4,033 matches
-
și folosește doar ca instrument al puterii. Toate demersurile sunt orientate spre atingerea ambițiilor individuale, fiecare încearcă să satisfacă dorințele liderului și pe cele personale. Concentrarea exclusivă pe interior lasă goluri în comunicarea cu mediul exterior al organizației. Managerii din eșalonul secund ignoră evenimentele lumii reale, ca rezultat al slăbiciunii propriului lor comportament sau al conflictului cu liderul detașat. În concluzie, organizația schizoidă (centrată pe lupta pentru putere) are următoarele trăsuturi majore: are un gol de conducere - managerii descurajează interacțiunile deoarece
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noastră. Specialistul în Relații Publice de la nivelul implicat în accident/incident este răspunzător de transmiterea comunicatului de presă inițial în termenul limită (2 ore). Dacă acesta nu este disponibil în timp util, va fi informat imediat responsabilul cu comunicarea de la eșalonul imediat superior. În cazul unor evenimente de mare importanță, de interes public sau cu semnificație politică, comunicatul inițial va fi transmis de Direcția de Relații Publice a grupului-mamă. Toate aceste aspecte sunt reglementate în manualele de gestionare a crizei. Comunicatul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
întârzierii în furnizarea de informații. Managerii îi vor încuraja pe comunicatori să redacteze comunicate de presă folosindu-se de modele-tip, specifice fiecărui tip de criză, redactate și aprobate din timp, care să nu mai necesite aprobări suplimentare din partea conducerii eșalonului implicat. Specialistul în Relații Publice va avea grijă ca toate informațiile cuprinse în comunicatul de presă inițial să fie corecte, va evita speculațiile și va descuraja zvonurile. Orice declarație de presă va fi „asigurată” de o casetă audio sau video
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o întărirea convingerii că există preocupare față de salariații implicați; o întărirea convingerii că se iau toate măsurile necesare pentru a se preveni repetarea accidentului/incidentului și extinderea/amplificarea efectelor sale. o În redactarea comunicatelor ulterioare nu trebuie exclusă colaborarea cu eșaloanele superioare. 3. Studii de caz: Tylenol și Exxon Principiile managementului și comunicării în situații de criză pot fi cel mai bine ilustrate de două situații, clasice în literatura de specialitate, prezentate în celebra carte coordonată de Dennis Wilcox, Public Relations
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
urmă. Cu toate acestea, relativismul a condus el Însuși la folosirea cotelor. Ideea că toate culturile sunt la fel de importante are două implicații. Mai Întâi, după cum sublinia, printre alții, John Rawls, inegalitățile de care suferă de facto unele grupuri subreprezentate În eșaloanele cele mai Înalte ale puterii, prestigiului și averii par imposibil dejustificat și, din perspectiva căutării „echității”, lupta Împotriva acestor discriminări devine primordială (Rawls, 1987). Apoi, gânditorii „comunitarieni”, după exemplul lui Charles Taylor, au subliniat nevoia indivizilor de a-și vedea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sensul unei confruntări între "moderni, modernizatori" și "foști, tradiționaliști și conservatori"). Aceasta se exprimă, la paisprezece ani după căderea regimului comunist, așa cum o arată diferiții martori "foști comuniști", astăzi socialiști, ca și anticomuniști printr-un "blocaj" societal o stagnare a eșalonului de mijloc de luare a deciziei: de unde impresia că nimic nu s-a schimbat și că cei care decideau înainte de 10 noiembrie 1989 dețin mereu cheile pentru "a deschide sau a închide ușile". C. Problematizare 1. "Comunismul" Un aspect important
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
trec prin suferințe groaznice, majoritatea instituțiilor și a elitelor reușesc să supraviețuiască și nu se formează un interregn haotic atunci când puterea aparține "străzii". Confuzia domină totuși la nivelul elitei politice; liderii regimului sunt discreditați și obligați să iasă din politică; eșalonul doi se adaptează pe arena politică în grabă sau asumă poziția unei elite însă în afara politicii; grupările de elite reconfigurate și clicile reconstituie statul șubrezit, eventual cu noi limite teritoriale. Reflectând trauma crizelor cauzate de implozie și repoziționările care o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
extrem de diverse, inclusiv atitudini anti-regim în numeroase țări. Într-o societate modernă există, desigur, zeci și sute de mii de oameni care se aseamănă cu elitele în privința educației, bogăției și al altor caracteristici sociale și ale căror poziții la nivelul eșalonului doi în instituții, organizații și mișcări puternice le permit să aibă influență asupra deciziilor politice. Însă influența politică a acestor persoane este de obicei intermitentă, indirectă și limitată la chestiuni specifice ce țin de organizațiile și mișcările din care fac
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
al crizelor asupra compoziției elitei, dar este și ce mai dificil de evaluat și de măsurat. Dimensiunea unor astfel de schimbări în compoziția elitelor politice diferă în funcție de diferitele niveluri ale ierarhiei politice: în vârful sau în nucleul sistemului politic, în eșaloanele imediat următoare sau în rândurile de mijloc. Gradul de schimbare este, de asemenea, diferit între capitală și centrele locale și regionale. Gradul de înlocuire a elitei depinde în plus de similaritățile și diferențele dintre vechiul și noul regim: dacă ambele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
din Transilvania, Partidul Țărănesc numără printre deputații săi relativ puțini avocați: în 1925, numai o cincime. Dar pe măsură ce el s-a "îmburghezit", mai ales ca urmare a fuziunii sale cu Partidul Național, a început să numere mai mulți avocați în eșaloanele sale superioare. Iată repartiția detaliată a avocaților pentru două dintre partidele cu vocație guvernamentală: Tabelul 18 Avocați printre deputați Partide % Legislaturi Medii 1922-26 1926-27 1927-28 1928-31 1931-32 1932-33 1934-37 pentru șapte legisl. P.N.L. 41 44 46 41 50 46 44
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
O imagine care, Încă o dată, vine din neîncrederea În forțele proprii, din „dezunire”, noi (intelectualii!Ă, care ne-am grăbit după ’89 să ne calomniem revoluția și asta numai pentru că În România, ca și În țările de la nordul nostru, un eșalon comunist a preluat frânele puterii. Dar... cine să le preia? Inși indignți, veniți de pe stradă? Existau oare la noi structuri cât de cât capabile de aceasta, pregătite dinainte, așa cum erau În Cehoslovacia sau Polonia? Cioran a rămas Român până la sfârșit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vecine, comunismul sau ceea ce s-a numit astfel dispăruse cu desăvârșire la modul instituțional și la modul practic, confundând, amicii noștri de la G.D.S., resturile de mentalitate centralist-comunistă sau dorința de a profita și de Înavuțire a unor foste elemente din eșalonul doi sau trei ale fostului regim, cu perpetuarea unui sistem care, și Înainte de ’89, Își pierduse de mult caracterul colectivisto-marxist, devenind un simplu și brutal stat polițienesc, condus de un alienat mental și de clica sa lașă și incapabilă de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
semnate de generalul de corp de armată adjutant Constantin Prezan, șeful Statului Major General al Armatei. Un an mai târziu, la începutul anului 1918, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat un nou set de Instrucțiuni cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informațiuni. Conform acestora, în organizarea structurilor informative la unități și mari unități trebuia să existe un serviciu al știrilor, un serviciu de informații secret (agenții „acoperiți”), un serviciu de contraspionaj și unul pentru cenzură. La nivel de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și confirmate din alte surse. Colonelul C. Nicolescu, comandantul Centrului de Instrucție al Cavaleriei, și maiorul C. Talpeș, director de studii, au semnat Cursul de Informații pentru Școala Superioară de Război. Direcțiune și aplicațiuni. Misiunea serviciului de informații, la toate eșaloanele, consta în „căutarea și transmiterea în timp util a informațiilor de care comandantul are nevoie”, iar organizarea era cea stabilită anterior. Un an mai târziu, în 1937, maiorul Cezar Hagiopol a publicat lucrarea Organizarea Armatei, care prezintă, pe larg, un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu caracter subversiv, spionaj și uneltiri contra organizației de stat”, „cercetarea tuturor ziarelor române și străine” și propuneri pentru expulzări, cercetarea și urmărirea indivizilor suspecți prin atitudinea și faptele lor față de siguranța statului. La 5 martie 1920, Subinspectoratul a trimis eșalonului superior, D.P.S.G., un raport privind situația generală din regiune, cu accent pe „spiritul de care e stăpânită țărănimea noastră”, în primul rând față de reforma agrară, dar și față de alte probleme, „exploatate de mulți dintre aleșii neamului în mod greșit și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și materiale de propagandă. La întoarcere, el a trasat ca sarcină grupului „Iaceica” să execute recunoașterea podurilor de cale ferată din județele Brăila și Galați în scopul minării și distrugerii acestora, la un moment care va fi indicat ulterior de eșaloanele superioare. Pe 22 decembrie 1926, Ceadar și curierul său, Iacob Sebastian (zis Svirepui), au plecat la Tighina pentru a se întâlni cu un agent de legătură, ce trebuia să vină de la Kiev și să aducă arme, muniții și explozibil. Întâlnirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
segment a fost întărit de ambele tabere aflate în conflict, care au utilizat cele mai ingenioase și diversificate metode de cunoaștere a intențiilor adversarului. Pentru comunitatea informativă din România, cel mai important eveniment a fost elaborarea Instrucțiunilor cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informații, emise în ianuarie 1918, acestea fiind o urmare la Instrucțiunile asupra organizării și funcționării Serviciului de Informații din 20 februarie 1917. Aceste norme, extrem de complexe, au prezentat „rolul și atribuțiile diferitelor eșaloane” în privința organizării, încadrării și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Instrucțiunilor cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informații, emise în ianuarie 1918, acestea fiind o urmare la Instrucțiunile asupra organizării și funcționării Serviciului de Informații din 20 februarie 1917. Aceste norme, extrem de complexe, au prezentat „rolul și atribuțiile diferitelor eșaloane” în privința organizării, încadrării și funcționării Serviciului de Informații la armate, mari unități, unități și subunități. Au fost precizate necesitățile informative generale și speciale (pe arme), încadrarea cu personal și atribuțiile acestuia în asemenea acțiuni, precum și modul de întocmire a buletinelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informații la armate, mari unități, unități și subunități. Au fost precizate necesitățile informative generale și speciale (pe arme), încadrarea cu personal și atribuțiile acestuia în asemenea acțiuni, precum și modul de întocmire a buletinelor informative și transmiterii acestora de la unități către eșaloanele superioare. Un accent deosebit a fost pus pe întărirea Biroului 2 - contrainformații - de la toate eșaloanele, care trebuia să acopere patru paliere: al știrilor directe; al informațiilor secrete; de contraspionaj; al cenzurii. O colaborare cu Secția Topografică și cu Secția de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
speciale (pe arme), încadrarea cu personal și atribuțiile acestuia în asemenea acțiuni, precum și modul de întocmire a buletinelor informative și transmiterii acestora de la unități către eșaloanele superioare. Un accent deosebit a fost pus pe întărirea Biroului 2 - contrainformații - de la toate eșaloanele, care trebuia să acopere patru paliere: al știrilor directe; al informațiilor secrete; de contraspionaj; al cenzurii. O colaborare cu Secția Topografică și cu Secția de Observație, în scopul întocmirii și obținerii de fotografii, hărți, planșe topografice și topometrice, a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
hărți, planșe topografice și topometrice, a fost prevăzută în vederea eficientizării activității informative. Un Adaus al acestor norme, cu referire la căutarea și exploatarea informațiilor în timpul unei bătălii, a menționat foarte plastic misiunile ofițerilor care activează în Biroul 2, indiferent de eșalon. Aceștia au fost atenționați să aibă în vedere că „informațiile trebuie căutate, iar nu să fie așteptate ca să vie ele singure de-a gata” și să fie foarte activi „amintindu-și că, dacă iuțeala transmisiei unei informații este necesară, veracitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a aprobat raportul, iar la 12 iunie 1918, prin Ordinul de Zi nr. 191, a luat ființă Secția IV-a Informații. La 20 august/2 septembrie 1918, Secția a IV-a Informații din Marele Stat Major a trimis un Memoriu eșalonului superior, ca răspuns la ordinul circular nr. 884/28 iulie 1918, privind înaintarea de propuneri pentru organizarea și atribuțiile structurii. Misiunea principală a Secției a IV-a era reprezentată de „căutarea și adunarea, cu toate mijloacele posibile, a informațiilor relative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de căpitanul A. Rigani, din cadrul Biroului Informații, care a reevaluat în ce măsură corespunde organizarea informativă noilor realități geopolitice. Rezultatul a fost un material - Propuneri privitoare la modificarea broșurilor «Instrucțiuni asupra organizării și funcționării Serviciului de Informații» și «Instrucțiuni cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informații» - în care au fost avansate următoarele idei: să existe și pe timp de pace la Marele Stat Major, la Corpuri de Armată și la Divizii un Birou Informații; Marele Stat Major să se ocupe, printre altele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Stat Major, personalul și fondurile aflate la dispoziția sa intrând în categoria celor „speciale”, iar ordinele primite și rapoartele înaintate aveau ca expeditor, respectiv destinatar, doar pe șeful Biroului Informații. Aceste norme au fost dezvoltate prin Instrucțiunile cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informații din ianuarie 1918, care au stabilit concret încadrarea și atribuțiile acestui oficiu. La sfârșitul anului 1918, maiorul Alexandru Bursan, șeful Serviciului Secret al Armatei I, a înaintat către Secția IV-a Informații un referat privind eventuale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armată din zona sa, interceptarea legăturilor telefonice și telegrafice, identificarea și supravegherea nodurilor de comunicații din zona frontului. De asemenea, situația militară și politică sau alte schimbări survenite brusc, care se petreceau în raza sa de activitate, trebuiau comunicate urgent eșalonului superior. De remarcat că un rezident principal nu putea fi recrutat decât dintre cei care au terminat școala de spionaj și a lucrat „mai mult timp în organizațiunile bolșevice”, adică un om de încredere și cu experiență în domeniu. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]