdăriei stradale întâlnite și poate că și datorită uniformelor purtate de „miliția“ locală, foarte asemănătoare, spunea el, celor ale soldaților ruși. Motive serioase îl vor fi determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
garanție a faptului că România va respecta obligațiile internaționale asumate. Vorbind despre necesitatea dezvoltării comunicațiilor și a activităților comerciale cu diferite state, guvernul de la București încerca să convingă Europa de faptul că era și în interesul ei ca la nordul Dunării sa fie un stat care să beneficieze de toate drepturile și libertățile posibile 48. Acuzat pentru extinderea corupției în țară de către conservatori, guvernul liberal încearcă să se legitimeze în fața alegătorilor prin publicarea în ziarul „Românul“ a unor ample extrase din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
DUNĂREA DE JOS, revistă care a apărut la Galați, lunar, între 7 septembrie 1908 și 15 august 1910, cu un ultim număr pe 1 martie 1912, sub auspiciile Societății de Gimnastică, Tir, Scrimă și Muzică „Sentinela română”. Deviza comună: „Mens sana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Cojocaru Mircea 1959 Pictor „De mic copil am fost atras de culoare, în școala generală, mi-a descoperit pasiunea prof. Doina Ștefănescu, care m-a îndrumat să mă scriu la concursul Nuferi Dunări din Craiova, unde am obținut premiul I la faza județeană. Prin picturile mele îmi place să exprim, obiceiurile oamenilor simpli și tradițiile noastre ale românilor.” Născut la 2 august 1959, în comuna Schela, județul Galați. Studii: Școala profesională de prelucrători
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de trecut, editate în 1982, inserează într-un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
veri primari și cele între doi frați cu două su rori. Aceste nunți au loc prin înșelarea vigilenței preotului local în fața căruia se neasgă rudenia sau prin celebrarea căsătoriei într-o altă parohie, unde tinerii nu sunt cunoscuți sau peste Dunăre încetățile aflate sub jurisdicție otomană. Dacă totuși o asemenea căsătorie se face, biserica intervine imediat ce este înștiințată și desfacelegătura considerată impură, aplicând pedepse severe preotului care a cununat fără să desfășoare o cercetare, părinților și tinerilor. Ală turi de pedeapsa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
noastră. IV. Caracterizați o unitate de câmpie la alegere (Câmpia Română, Câmpia de Vest) urmărind: limitele, caracteristicile principale ale reliefului (alcătuire, elemente de specificitate, diviziuni), resurse, im portanță economică. AUTOEVALUARE Contactul Munților Oaș cu Câmpia de Vest Câmpia Someșului DELTA DUNĂRII ȘI PLATFORMA CONTINENTALĂ DELTA DUNĂRII Delta Dunării și complexul lagunar Razim, care au o întindere de 4 340 km2, reprezintă cea mai nouă unitate naturală din țara noastră. Sectorul deltaic de pe teritoriul României însumează 2 540 km2. Poziția geografică este
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de câmpie la alegere (Câmpia Română, Câmpia de Vest) urmărind: limitele, caracteristicile principale ale reliefului (alcătuire, elemente de specificitate, diviziuni), resurse, im portanță economică. AUTOEVALUARE Contactul Munților Oaș cu Câmpia de Vest Câmpia Someșului DELTA DUNĂRII ȘI PLATFORMA CONTINENTALĂ DELTA DUNĂRII Delta Dunării și complexul lagunar Razim, care au o întindere de 4 340 km2, reprezintă cea mai nouă unitate naturală din țara noastră. Sectorul deltaic de pe teritoriul României însumează 2 540 km2. Poziția geografică este definită de următoarele elemente: - se
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Alba-Iulia, Orăștie, Simeria, Deva, Lipova, Arad; - Târnava, cel mai important afluent, alcătuit din două râuri principale: Târnava Mică, cu izvoare în Munții Gurghiu, și Târnava Mare, cu izvoare în Munții Harghita; AMINTIȚI-Vă definiția defileului. 52 GEOGRAFIE FIZICĂ „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfig cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale — așa că, dacă ar fi să continuăm o imagine începută, am
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna în trecut „moldovean“; brașoavă - „minciună“; un dunărea - coniac; o carpați - țigară; un moeciu - cașcaval). Procesul transformării apelativelor este permanent și poate fi surprins în desfășurare și în perioada actuală, deoarece multe dintre numele de locuri se află „în curs de toponimizare“, deci de dobîndire a statutului de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]